cucot (cu-cótŭ) sm cucots (cu-cótsĭ) – pulj di casã (mascurlu a gãljinãljei), cu-unã creastã aroshi sh-mari, cu-unã dintanã ntsã-pãlicoasã sh-peani di ma multi hromi; cocut, cãpon, cãponj, bin-dercu, bindiric, cãntãtorash, cãtãndorash; (fig:
1: cucot (adg) = gioni, curagios, pirifan, fudul, cutidzãtor; expr:
2: cucotlu cãntã n casã = bãrbatlu easti domnu n casã;
3: mi dishteptu din cucots = mi dishteptu tahina, tu cripata-a dzuãljei, cãndu cãntã cucotslji;
4: tu cãntarea, cãntata-a cucotslor; di n cucots = tu cripata-a dzuãljei, tu hãryii;
5: li ncãrcã pri cucot, gramatli = nu nvitsã tsiva dip;
6: doi cucots pri unã cuprii nu cãntã (nu s-fatsi) = doi oaminj nu pot s-hibã domnji pri idyiul lucru, cã va sã ncaci;
7: cati cucot, pri cuprii-lj cãntã = catiun easti domnu la el casã, poati s-facã shi s-dzãcã tsi va;
8: ma ghini s-hii unã dzuã cucot, pri-cã un an gãljinã = ahãrzeashti s-hii domnu shi s-fatsi tsi vrei putsãn chiro dicãt s-hii sclav ma multu chiro shi s-fats tsi tsã caftã altsã;
9: s-acãtsarã ca cucotslji = acãtsarã si s-batã)
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: rooster}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); cãntã cucotlu, va s-aspargã chirolu; lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-ts poati?; shedz ghini cucoate, cã-lj dzãc al tati s-ti nsoarã; cucoate, s-armãnj agiun; s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui, cap gros!; cãndu acãtsa s-batã cucotslji, cãcã-cã!; tu cãntarea-a cucotslor dicsearã, na yini nã mai; atumtsea cãnta cucotlu n casã
(expr: atumtsea bãrbatlu eara domnu n casã), nu gãljina; nãs, cucot (fig: cutidzãtor) la tuti; lj-stãtu cucot (fig: curagios); mi mãshcã inima, cucot!; di n cucots
(expr: di tahina) ahiurhi arnirea-a uborlui
§ cocut (có-cutŭ) sm cocuts (có-cutsĭ) – (unã cu cucot)
§ cãpon (cã-pónŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – cucot ciucutit (dzãgãrit, scuchit); cãponj
{ro: clapon, cocoş castrat}
{fr: clapon, coq castré}
{en: castrated rooster}
§ cãponj (cã-pónjĭŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – (unã cu cãpon)
§ cucutici (cu-cu-tícĭŭ) sm cucutici (cu-cu-tícĭ) – cucot njic; cucutsãl; (fig: cucutici = (i) bumboanã (cufetã) trã njits tsi easti faptã sã sh-u-aducã cu-un cucot; (ii) tsearã di Pashti faptã si sh-u-aducã cu-un cucot; (iii) cumãtici, cumatã njicã di pãni)
{ro: cocoşel, cocoş mic}
{fr: petit coq}
{en: little rooster}
ex: nj-eara njilã s-talj cucuticilu; s-bãtea fratslji ca doi cucutici; cucutici, lai cucutici, cucutici di pi cuprii; sudzi un cucutici (fig: unã cufetã-cucot); acumprai un cucutici (fig: unã tsearã-cucot ti Pashti); talji-nj sh-a njia un cucutici (fig: unã cumãtici) di pãni
§ cucutsãl1 (cu-cu-tsắlŭ) sm cucutsãlj (cu-cu-tsắljĭ) – cucot njic; cucutici
{ro: cocoşel, cocoş mic}
{fr: petit coq}
{en: little rooster}
ex: pulj cucutsãl
§ agrucucot (a-gru-cu-cótŭ) sm agrucucots (a-gru-cu-cótsĭ) – cucot tsi nu easti criscut di om ma bãneadzã agru prit muntsã sh-pãduri
{ro: cocoş sălbatic de munte}
{fr: coq sauvage de bruyère}
{en: wild rooster}
§ ncucutedz (ncu-cu-tédzŭ) (mi) vb I ncucutai (ncu-cu-táĭ), ncucutam (ncu-cu-támŭ), ncucutatã (ncu-cu-tá-tã), ncucutari/ncucutare (ncu-cu-tá-ri) – mi portu ca un cucot (cu pirifanja, cãmãrusirea, zburãrea, aurlarea, fuvirsirea, etc. tsi u fac); zburãscu cu-unã boatsi analtã, ascurã, fuviroasã, etc.; mi tsãn pirifan; cãmãrusescu, mãrescu, fudulescu, fãlescu, etc.
{ro: răţoi, (se) îngâmfa, (se) mândri}
{fr: se rengorger, monter sur ses ergots, être raide comme un coq, (se) vanter}
{en: strut, give himself airs}
ex: Shbuta si ncucuteadzã (nchiseashti sã zburascã cu boatsi analtã, s-lj-aurlã); si ncucutã dicunjarlu (lo gãireti ca un cucot); lãndzitlu acãtsã di si ncucutã (si mprustã); vimtul li ncucutã (li featsi s-lã yinã ipatli)
§ ncucutat (ncu-cu-tátŭ) adg ncucutatã (ncu-cu-tá-tã), ncucutats (ncu-cu-tátsĭ), ncucuta-ti/ncucutate (ncu-cu-tá-ti) – cari s-poartã (zburashti, aurlã, fuvirseashti, s-aspuni fudul, s-cãmãruseashti, etc.) ca un cucot; cãmãrusit, mãrit, fudulit, fãlit, etc.
{ro: răţoit, îngâmfat, mândrit}
{fr: rengorgé, monté sur ses ergots, raide comme un coq}
{en: who struts like a rooster (peacock)}
ex: easti ncucutat (fudul ca un cucot); ea-ts-lu mprostu, ncucutat (mprustat); ndreaptã, ncucutatã (fudulã); eara bun tri bunj shi arãu tri ncucutats
§ ncucuta-ri/ncucutare (ncu-cu-tá-ri) sf ncucutãri (ncu-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã ncucuteadzã
{ro: acţiunea de a se răţoi, de a se îngâmfa, de a se mândri; răţoire, îngâmfare}
{fr: action de se rengorger, de monter sur ses ergots, d’être raide comme un coq, de (se) vanter}
{en: action of strutting, of swaggering, of giving himself airs}
§ ãncucutedz (ãn-cu-cu-tédzŭ) (mi) vb I ãncucutai (ãn-cu-cu-táĭ), ãncucutam (ãn-cu-cu-támŭ), ãncucutatã (ãn-cu-cu-tá-tã), ãncucutari/ãncucutare (ãn-cu-cu-tá-ri) – (unã cu ncu-cutedz)
§ ãncucutat (ãn-cu-cu-tátŭ) adg ãncucutatã (ãn-cu-cu-tá-tã), ãncucutats (ãn-cu-cu-tátsĭ), ãncucutati/ãncucutate (ãn-cu-cu-tá-ti) – (unã cu ncucutat)
§ ãncucutari/ãncucutare (ãn-cu-cu-tá-ri) sf ãncucutãri (ãn-cu-cu-tắrĭ) – (unã cu ncucutari)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn