DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gifã

gifã (gi-fắ) sm gifadz (gi-fádzĭ) – zboarã i isturii shcurti tsi li dzãtsi omlu tra s-facã hazi icã si sh-arãdã di tsiva i cariva (tra s-facã lumea s-arãdã); ãngljimã, ngljimã, gljimã, shicã, shicai, schertsã
{ro: glumă}
{fr: plaisanterie, agrément}
{en: joke, jest, agreement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngljimã

ngljimã (ngljí-mã) sf (adv) ngljimi/ngljime (ngljí-mi) – isturii shcurtã i zboarã tsi li dzãtsi omlu tra s-facã hazi icã si sh-arãdã di tsiva i cariva (tra s-facã lumea s-arãdã); ãngljimã, gljimã, shicã, shicai, gifã, schertsã
{ro: glumă}
{fr: plaisanterie}
{en: joke, jest}
ex: nãsu-ngljimã (shicai) nu shi shtea; doauã zboarã, doauã ngljimi; fãtsea ngljimi (shicadz); ngljimili acãtsarã diznou; ngljimã cu armili nu-i bunã; tsi ngljimã easti cãndu-l vãtãmash?; ca pi-arãdeari, ca pi ngljimã (ca pi shicã) lji li dzãsi; fãtsea ngljimã (shicai) doilji; ari multu gustu cãndu-aspuni ngljimi; calu azbura multu ma shi draclu nu ngljimã (shicai)

§ ãngljimã (ãn-gljí-mã) sf ãngljimi/ãngljime (ãn-gljí-mi) – (unã cu ngljimã)
ex: Muscopulea avea averi mãri, nu ãngljimã (nu shicai; tu scriarea-a noastrã: nu ngljimã)

§ gljimã (gljí-mã) sf gljimi/gljime (gljí-mi) – (unã cu ngljimã)
ex: feci gljimã (shicadz) cu nãs

§ ngljimedz (nglji-médzŭ) vb I ngljimai (nglji-máĭ), ngljimam (nglji-mámŭ), ngljimatã (nglji-má-tã), ngljimari/ngljimare (nglji-má-ri) – dzãc zboarã i isturii shcurti tra s-fac hazi icã s-fac lumea s-arãdã; fac shicadz, fac hazi, nj-arãd, ngljim, ngljimuescu, ãngljimedz, ãngljimuescu, ngljinescu, ãngljinescu, shuguescu, shiguescu
{ro: glumi}
{fr: badiner, plaisanter}
{en: joke, make fun}
ex: nj-u ngljimam (fãtseam shicadz) cu nãs; nãsu-ngljimã shi nu shi shtea: cãndu zbura unã, zbor eara

§ ngljim (ngljímŭ) vb I ngljimai (nglji-máĭ), ngljimam (nglji-mámŭ), ngljimatã (nglji-má-tã), nglji-mari/ngljimare (nglji-má-ri) – (unã cu ngljimedz)

§ ngljimat (nglji-mátŭ) adg ngljimatã (nglji-má-tã), ngljimats (nglji-mátsĭ), ngljimati/ngljimati (nglji-má-ti) – tsi easti spus trã shicã; spus trã hazi; spus tr-arãdeari; ãngljimat, ngljimuit, ãngljimuit, ngljinit, ãngljinit, shuguit, shiguit
{ro: glumit}
{fr: badiné, plaisanté}
{en: made as a joke}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

schertsã

schertsã (schĭér-tsã) sf schertsã (schĭér-tsã) – zboarã i isturii shcurti tsi li dzãtsi omlu tra s-facã hazi icã si sh-arãdã di tsiva i cariva (tra s-facã lumea s-arãdã); ãngljimã, ngljimã, gljimã, shicã, shicai, gifã
{ro: glumă, cochetărie}
{fr: plaisanterie, badinage, coquetteries}
{en: joke, jest, coquetry}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shicai/shicae

shicai/shicae (shi-cá-i) sf shicãi (shi-cắĭ) – isturii shcurtã i zboarã tsi li dzãtsi omlu tra s-facã hazi icã si sh-arãdã di tsiva i cariva (tra s-facã lumea s-arãdã); shicã, shacai, ãngljimã, ngljimã, gljimã, gifã, schertsã;
(expr:
1: shicãi di la hani = ngljimi di-aradã, fãrã hazi;
2: si ngroashi shicaea = lucrul easti salami, nu-i tr-arãdeari, s-fatsi ma greu, ma piricljos)
{ro: glumă}
{fr: plaisanterie}
{en: joke, jest}
ex: turtsãlj nu vor s-facã shicai; zboarã cu shicãi

§ shacai/shacae (shĭa-cá-i) sf shacãi (shĭa-cắĭ) – (unã cu shicai)
ex: nj-fac shacai (nj-arãd) cu el; eara mari shacai la nãsh, s-avdza pãnã la noi

§ shicã (shi-cắ) sm shicadz (shi-cádzĭ) – (unã cu shicai)
ex: trei suti di anj, nu-i shicã (nu-i ngljimã); lasã shicadzlji (ngljimili); ari multsã shicadz; vidzu tora hiljlu di-amirã cã si ngroashi shicãlu
(expr: cã lucrili suntu salami, nu shicadz); shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari

§ shicãgi (shi-cã-gí) sm, sf, adg shicãgioanji/shicãgioanje (shi-cã-gĭŭá-nji), shicãgeadz (shi-cã-gĭádzĭ), shicãgioanji/shicãgioanje (shi-cã-gĭŭá-nji) – (un) tsi fatsi shicadz
{ro: glumeţ}
{fr: plaisant, railleur}
{en: pleasant, who makes jokes}

§ shacagiu (shĭa-ca-gíŭ) sm, sf, adg shacagii/shacagie (shĭa-ca-gí-i), shacagii (shĭa-ca-gíĭ), shacagii (shĭa-ca-gíĭ) – (unã cu shicãgi)
ex: nu tsi s-aurashti cu nãsã cã easti multu shacagii

§ shacagi (shĭa-ca-gí) sm, sf, adg shacagioa-nji/shacagioanje (shĭa-ca-gĭŭá-nji), shacageadz (shĭa-ca-gĭádzĭ), shacagioanji/shacagioanje (shĭa-ca-gĭŭá-nji) – (unã cu shicãgi)

§ shuguescu (shĭu-gu-ĭés-cu) vb IV shuguii (shĭu-gu-íĭ), shugu-eam (shĭu-gu-ĭámŭ), shuguitã (shĭu-gu-í-tã), shuguiri/shuguire (shĭu-gu-í-ri) – dzãc zboarã i isturii shcurti tra s-fac hazi icã s-nj-arãd di tsiva i cariva (tra s-fac lumea s-arãdã); fac shicadz, fac hazi, ngljim, ngljimedz, ãngljimuescu, ngljimuescu, ãngljinescu, ngljinescu, shiguescu, nj-arãd

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn