DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncurpiljedz

ncurpiljedz (ncur-pi-ljĭédzŭ) vb I ncurpiljai (ncur-pi-ljĭáĭ), ncur-piljam (ncur-pi-ljĭámŭ), ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpilja-ri/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) – lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; acats ãn bratsã; ambrãtsitedz, anvãrlighedz; (fig: ncurpiljedz = (i) mãc di primansus; (mi) andop; (ii) vatãm)
{ro: înconjura, cuprinde cu braţele}
{fr: embrasser, contenir, entourer}
{en: embrace, contain, encircle}
ex: atsea ma njica u ncurpilje (u mbrãtsitã) ca nai ma vruta sorã; cuciubili eara ncurpiljati (anvãrligati di curpin); crishtinjlji va nji ncurpiljadzã (va nj-u-acatsã, anãpãdeascã) amirãrilja; mi ncurpilje (mi mbrãtsitã) cu dauãli bratsi; ncurpiljadzã (fig: ndoapã) sh-tats; va ti ncurpiljadzã (ti-anvãrligheadzã) di tuti pãrtsãli; am nu tsi-u fricã s-nu ti ncurpiljadzã? (fig: s-nu ti vatãmã?); stizma s-anãltsã shi u ncurpilje (u-anvãrligã)

§ ncurpilj (ncur-píljĭŭ) vb I ncurpiljai (ncur-pi-ljĭáĭ), ncurpiljam (ncur-pi-ljĭámŭ), ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpiljari/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) – (unã cu ncurpiljedz)
ex: ncurpilji (fig: ndoapã) sh-fudz

§ ncurpiljat (ncur-pi-ljĭátŭ) adg ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpiljats (ncur-pi-ljĭátsĭ), ncurpiljati/ncurpiljate (ncur-pi-ljĭá-ti) – tsi easti ncljis di tuti pãrtsãli; tsi easti mbrãtsitat; tsi easti anvãrligat
{ro: înconjurat, cuprins cu braţele}
{fr: embrassé, contenu, entouré}
{en: embraced, contained, encircled}

§ ncurpiljari/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) sf ncurpiljeri (ncur-pi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurpiljadzã tsiva
{ro: acţiunea de a înconjura, de a cuprinde cu braţele}
{fr: action d’embrasser, de contenir, d’entourer}
{en: action of embracing, of containing, of encircling}

§ ãncurpiljedz (ãn-cur-pi-ljĭédzŭ) vb I ãncurpiljai (ãn-cur-pi-ljĭáĭ), ãncurpiljam (ãn-cur-pi-ljĭámŭ), ãncurpiljatã (ãn-cur-pi-ljĭá-tã), ãncurpiljari/ãncurpiljare (ãn-cur-pi-ljĭá-ri) – (unã cu ncurpi-ljedz)

§ ãncurpiljat (ãn-cur-pi-ljĭátŭ) adg ãncurpiljatã (ãn-cur-pi-ljĭá-tã), ãncurpiljats (ãn-cur-pi-ljĭátsĭ), ãncurpiljati/ãncurpiljate (ãn-cur-pi-ljĭá-ti) – (unã cu ncurpiljat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tserclju

tserclju (tsér-cljĭu) sn tserclji (tsér-clji) shi tsercljuri (tsér-cljĭuri) –
1: mardzinea-a unui lucru gurguljitos (arucutos, stronghil) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi tsi s-acljamã chentru; forma di nel tsi u ari un lucru arucutos (stronghil);
2: lucru arucutos (stronghil) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.);
3: unã fashã di metal suptsãri sh-lungã (ca unã curauã) tsi s-bagã deavãrliga di-unã varelã (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptã); tserchiu, stipari, rucoci, vãrãguts, ghirgal, aroatã, roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, furcutash, chirseni, soir, tãrcol;
(expr: cap cu tserclju = cap cu minti, cu giudicatã sãnãtoasã, cu caplu ligat, etc.)
{ro: cerc}
{fr: cerceau, cercle}
{en: hoop, circle}
ex: nu s-fatsi tserclju (ghirgal, aroatã) di lemnu-uscat; tserclju, di surtsel, s-fatsi?; s-ashtirnurã tserclju (ca un ghirgal, nel) deavãrliga; tsercljuri, tsercljuri shadi luna; furã capiti cu tserclju (fig: cu minti, cu giudicatã bunã, cu sicarã)

§ tserchiu (tsér-chĭu) sn tserchi (tsér-chi) shi tserchiuri (tsér-chĭuri) – (unã cu tserclju)
ex: s-agioacã cu un tserchiu

§ ntsircljedz (ntsir-cljĭédzŭ) vb I ntsircljai (ntsir-cljĭáĭ), ntsircljam (ntsir-cljĭámŭ), ntsircljatã (ntsir-cljĭá-tã), ntsircljari/ntsircljare (ntsir-cljĭá-ri) – fac (bag) un tserclju deavãrliga-a unui lucru; anvãrlighedz tsiva cu-un tserclju (di metal, di cheali, cu-un gardu, etc.); lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; aduc ascheri anvãrliga di-un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) shi nu-alas vãrnu ta s-intrã i s-easã; tsircljedz, ntserclju, nvãrlighedz, nvãrlig, anvãrlig, anvãrig, anvãrlighedz, ncurpiljedz, ãncurpiljedz, ncrupiljedz, tsingu
{ro: încercui, împrejmui}
{fr: cercler, entourer, cerner, assiéger}
{en: surround, enclose, encircle, to lay siege}
ex: s-nu nã ntsircljadzã diznou; treidzãts di niferi tra si ntsircljadzã hoara; un dor lji ntsirclje inima

§ ntserclju (ntsér-cljĭu) vb I ntsircljai (ntsir-cljĭáĭ), ntsircljam (ntsir-cljĭámŭ), ntsircljatã (ntsir-cljĭá-tã), ntsircljari/ntsircljare (ntsir-cljĭá-ri) – (unã cu ntsircljedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn