ntunearic1 (ntu-neá-ricŭ) sn pl(?) – fãrã lunjinã (ashi cum easti noaptea, di nu s-veadi tsiva); ntuneric, ãntunearic, scutidi, chisã
{ro: întuneric}
{fr: obscurité, ténèbres}
{en: obscurity, darkness}
ex: imna pitu ntunearic (scutidi)
§ ãntunearic (ãn-tu-neá-ricŭ) sn pl(?) – (unã cu ntunearic1)
§ ntuneric (ntu-né-ricŭ) sn pl(?) – (unã cu ntunearic1)
ex: tu ntuneric (scutidi)
§ ntunicã (ntú-ni-cã) vb I unipirs ntunicã (ntu-ni-cắ), ntunica (ntu-ni-cá), ntunicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicari/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) – yini (cadi, s-alasã) noaptea; s-fatsi scutidi; scutudiseashti; ãntunearicã, ntunearicã;
(expr: nji sã ntunicã videarea = acats di nu mata pot s-ved cu ocljilj)
{ro: înnopta, (se) întuneca}
{fr: s’assombrir, s’obscurcir, arriver les ténèbres de la nuit; avoir la vue trouble, assombrie}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nu ntunicã, apiri… apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); aidi acasã, cã ntunicã (s-featsi scutidi); njarsi cãt njarsi, pãnã tsi ntunicã (cãdzu, s-alãsã noaptea); avea ntunicatã (s-avea faptã scutidi) ghini, singurã eara, om nu tritsea pri-aclo; corghi azboarã shi ntunicã (sh-cadi noaptea) pri dzeanã; ocljilj si ntunicã; la mini ntunicã videarea; oara ntunicã (s-featsi, cãdzu, s-alãsã noaptea); sã ntunicã dicutot; ntunicãndalui, na-l shi draclu da la poartã
§ ntunicat1 (ntu-ni-cátŭ) adg ntunicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicats (ntu-ni-cátsĭ), ntunicati/ntunicate (ntu-ni-cá-ti) – (noaptea) tsi s-ari alãsatã (tsi ari cãdzutã); ãntunicat, faptu scutidi; scutudisit
{ro: înnoptat, întunecat}
{fr: assombri, obscurci, sombre, triste; surpris par l’obscurité de la nuit}
{en: darkened, grown obscure; caught by nightfall}
§ ntunicari1/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) sf ntunicãri (ntu-ni-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntunicã (cãndu s-fatsi scutidi, cãndu cadi noaptea); ãntunicari; scutudisiri
{ro: acţiunea de a înnopta, de a întuneca; înnoptare; întunecare}
{fr: action d’assombrir, d’obscurcir; assombrissement}
{en: action of darkening, of growing obscure; of being caught by nightfall}
§ ntunearicã (ntu-neá-ri-cã) vb I (mash cu pirs. III di la: (i) ind. priz: ntunearicã; (ii) sub. priz: si ntunearicã; shi (iii) vinjitor: va (si) ntunearicã) – (unã cu ntunicã)
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); acãtsã sã ntunearicã (s-cadã noaptea, si s-facã scutidi)
§ ãntunearicã (ãn-tu-neá-ri-cã) vb I (mash cu pirs. III sing. shi (i) ind. priz: ãntunearicã; (ii) sub. priz: si ãntunearicã; shi (iii) vinjitor: va (s-) ãntunearicã) – (unã cu ntunicã)
ex: ãntunearicã ca ghini
§ ãntu-nicã (ãn-tú-ni-cã) vb I unipirs ãntunicã (ãn-tu-ni-cắ), ãntunica (ãn-tu-ni-cá), ãntunicatã (ãn-tu-ni-cá-tã), ãntunicari/ãntunicare (ãn-tu-ni-cá-ri) – (unã cu ntunicã)
§ ãntunicat1 (ãn-tu-ni-cátŭ) adg ãntunicatã (ãn-tu-ni-cá-tã), ãntunicats (ãn-tu-ni-cátsĭ), ãntu-nicati/ãntunicate (ãn-tu-ni-cá-ti) – (unã cu ntunicat1)
ex: cloputi bãtea cu bots ãntunicati
§ ãntunicari1/ãntunicare (ãn-tu-ni-cá-ri) sf ãntunicãri (ãn-tu-ni-cắrĭ) – (unã cu ntunicari1)
§ ntunic (ntú-nic) vb I ntunicai (ntu-ni-cáĭ), ntunicam (ntu-ni-cámŭ), ntu-nicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicari/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) – mi-acatsã noaptea (tu-un loc); chindruii shi-nj trec noaptea (tu-un loc); ntunearic, ãntunic
{ro: a fi prins (a sta) undeva peste noapte}
{fr: être pris (rester) quelque part pour passer la nuit}
{en: being caught somewhere for the night}
ex: unã searã ntunicarã (lj-acãtsã noaptea, tricurã noaptea) trãsh tu mesea di pãduri; ntunicã (lu-acãtsã noaptea) tu-unã pãduri greauã; seara, iu ntunica (iu lu-acãtsa noaptea), calu lu nvitsa sã-lj talji nãshti peri; ficiorlu di-amirã ntunicã (agiumsi, lu-acãtsã noaptea) la featã sh-armasi s-doarmã la nãsã; duri, tsi-u cu gioclu, cã vai ãntunicãm aoatsi shi nu vai avem iu s-nã culcãm
§ ntunearic2 (ntu-neá-ricŭ) vb I (mash pirs I, II, III sing shi pirs. II pl di la: (i) ind. priz: mini ntunearic, tini ntunearits, el ntunearicã, elj ntunearicã; (ii) sub. priz: mini si ntunearic, tini si ntunearits, el si ntunearicã, elj si ntunearicã; shi (iii) vinjitor: mini va (si) ntunearic, tini va (si) ntunearits, el va (si) ntunearicã), elj va (si) ntunearicã) – (unã cu ntunic)
ex: s-nu ntunearic (s-nu mi-acatsã noaptea) tu pãduri
§ ntunicat2 (ntu-ni-cátŭ) adg ntunicatã (ntu-ni-cá-tã), ntunicats (ntu-ni-cátsĭ), ntunicati/ntunicate (ntu-ni-cá-ti) – tsi fu acãtsat noaptea (tu-un loc); tsi chindrui shi tricu noaptea (tu-un loc); ãntunicat
{ro: prins undeva peste noapte}
{fr: pris (resté) quelque part pour passer la nuit}
{en: caught somewhere for the night}
§ ntunicari2/ntunicare (ntu-ni-cá-ri) sf ntunicãri (ntu-ni-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti acãtsat tra s-treacã noaptea tu-un loc; ãntunicari
§
{ro: acţiunea de a fi prins undeva peste noapte}
{fr: action d’être pris (de rester) quelque part pour passer la nuit}
{en: action of being caught (stop) somewhere for the night}
§ ntunicos (ntu-ni-cósŭ) adg ntunicoasã (ntu-ni-cŭá-sã), ntunicosh (ntu-ni-cóshĭ), ntunicoasi/ntunicoase (ntu-ni-cŭá-si) – tsi easti cu putsãnã lunjinã; putsãn lunjinos; scutinos, scutidos
{ro: întunecos}
{fr: obscur, sombre}
{en: dark, obscure, sombre}
ex: casã ntunicoasã (putsãn lunjinoasã); durnjii tu oda ntunicoasã (cu putsãnã lunjinã); atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; u-adusirã tu-unã pãduri stufoasã, ntuni-coasã; shidea ntunicos ca noaptea
§ ãntunicos (ãn-tu-ni-cósŭ) adg ãntunicoasã (ãn-tu-ni-cŭá-sã), ãntunicosh (ãn-tu-ni-cóshĭ), ãntunicoasi/ãntunicoase (ãn-tu-ni-cŭá-si) – (unã cu ntunicos)
§ ntunicatã (ntu-ni-ca-tã) sf fãrã pl – oara tsi ntunearicã
{ro: amurg, pe întunecate}
{fr: à la brume; vers la tombée de la nuit}
{en: toward the nightfall}
ex: eara tu ntunicatã; nã dãdea cali tu ntunicatã (oara tsi ntunicã); chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã shi loarã ta s-toarnã acasã; vinj tu ntunicatã
