DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aclo

aclo (a-cló) adv – tu atsel loc; aco, aculea, aclotsi, aculotsi, acloea, atsia, arco;
(expr:
1: aoa nclo = pri-aoa sh-pri-aclo;
2: aclo sã-lj hibã = (i) s-ducã shi s-moarã!; aclo si-lj hibã murmintili; (ii) daraclu, draclu, dyeavulu, sãtãnãlu, zarzavuli, dzardzavuchi, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, atsel cu coadã, etc.)
{ro: acolo}
{fr: là, y}
{en: there}
ex: nu ai aclo (tu-atsel loc) tatã; aoa lj-ari, aclo lj-ari; cãtrã iu aoa nclo
(expr: pi-aoa sh-pri-aclo)?; aclo fum doilji pãnã tora; nu-lj si dutsea mintea pãnã-aclo

§ clo (cló) adv (forma shcurtã a zborlui aclo) – (unã cu aclo) – clo (aclo) iu sh-cãntã puljlji veara

§ aclotsi/aclotse (a-cló-tsi) adv – (unã cu aclo)
ex: pãnã aclotsi; tritsea pri aclotsi; ghini ma feata di-amirã sh-eara aclotsi

§ acloea (a-cló-ĭa) adv – (unã cu aclo)
ex: acloea shidzum; shidea acloea

§ aco (a-có) adv – (unã cu aclo)
ex: lãsai becili-aco

§ aculea (a-cu-leá) adv – (unã cu aclo)
ex: pri di aculea

§ aculotsi/aculotse (a-cu-ló-tsi) adv – (unã cu aclo)

§ atsia (a-tsí-ĭa) adv – (unã cu aclo)
(expr: atsia di-atsia = di multu, ma multu; dit un loc tu altu; pri-aoa sh-pri-aclo)
ex: stãi atsia (aclo) sh-nu ti minã dip; lu-ardi dor tra s-yinã-atsia (aclo); atsia (aclo) s-bat, atsia (aclo) s-agioacã, ca nãshti ficiurits cioara a omlui s-adunã atsia di-atsia (di multu, ma multu); Dumnidzãlu ahiursi atsia di-atsia (di multu, ma multu) s-lã adunã curãili; arãspãndits atsia di-atsia (dit un loc tu altu, pri-aoa sh-pri-aclo)

§ arco (ar-có) adv – (unã cu aclo)
ex: pi-aroa, pi-arco (pi-aoa, pi-aclo)

§ nclo (ncló) adv – di-alantã parti; di-atsea parti; niheamã ma diparti; cãtrã-aclo; aclo, aclotsi, nclotsi, ãnclo, ãnclotsi, nculea, ãnculea, anculea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adãncu

adãncu (a-dắn-cu) adg adãncã (a-dắn-cã), adãntsã (a-dắn-tsã), adãntsi/adãntse (a-dắn-tsi) – a curi fundu s-aflã diparti di mar-dzina (fatsa) di nsus; adãncos, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos;
(expr:
1: zbor adãncu = zbor greu, ghini minduit, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: somnu adãncu = somnu greu, ahãndos, ca di moarti)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: arãulu easti multu adãncu

§ adãncos1 (a-dãn-cósŭ) adg adãn-coasã (a-dãn-cŭá-sã), adãncosh (a-dãn-cóshĭ), adãncoasi/adãn-coase (a-dãn-cŭá-si) – (unã cu adãncu)
ex: guvã multu adãncoasã; arãulu easti adãncos (ahãndos); groapã adãncoa

§ aduncos (a-dun-cósŭ) adg – (unã cu adãncu)
ex: easti adun-coasã apa?

§ adãntsescu (a-dãn-tsés-cu) (mi) vb IV adãntsii (a-dãn-tsíĭ), adãntseam (a-dãn-tseámŭ), adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama adãncos; ahãndusescu, ahundusescu, hãndãcusescu, afundusescu, fundu-sescu, afundedz, vutsescu
{ro: cufunda, adânci}
{fr: enfoncer, plonger, approfondir}
{en: sink, plunge into, deepen}
ex: adãntsim (l-fãtsem ma adãncos) putslu; adãntsirã groapa; s-adãntsi (intrã ma adãncos) tu pãduri

§ adãntsit (a-dãn-tsítŭ) adg adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsits (a-dãn-tsítsĭ), adãntsiti/adãntsite (a-dãn-tsí-ti) – tsi easti faptu cama adãncos; ahãndusit, ahundusit, hãndãcusit, afundusit, fundusit, afundat, vutsit
{ro: cufundat, adâncit}
{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
{en: sunk, plunged into, deepened}

§ adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri) sf adãntsiri (a-dãn-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adãntseashti tsiva; ahãndusiri, ahundusiri, hãndãcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aoa

aoa (a-ŭá) adv – tu-aesti locuri (aproapea di-atsel tsi zburashti); aoatsi, autsi, aoaea, aroa
(expr:
1: aoa nclo = pri-aoa sh-pri-aclo;
2: aoa shi doauã (trei, patru, ndauã, etc.) dzãli (stãmãnj, mesh, etc.) = doauã (trei, patru, ndauã, etc.) dzãli (stãmãnj, mesh, etc.) ninti di dzua di-adzã;
3: shi cãtrã aoa fatsi = shi fudzi, u-anganã cãtsaua, etc.;
4: (ljau, dau, caftu, etc.) di-aoa, di-aclo = (ljau, dau, etc.) di-unã parti sh-di-alanuã, di multi pãrtsã)
{ro: aici}
{fr: ici}
{en: here}
ex: yinu-aoa; pri-aoa sh-pri-aclo; atsia nu-i ghini, aoa i ma ghini; aoa (tu-aesti locuri) s-ari virsatã multu sãndzi; nu putem di-aoa s-litim; cãtrã iu aoa nclo (pi-aoa sh-pri-aclo)?; u vindum aoa sh-cu dauã dzãli
(expr: dauã dzãli ninti); aoa sh-trei anj (cu trei anj ninti) noi aveam traptã tut aoa (tu-aesti locuri); cãtr-aoa featsirã
(expr: fudzirã, u-angãnarã cãtsaua) alantsã

§ aoatsi/aoatse (a-ŭá-tsi) adv – (unã cu aoa)
ex: fudzi di-aoatsi; scoati-nj-lu tu padi-aoatsi

§ oatsi/oatse (ŭá-tsi) adv – (unã cu aoa)

§ autsi/autse (a-ú-tsi) adv – (unã cu aoatsi)

§ aoaea (a-ŭá-ĭa) adv – (unã cu aoa)

§ aroa (a-rŭá) adv – (unã cu aoa)
ex: s-nu imnji pri-aroa (pi-aoa), pri-arco (pi-aclo)

§ ncoa (ncŭá) adv – di-aestã parti; cãtrã-aoa; aoa, aoatsi, ncoatsi, ãncoa, ãncoatsi, nculea, anculea, ãnculea
{ro: încoace}
{fr: de ce côté-ci}
{en: here, this side}
ex: mutrea ncoa (cãtrã-aoa); yinu ncoa (aoa); adu ncoa (adu-aoa) fluriili-a tali; tsi ncoa (tsi unã), tsi nclo (tsi altã); nu escu ni ti ncoa (ti-aoa) ni ti nclo

§ ncoatsi/ncoatse (ncŭá-tsi) adv – (unã cu ncoa)
ex: adu-l ncoatsi (cãtrã-aoa); fã-nj-ti ncoatsi (cãtã di-aestã parti), cama ncoatsi (ncoa); s-avdu-aroputi ma ncoatsi (ma cãtrã-aoa)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãspãndescu

arãspãndescu (a-rãs-pãn-dés-cu) (mi) vb IV arãspãndii (a-rãs-pãn-díĭ), arãspãndeam (a-rãs-pãn-deámŭ), arãspãnditã (a-rãs-pãn-dí-tã), arãspãndiri/arãspãndire (a-rãs-pãn-dí-ri) – li arãescu tu-un loc ma mari lucrili tsi s-aflã adunati tu-un loc ma njic; (oaminj, oi, zboarã, anjurizmi, etc.) es dit un loc strimtu sh-njic (bisearicã, cutar, gurã di om, lilici, etc.) shi s-tindu tu locuri multi sh-mãri; lj-fac oaminjlji dit un loc s-fugã di tuti pãrtsãli; rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, aruversu, scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, prãstuescu, arãescu, pispilescu, tindu
{ro: răspândi, împrăştia, dispersa}
{fr: (se) répandre, éparpiller, dissiper}
{en: spread, disperse, scatter}
ex: Gardani arãspãndi cutremlu; di un, di-alantu, s-arãspãndi zborlu; n-arãspãndim un ãncoa, altu nclo; sh-arãspãndi tutiputa ca gãljina cupria; arãspãndii simintsã

§ arãspãndit (a-rãs-pãn-dítŭ) adg arãspãnditã (a-rãs-pãn-dí-tã), arãspãndits (a-rãs-pãn-dítsĭ), arãspãnditi/arãspãndite (a-rãs-pãn-dí-ti) – tsi easti arãit dit un loc ma njic iu sta adunat tu-un loc ma mari; rãspãndit, arãspãndzãt, aruvirsat, scrupsit, scurpisit, scorpisit, prãstuit, arãit, pispilit, tes
{ro: răspândit, împrăştiat, dispersat}
{fr: répandu, éparpillé, dissipé}
{en: spread, dispersed, scattered}
ex: cai shtii iu va s-hibã arãspãndit; astalji nã caprã, arãspãnditã di turma-a ljei

§ arãspãndiri/arãspãndire (a-rãs-pãn-dí-ri) sf arãspãndiri (a-rãs-pãn-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãspãndeashti tsiva; rãspãndiri, arãspãndzãri, aruvirsari, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prãstuiri, arãiri, pispiliri, tindiri, tindeari
{ro: acţiunea de a răspândi, de a împrăştia, de a dispersa; răspândire, împrăştiere, dispersare}
{fr: action de (se) répandre, d’éparpiller, de dissiper}
{en: action of spreading, of dispersing, of scattering}

§ arãspãndzãscu (a-rãs-pãn-dzắs-cu) (mi) vb IV arãspãndzãi (a-rãs-pãn-dzắĭ), arãspãndzam (a-rãs-pãn-dzámŭ), arãspãndzãtã (a-rãs-pãn-dzắ-tã), arãspãndzãri/arãspãndzãre (a-rãs-pãn-dzắ-ri) – (unã cu arãspãndescu)
ex: s-nu s-arãspãndzascã; arãspãndzãndalui unã anjurizmã; oili s-arãspãndzãrã pristi tut; nu lj-alãsa sã s-arãspãndzascã caljlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hauã

hauã (há-ŭã) sf hãuri (hắ-urĭ) – loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; hau, hauã, surpu, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã, chiritã
{ro: prăpastie}
{fr: précipice, abîme, gouffre, chaos}
{en: abyss, chasm, precipice}
ex: ascãpã di aestã hauã fãrã fundu; ascumti tu dãncoasa hauã ali agãrshiri

§ hau (háŭ) sn hãuri (hắ-urĭ) – (unã cu hauã)
ex: cãdzui tu hau (grem, surpu); s-u-alasã feata aclo tu un hau

§ hãu (hắŭ) sn hãuri (hắ-urĭ) – (unã cu hauã)
ex: pishtireaua nghios, tu hãu, va sunã goalã; tu hãulu lai shi ahãndos cu nãs s-arucuteashti

§ hãusescu (hã-u-sés-cu) (mi) vb IV hãusii (hã-u-síĭ), hãuseam (hã-u-seámŭ), hãusitã (hã-u-sí-tã), hãusiri/hãusire (hã-u-sí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; fac s-cadã cariva tu hauã; afundusescu, fundusescu, afundu, afundedz, ahãndusescu, hãndãcusescu, vutsescu
{ro: cufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: nji si hãusirã (ahãndusirã) ocljilj; mi hãusii (afundai) tu pãduri

§ hãusit (hã-u-sítŭ) adg hãusitã (hã-u-sí-tã), hãusits (hã-u-sítsĭ), hãusiti/hãusite (hã-u-sí-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; cãdzut (arcat) tu hauã; afundat, afundusit, fundusit, ahãndusit, hãndã-cusit, vutsit
{ro: cufundat}
{fr: enfoncé, plongé}
{en: sunk, plunged into}

§ hãusiri/hãusire (hã-u-sí-ri) sf hãusiri (hã-u-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu un cadi (easti arcat) tu hauã; afundari, afundusiri, fundusiri, ahãndusiri, hãndãcusiri, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda; cufundare}
{fr: action d’enfoncer (de plonger)}
{en: action of sinking (plunging into)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pleagã

pleagã (pleá-gã) sf pledz (plédzĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); pliyii, aranã, ranã, yirã, aguditurã;
(expr:
1: lj-dau di pleagã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu-nj dishcljidi (discoapirã) pleaga (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: pleaga (pliyia) a mea nu ari tsiva; pleagã (aranã) adãncoasã; shi-lj fatsi pleagã-arauã; nu mutreashti pleaga-lj (arana-lj) di pri cap; truplu lj-easti tut pledz (arãnj)

§ pliyii/pliyie (pli-yí-i) sf pliyii (pli-yíĭ) – (unã cu pleagã)

§ pliguescu (pli-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV pliguii (pli-gu-íĭ), pligueam (pli-gu-ĭámŭ), pliguitã (pli-gu-í-tã), pliguiri/pliguire (pli-gu-í-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã pleagã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); pligusescu, arãnescu, rãnescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: l-pliguirã (lu-arãnirã) tu cheptu; lu pligui (lãvui) la brats shi la cicior; Ianina mi pliguirã

§ pliguit (pli-gu-ítŭ) adg pliguitã (pli-gu-í-tã), pliguits (pli-gu-ítsĭ), pliguiti/pliguite (pli-gu-í-ti) – tsi easti agudit (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); pligusit, arãnit, rãnit, lãvuit, lãvusit, agudit;
(expr: inimã pliguitã = inimã nvirinatã)
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}
ex: lu-adusirã pliguitlu (aguditlu, arãnitlu) pi bratsã; cu inima pliguitã (aguditã) di curshumi; ishi Cola cu caplu aplicat sh-cu inima pliguitã
(expr: cu inima nvirinatã)

§ pliguiri/pliguire (pli-gu-í-ri) sf pliguiri (pli-gu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pligueashti icã easti pliguit; pligusiri, arãniri, rãniri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn