DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ananghi/ananghe

ananghi/ananghe (a-nán-ghi) sf anãnghi (a-nắn-ghi) shi anãn-ghiuri (a-nắn-ghĭurĭ) – atsea tsi lipseashti tu-un lucru ca s-hibã ghini adrat (si s-facã ghini, etc.); lipsitã, nivolji, ihtizai, ihtizã, htizã;
(expr: ananghea s-ts-u da = nivolja s-ti-agudeascã; s-ti-agudeascã ananghea)
{ro: nevoie, lipsă, necesitate}
{fr: besoin, nécessité}
{en: lack, necessity}
ex: am mari ananghi (nivolji, ihtizai); cãndu va hii tu ananghi greauã; nu aveam ananghi (ihtizai) di vãrnu; lipseashti trã oarã ananghi (trã cãndu va s-avem ihtizai); ananghea s-ts-u da!
(expr: nivolja s-ti-agudeascã, s-cadã pri tini); tsi anãnghiuri (ihtizadz) ai?; tsi-ai tini ananghi (tsi ti mealã)

§ ananghios (a-nan-ghĭósŭ) adg ananghioasã (a-nan-ghĭŭá-sã), ananghiosh (a-nan-ghĭóshĭ), ananghioasi/ananghioase (a-nan-ghĭŭá-si) – tsi ari ananghi di tsiva i di cariva; tsi-lj lipseashti un lucru; tsi easti lipsit dit-un lucru; tsi lj-adutsi ufelii a unui lucru; lipsit, ofelim
{ro: necesar, util}
{fr: nécessaire, utile}
{en: necessary, useful}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrãgaci

cãrãgaci (cã-rã-ghácĭŭ) sm cãrãgaci (cã-rã-ghácĭ) – (un di ma multili turlii di) arburi di cãmpu i pãduri, criscut adzã ma multu tu cãsãbadz ca arburi di mushiteatsã, analtu shi ndreptu, cu coaja suptsãri shi ischi, dupã cum lj-easti turlia, cu frãndzãli uvali (ca oulu), piroasi pi dinãpoi, tsi da niheamã ca pi albu, sh-cu dintsã njits tu mardzinea-a lor, cu lilicili shi fructili (tsi au cicioari njits) arãdãpsiti tu mãnuclju aspindzurat ãnghios, simintsãli tsi sta tu mesi di unã arpã, sh-cu lemnul sãnãtos shi bun trã fãtsearea-a momilei di casã shi a arotslor di carotsã; cãrgaci, ulmu, melj
{ro: ulm}
{fr: ormeau}
{en: elm}
ex: s-angãrlimã pri un trup di cãrãgaci

§ cãrgaci (cãr-ghácĭŭ) sm cãrgaci (cãr-ghácĭ) – (unã cu cãrã-gaci)
ex: n-adusi leamni di cãrgaci

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curvã

curvã (cúr-vã) sf curvi/curve (cúr-vi) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã plãtitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei (cu-ambãirarea) trã paradz; muljari di pit sucãchi; muljari tsi da pãni a furlor; ruspii, aruspii, dosã, putanã, chiurhanã
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}

§ curvar (cur-várŭ) sm, adg (mash masculin) curvari (cur-vá-rĭ) – omlu tsi pãlteashti curvi tra s-li ambairã; omlu tsi lu-arãsescu muljerli sh-caftã si s-bagã tu-ashtirnut cu eali; omlu tsi easti pãltit tra s-bagã tu-ashtirnut cu muljerli; tsi easti pãnghios; chiurhan
{ro: curvar, desfrânat}
{fr: coureur de folles, débauché}
{en: mad after women, debauched}

§ curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) sf curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) – atsea tsi fatsi unã curvã tra si sh-amintã bana; bana tsi sh-u dutsi unã curvã; curvãrii, earanlãchi, pãnghii, purnilji, putãnlichi
{ro: curvărie}
{fr: prostitution, débauche, fornication}
{en: prostitution, debauchery, fornication}

§ curvãrii/curvãrie (cur-vã-rí-i) sf curvãrii (cur-vã-ríĭ) – (unã cu curvãrilji)

§ curvãrisescu (cur-vã-ri-sés-cu) (mi) vb IV curvãrisii (cur-vã-ri-síĭ), curvãriseam (cur-vã-ri-seámŭ), curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisiri/curvãrisire (cur-vã-ri-sí-ri) – duc unã banã di curvã; fac pri cariva s-ducã unã banã di curvã; duc unã banã di purnilji, di pãnghii
{ro: curvăsări}
{fr: paillarder, prostituer}
{en: live in debauch, prostitute}

§ curvãrisit (cur-vã-ri-sítŭ) adg curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisits (cur-vã-ri-sítsĭ), curvãrisiti/curvãrisite (cur-vã-ri-sí-ti) – tsi dutsi unã banã di curvã; tsi easti faptu s-facã unã banã di curvã; tsi dutsi unã banã di purnilji
{ro: curvăsărit}
{fr: débauché, prostitué}
{en: debauched, prostituted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cutreambur1

cutreambur1 (cu-treám-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; s-mutã loclu; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (ãnj) trec hiori di-arcoari prit trup; mi trec hiorlji cã mi aspar multu; aduchescu unã mari asparizmã; cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur; clatin, clãtin, cleatin, scutur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu
{ro: cutremura, tremura, scutura, (se) înfiora, îngrozi}
{fr: secouer; trembler; frémir; (s’)épouvanter}
{en: shake; tremble; quiver; flicker; rustle; frighten, terrify}
ex: sh-muntsã s-cutrimburarã (trimurarã); s-cutrimburã loclu; si-lj vedz, s-ti cutreamburi (lãhtãrseshti); tsã si cutrimbura sh-cãmeasha di pri tini
(expr: lãhtãrseai multu di multu!); cara dau di-l ved huzmichearlu aestu, suflitlu nji si cutreamburã

§ cutrembur1 (cu-trém-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)
ex: mi cutrimburai (nj-tricurã hiorlji tu trup) di-atseali tsi vidzui

§ cutrimburat (cu-trim-bu-rátŭ) adg cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburats (cu-trim-bu-rátsĭ), cutrimburati/cutrimburate (cu-trim-bu-rá-ti) – (loclu) tsi s-ari minatã dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi-lj s-ari faptã multã fricã; tsi easti multu aspãreat; cutrimurat, cutrãmurat; trimburat, trimurat, trãmurat, clãtinat, clitinat, scuturat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit
{ro: cutremurat, tremurat, scuturat, înfiorat, îngrozit}
{fr: secoué; tremblé; frémi; épouvanté}
{en: shaken; trembled; quivered; flickered; rustled; frightened, terrified}
ex: lumi cutrimburatã (lãhtãrsitã) di pãngãnj arãi

§ cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) sf cutrimburãri (cu-trim-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cutreamburã tsiva i cariva; cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari; trimurari, trãmurari, clãtinari, clitinari, scuturari; ãnhiurari, nhiurari; ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumãxiri, crutsiri; bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri, trunduiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fatigei

fatigei (fa-ti-gé-i) sm, sf, adg pl(?) – (om) tsi dutsi unã banã nitinjisitã di pãnghii (di purnilji, putãnlichi); aspartu, palju-om, pãnghios, pushtu, pushtean, pushtan
{ro: depravat, desfrânat}
{fr: homme de basse étage, dépravé}
{en: vicious, debauched, depraved (person)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hambla

hambla (ham-blá) adv – tsi easti aproapea di fatsa-a loclui; (loc) tsi nu easti ahãntu nsus (ca altu loc); cãtrã la vali, cãtrã tu cãmpu; nghios, ãnghios, nghiosura, ahimura, hima, nhima, mpadi, pogor, pãgor, pugor
{ro: jos, înjos; spre câmp}
{fr: en bas, aval; vers les plaines}
{en: down, downstream; towards plains}
ex: dipuni hambla (nghios) – hambilumã (ham-bí-lu-mã) sf hambilumi/hambilume (ham-bí-lu-mi) – loc (padi) tsi s-aflã ma nghios di locurli (ohturli) di deavãrliga; batã, sudã
{ro: depresiune}
{fr: abaissement, dépression géographique}
{en: lowering, hollow, dip (of ground)}

§ hãmblusescu (hãm-blu-sés-cu) vb IV hãmblusii (hãm-blu-síĭ), hãmbluseam (hãm-blu-seámŭ), hãmblusitã (hãm-blu-sí-tã), hãmblusiri/hãmblusire (hãm-blu-sí-ri) – mi-alas (cad, dipun, mi-aplec) cãtrã nghios; hlãmbusescu, dipun, uselescu, afundu, afundedz, afundusescu, fundusescu, ahundusescu, ahãndusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu
{ro: (se) apleca, (se) lăsa în jos, (se) cufunda}
{fr: s’affaisser, s’abaisser}
{en: lower, sink down}
ex: casa hãmbluseashti (s-alasã cãtrã nghios)

§ hãmblusit (hãm-blu-sítŭ) adg hãmblusitã (hãm-blu-sí-tã), hãmblusits (hãm-blu-sítsĭ), hãmblusiti/hãmblusite (hãm-blu-sí-ti) – tsi s-alasã cãtrã nghios; hlãmbusit, dipus, uselit, afundat, afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, hãusit, vutsit
{ro: aplecat, lăsat în jos, cufundat}
{fr: affaissé, abaissé}
{en: lowered, sunk down, that gave way}

§ hãmblusiri/hãmblusire (hãm-blu-sí-ri) sf hãmblusiri (hãm-blu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu hãmbluseashti tsiva; hlãmbusiri, dipuneari, dipuniri, useliri, afundari, afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahãndusiri, hãndãcusiri, hãusiri, vutsiri
{ro: acţiunea de a (se) apleca, de a (se) lăsa în jos, de a (se) cufunda}
{fr: action de s’affaisser, de s’abaisser}
{en: action of lowering, of sinking down, of giving way}

§ hlãmbusescu (hlãm-bu-sés-cu) vb IV hlãmbusii (hlãm-bu-síĭ), hlãmbuseam (hlãm-bu-seámŭ), hlãmbusitã (hlãm-bu-sí-tã), hlãmbusiri/hlãmbusire (hlãm-bu-sí-ri) – (unã cu hãmblusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

himã1

himã1 (hí-mã) sf fãrã pl – loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; nhimã, hãu, hauã, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã; (fig: himã = nghios, hima, la vali, la cãmpu)
{ro: prăpastie}
{fr: précipice, abîme, gouffre, aval}
{en: abyss, chasm, precipice, downstream}
ex: la dirveni, nghios, tu himã; armãnjlji freadzirã tu himã (fig: nghios, cãtrã la cãmpu, cãtrã njadzãdzuã)

§ nhimã (nhí-mã) sf fãrã pl – (unã cu himã)
ex: pri-aoa easti greu ti dipuneari, cã easti multu nhimã (arãpos);

§ hima (hí-ma) adv
1: loc tsi easti ma nghios di un altu loc (tsi s-aflã ma nsus); nghios cãtrã la vali; nghios cãtrã cãmpu trã irnari; ãnghios, nghios, nghiosura, nhima, n vali, ahi-mura, hambla, mpadi, pogor, pãgor, pugor;
2: (dipuni) cãtrã nghios, cãtrã halazmo
{ro: jos}
{fr: en bas, en aval; vers la plaine, vers la demeure d’hiver}
{en: down, downstream}
ex: fudzi hima (cãtrã nghios); alunica cãtrã hima (nghios); lj-ded cali a oului hima nghios pri chetri sh-pri bãrtsiri; hima (nghios) lja cãrarea; sh-u deadi hima nghios cãtrã-aclo; tutã noaptea dipun hima (la vali), bairi di cãrvãnj; duchi cã hima trag (trag cãtrã tu cãmpu); hoara lo trã hima (cãtrã nghios, cãtrã halazmo); lo di hima (lo di cadi, urfãneashti); s-arucuti pãnã hima

§ nhima (nhí-ma) adv – (unã cu hima)
ex: s-mi sãlighits cama nhima (ma nghios)

§ ahimura (a-hí-mu-ra) adv – (unã cu hima)
ex: calea di ahimura (di nghios)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã