DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anduplic2

anduplic2 (an-dú-plicŭ) (mi) vb I anduplicai (an-du-pli-cáĭ), an-duplicam (an-du-pli-cámŭ), anduplicatã (an-du-pli-cá-tã), andu-plicari/anduplicare (an-du-pli-cá-ri) – l-fac pri cariva (lj-shuts, lj-alãxescu mintea) tra s-mindueascã (s-dzãcã, s-facã, etc.) unã soi cu mini, ashi cum voi mini; lu-apuaduc, lj-umplu mintea (caplu), l-bag di cali, lu-aduc pi cali; cãndãrsescu, cãndirsescu, cãndãsescu, cãndisescu
{ro: convinge, consimţi}
{fr: convaincre}
{en: convince}
ex: va lu-anduplicãm (va-lu-adutsem pi cali); u-anduplicã (u cãndãrsi) s-yinã cu el; el nu s-anduplicã lishor (nu sh-alãxeashti mintea lishor); nu putui s-lu-anduplic

§ anduplicat2 (an-du-pli-cátŭ) adg anduplicatã (an-du-pli-cá-tã), anduplicats (an-du-pli-cátsĭ), anduplicati/anduplicate (an-du-pli-cá-ti) – ashi cum easti atsel tsi-lj si shutsã mintea (tsi easti cãndãrsit); apuadus, bãgat di cali, adus pi cali, cãndãrsit, cãndirsit, cãndãsit, cãndisit
{ro: convins, consimţit}
{fr: convaincu}
{en: convinced}

§ anduplicari2/anduplicare (an-du-pli-cá-ri) sf anduplicãri (an-du-pli-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-anduplicã; apuadutseari, bãgari di cali, adutseari pi cali, cãndãrsiri, cãndirsiri, cãndãsiri, cãndisiri
{ro: acţiunea de a convinge, de a consimţi; convingere, consimţire}
{fr: action de convaincre}
{en: action of convincing}

§ nduplic2 (ndú-plicŭ) (mi) vb I nduplicai (ndu-pli-cáĭ), nduplicam (ndu-pli-cámŭ), nduplicatã (ndu-pli-cá-tã), nduplicari/nduplicare (ndu-pli-cá-ri) – (unã cu anduplic)
ex: pãrintsãlj lji nduplicarã (lj-cãndãrsirã) sh-lj-umplurã mintea s-ashteaptã aclo

§ nduplicat2 (ndu-pli-cátŭ) adg nduplicatã (ndu-pli-cá-tã), nduplicats (ndu-pli-cátsĭ), nduplicati/nduplicate (ndu-pli-cá-ti) – (unã cu anduplicat)

§ nduplicari2/nduplicare (ndu-pli-cá-ri) sf nduplicãri (ndu-pli-cắrĭ) – (unã cu andu-plicari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arushdii/arushdie

arushdii/arushdie (a-rush-dí-i) sf arushdii (a-rush-díĭ) – harea tsi u-ari atsel cari-aducheashti cã nu-lj yini s-facã tsiva (di-arshini i di fricã); andirisi, andirsi, ndirisi, ndilisi, antirisi, ticlifi, arshini
{ro: timiditate, jenă}
{fr: timidité, gêne, réserve}
{en: timidity, shyness, bashfulness}
ex: s-apruchea cu arushdii (andirisi, ticlifi, arshini)

§ arushdisescu (a-rush-di-sés-cu) (mi) vb IV arushdisii (a-rush-di-síĭ), arushdiseam (a-rush-di-seámŭ), arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) – aduchescu arushdii (andirisi) icã nj-easti arshini n fatsa-a unui om, lucru i faptã; di-arushdii, ãnj yini greu (i nu voi, nj-easti arshini) s-fac un lucru; andirsescu, ndirisescu, ntirsescu, arushinedz, arushtescu, rushtuescu
{ro: fi timid, avea jenă}
{fr: être timid, avoir honte}
{en: become timid, become bashful, be shameful}
ex: arushdisha-ti (hii cu ticlifi, andirisi) niheamã cã hiu cama aush di tini

§ arushdisit (a-rush-di-sítŭ) adg arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisits (a-rush-di-sítsĭ), arushdisiti/arushdisite (a-rush-di-sí-ti) – tsi lj-easti arshini icã andirisi s-facã tsiva (i di lucrul tsi-ari faptã); andirsit, ndirisit, ntirsit, arushtit, rushtuit, arushinat
{ro: timid, cu jenă}
{fr: qui a de la timidité}
{en: who is bashful}
ex: dicãt s-yin arushdisit (andirsit), ma ghini-nj shed acasã

§ arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) sf arushdisiri (a-rush-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti arushdii (andirseashti, s-arushineadzã); andirsiri, ndirisiri, ntirsiri, arushtiri, rushtuiri, arushinari
{ro: acţiunea de a fi timid}
{fr: action d’être timide, d’avoir honte}
{en: action of being bashful}

§ rushtuescu (rush-tu-ĭés-cu) vb IV rushtuii (rush-tu-íĭ), rush-tueam (rush-tu-ĭámŭ), rushtuitã (rush-tu-í-tã), rushtuiri/rushtuire (rush-tu-í-ri) – (unã cu arushdisescu)
ex: nu s-rushtueashti (nu s-arushineadzã, nu si ndiriseashti) dip; ti rushtuiri (s-eara ti ndirisi) nu fãtseai ashi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bag

bag (bágŭ) (mi) vb I bãgai (bã-gáĭ), bãgam (bã-gámŭ), bãgatã (bã-gá-tã), bãgari/bãgare (bã-gá-ri) – fac un lucru tra s-intrã iuva nuntru; fac un lucru (mãcarea) si sta pi tsiva (measã); mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-unã crivati, etc.); apun, pun, culcu, curdisescu, ashternu;
(expr:
1: mi bag (s-fac un lucru) = nchisescu (mi-acats s-fac un lucru);
2: mi bag (sã-nj si facã un lucru) = mi-angrec (tra si s-facã un lucru);
3: bãgai minti = nvitsai, nu va mata fac ahtari lucru;
4: bag ghini tu minti (tu cornu, tru cap, tu carafetã, tu ureclji, etc.) = ascultu ghini tsi si zburashti, aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma nãpoi, nu va s-u-agãrshescu;
5: nj-u bag tu (pri) minti, nj-bag cu mintea, mi bag = am nietea, ljau apofasea;
6: nj-u (ãnj) bag mintea = nj-am cãshtiga, mutrescu ghini s-nu pat tsiva;
7: nu-nj bag mintea cu… = nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi cariva, cã easti glar, ageamit, etc.;
8: lj-bag oarã; lj-bag semnu = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti;
9: mi bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra s-dormu;
10: mi bag cu cariva = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) s-u (s-lu) ambair; ampihiur, ciumulescu, ncalic, fut;
11: ãl bag di cali = ãl cãndãrsescu, lu-anduplic, lu-apuaduc;
12: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu;
13: bag tsiva n gurã = mãc tsiva;
14: nu-nj si bagã tsiva n gurã = (di cripãrli tsi li am) escu mãrãnat (shi nu-am orixi ta s-mãc);
15: nu bag ghini n gurã cã… = unãshunã, cãt u bãgai macãrea n gurã;
16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, nu ncljid ocljilj;
17: nj-bag lãili = intru tu jali (cã-nj muri cariva di soi);
18: l-bag yiu tu groapã = lj-fac mãri cripãri, lj-aduc mãri taxirãts;
19: bag angrãnj namisa di… = ãlj fac si s-cãrteascã, si sã ncaci;
20: ti bag tu mãnã = ti-acats, va pot s-ti fac s-adari tsi voi mini;
21: bag cariva tu pãni; bag pri pãni, bag huzmichear = ãl ljau cu-arugã, lu-arughedz;
22: bag carni tu ureclji; bag zvercã = mi ngrash;
23: li bag mpadi (armili) = mi prudau;
24: bag (zaire) = acumpãr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, ti arniu, etc.);
25: nu-lj si bagã mãnã = nu pots s-lu tsãnj, nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu;
26: easti tri bãgari pri-aranã = easti multu bun;
27: lj-bag frica tu oasi = lu-aspar, lu lãhtãrsescu multu);
28: u bag nãinti = trag ninti, mi ljau dupã cariva;
29: l-bag nãinti = lu-aurlu; lu-avin, lu-agunescu, lu mpingu;
30: l-bag dinãpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, lu-avin;
31: multu mi bag = cilihtisescu;
32: lj-bag cutsutlu la gushi = l-furtsedz s-facã un lucru tsi nu lu-ariseashti;
33: l-bag tu-ahapsi = lu ncljid tu-ahapsi;
34: nj-bag stranjili = mi nvescu;
35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãndirsescu

cãndirsescu (cãn-dir-sés-cu) vb IV cãndirsii (cãn-dir-síĭ), cãndir-seam (cãn-dir-seámŭ), cãndirsitã (cãn-dir-sí-tã), cãndirsiri/cãn-dirsire (cãn-dir-sí-ri) – l-fac pri cariva (lj-shuts, lj-alãxescu min-tea) tra s-mindueascã (s-dzãcã, s-facã, etc.) unã soi cu mini, ashi cum voi mini; lj-umplu mintea (caplu); l-bag di cali; lu-aduc pi cali; cãndãrsescu, cãndãsescu, cãndisescu, apuaduc, nduplic; (fig: cãndirsescu = s-lja apofasea, easti numãtsitã, nj-bag mintea, nj-si umpli mintea, nj-si bagã zori, etc. s-fac un lucru)
{ro: convinge}
{fr: convaincre}
{en: convince}
ex: putu s-cãndirseascã pri un picurar

§ cãndirsit (cãn-dir-sítŭ) adg cãndirsitã (cãn-dir-sí-tã), cãndirsits (cãn-dir-sítsĭ), cãndirsiti/cãndirsite (cãn-dir-sí-ti) – ashi cum easti atsel tsi-lj si shutsã mintea (tsi easti cãndãrsit); cãndãrsit, cãndãsit, cãndisit, apuadus, bãgat di cali, adus pi cali
{ro: convins}
{fr: convaincu}
{en: convinced}

§ cãndirsi-ri/cãndirsire (cãn-dir-sí-ri) sf cãndirsiri (cãn-dir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-anduplicã; cãndãrsiri, cãndãsiri, cãndisiri, apuadutseari, bãgari di cali, adutseari pi cali
{ro: acţiunea de a convinge, de a consimţi; convingere, consimţire}
{fr: action de convaincre}
{en: action of convincing}

§ cãndisescu (cãn-di-sés-cu) vb IV cãndisii (cãn-di-síĭ), cãndiseam (cãn-di-seámŭ), cãndisitã (cãn-di-sí-tã), cãndisiri/cãndisire (cãn-di-sí-ri) – (unã cu cãndirsescu)
ex: l-cãndisirã s-lja altã; l-cãndisii s-fugã

§ cãndisit (cãn-di-sítŭ) adg cãndisitã (cãn-di-sí-tã), cãndisits (cãn-di-sítsĭ), cãndisiti/cãndisite (cãn-di-sí-ti) – (unã cu cãndirsit)

§ cãndisiri/cãndisire (cãn-di-sí-ri) sf cãndisiri (cãn-di-sírĭ) – (unã cu cãndirsiri)

§ cãndãrsescu (cãn-dãr-sés-cu) vb IV cãndãrsii (cãn-dãr-síĭ), cãndãrseam (cãn-dãr-seámŭ), cãndãrsitã (cãn-dãr-sí-tã), cãndãrsiri/cãndãrsire (cãn-dãr-sí-ri) – (unã cu cãndirsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndirisi/ndirise

ndirisi/ndirise (ndí-ri-si) sf fãrã pl – ticlifea (arshinea, frica, induirea) tsi u-aducheashti atsel a curi nu-lj yini s-facã un lucru (cã-lj yini greu, cã lj-easti arshini, cã nu poati, cã nu shtii tsi s-facã, etc.); ndilisi, andirsi, andirisi, antirisi, arushdii, ticlifi, arshini; fricã
{ro: timiditate, jenă; frică}
{fr: timidité, gêne; crainte, peur}
{en: timidity, shyness, bashfulness; fear, dread}
ex: lã eara ndirisi (arushdii, ticlifi) sh-arushini

§ ndilisi/ndilise (ndí-li-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: nj-easti ndilisi (fricã) s-trec noaptea piningã murmintsã

§ andirisi/andirise (an-dí-ri-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)

§ andirsi/andirse (an-dír-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: s-lã hibã arshini shi andirsi

§ antiri-si/antirise (an-tí-ri-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: mi aprucheam cu multã antirisi (arushdii); eara tu mari antirisi shi nu shtia tsi s-facã

§ ndirisescu (ndi-ri-sés-cu) (mi) vb IV ndirisii (ndi-ri-síĭ), ndiriseam (ndi-ri-seámŭ), ndirisitã (ndi-ri-sí-tã), ndirisiri/ndirisire (ndi-ri-sí-ri) – aduchescu arushdii (andirisi) icã nj-easti arshini (n fatsa-a unui om, lucru i faptã); di-arushdii, ãnj yini greu (nu voi, nj-easti arshini) s-fac un lucru; ntirsescu, andirsescu, arushinedz, arushdisescu, arushtescu, rushtuescu
{ro: fi timid, avea jenă}
{fr: se gêner, avoir honte, être timid}
{en: be bashful, be shameful}

§ ndirisit (ndi-ri-sítŭ) adg ndirisitã (ndi-ri-sí-tã), ndirisits (ndi-ri-sítsĭ), ndirisiti/ndirisite (ndi-ri-sí-ti) – tsi lj-easti arshini icã andirisi di lucrul tsi-ari faptã; ntirsit, andirsit, arushdisit, arushtit, rushtuit, arushinat
{ro: timid, jenat, cu jenă}
{fr: qui a de la timidité, timide, gêné}
{en: who became bashful; bashful}

§ ndirisiri/ndirisire (ndi-ri-sí-ri) sf ndirisiri (ndi-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti arushdii (andirseashti, s-arushineadzã); ntirsiri, andirsiri, arushdisiri, arushtiri, rushtuiri, arushinari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn