DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aclo

aclo (a-cló) adv – tu atsel loc; aco, aculea, aclotsi, aculotsi, acloea, atsia, arco;
(expr:
1: aoa nclo = pri-aoa sh-pri-aclo;
2: aclo sã-lj hibã = (i) s-ducã shi s-moarã!; aclo si-lj hibã murmintili; (ii) daraclu, draclu, dyeavulu, sãtãnãlu, zarzavuli, dzardzavuchi, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, atsel cu coadã, etc.)
{ro: acolo}
{fr: là, y}
{en: there}
ex: nu ai aclo (tu-atsel loc) tatã; aoa lj-ari, aclo lj-ari; cãtrã iu aoa nclo
(expr: pi-aoa sh-pri-aclo)?; aclo fum doilji pãnã tora; nu-lj si dutsea mintea pãnã-aclo

§ clo (cló) adv (forma shcurtã a zborlui aclo) – (unã cu aclo) – clo (aclo) iu sh-cãntã puljlji veara

§ aclotsi/aclotse (a-cló-tsi) adv – (unã cu aclo)
ex: pãnã aclotsi; tritsea pri aclotsi; ghini ma feata di-amirã sh-eara aclotsi

§ acloea (a-cló-ĭa) adv – (unã cu aclo)
ex: acloea shidzum; shidea acloea

§ aco (a-có) adv – (unã cu aclo)
ex: lãsai becili-aco

§ aculea (a-cu-leá) adv – (unã cu aclo)
ex: pri di aculea

§ aculotsi/aculotse (a-cu-ló-tsi) adv – (unã cu aclo)

§ atsia (a-tsí-ĭa) adv – (unã cu aclo)
(expr: atsia di-atsia = di multu, ma multu; dit un loc tu altu; pri-aoa sh-pri-aclo)
ex: stãi atsia (aclo) sh-nu ti minã dip; lu-ardi dor tra s-yinã-atsia (aclo); atsia (aclo) s-bat, atsia (aclo) s-agioacã, ca nãshti ficiurits cioara a omlui s-adunã atsia di-atsia (di multu, ma multu); Dumnidzãlu ahiursi atsia di-atsia (di multu, ma multu) s-lã adunã curãili; arãspãndits atsia di-atsia (dit un loc tu altu, pri-aoa sh-pri-aclo)

§ arco (ar-có) adv – (unã cu aclo)
ex: pi-aroa, pi-arco (pi-aoa, pi-aclo)

§ nclo (ncló) adv – di-alantã parti; di-atsea parti; niheamã ma diparti; cãtrã-aclo; aclo, aclotsi, nclotsi, ãnclo, ãnclotsi, nculea, ãnculea, anculea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ansar1

ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea

§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit

§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}

§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)

§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shtirnutedz

shtirnutedz (shtir-nu-tédzŭ) vb I shtirnutai (shtir-nu-táĭ), shtir-nutam (shtir-nu-támŭ), shtirnutatã (shtir-nu-tá-tã), shtirnuta-ri/shtirnutare (shtir-nu-tá-ri) – scot vimtu dit plimunj, prit nãri i prit gurã, dinapandiha sh-cu-un vrondu multu mari, di pari cãtivãroarã cã treamburã loclu; ashtirnutedz, strãnut, stãrnut
{ro: strănuta}
{fr: éternuer}
{en: sneeze}
ex: nu shtirnuteadzã pri measã

§ shtirnutat (shtir-nu-tátŭ) adg shtirnutatã (shtir-nu-tá-tã), shtirnutats (shtir-nu-tátsĭ), shtirnutati/shtirnutate (shtir-nu-tá-ti) – tsi ari scoasã vimtu dit plimunj, prit gurã i prit nãri, dinapandiha shi cu-un vrondu multu mari; ashtirnutat, strãnutat, stãrnutat
{ro: strănutat}
{fr: éternué}
{en: sneezed}

§ shtirnutari/shtirnutare (shtir-nu-tá-ri) sf shtirnutãri (shtir-nu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shtirnuteadzã; ashtirnutari, strãnutari, stãrnutari
{ro: acţiunea de a strănuta; strănutare}
{fr: action d’éternuer}
{en: action of sneezing}

§ ashtirnutedz (ash-tir-nu-tédzŭ) vb I ashtirnutai (ash-tir-nu-táĭ), ashtirnutam (ash-tir-nu-támŭ), ashtirnutatã (ash-tir-nu-tá-tã), ashtirnutari/ashtirnutare (ash-tir-nu-tá-ri) – (unã cu shtirnutedz)

§ ashtirnutat (ash-tir-nu-tátŭ) adg ashtirnutatã (ash-tir-nu-tá-tã), ashtirnutats (ash-tir-nu-tátsĭ), ashtirnutati/ashtirnutate (ash-tir-nu-tá-ti) – (unã cu shtirnutat)

§ ashtirnutari/ashtirnutare (ash-tir-nu-tá-ri) sf ashtirnutãri (ash-tir-nu-tắrĭ) – (unã cu shtirnutari)

§ strãnut (strã-nútŭ) vb I strãnutai (strã-nu-táĭ), strãnutam (strã-nu-támŭ), strãnutatã (strã-nu-tá-tã), strãnutari/strãnutare (strã-nu-tá-ri) – (unã cu shtirnutedz)

§ strãnutat (strã-nu-tátŭ) adg strãnutatã (strã-nu-tá-tã), strãnutats (strã-nu-tátsĭ), strãnutati/strãnutate (strã-nu-tá-ti) – (unã cu shtirnutat)

§ strãnutari/strãnutare (strã-nu-tá-ri) sf strãnutãri (strã-nu-tắrĭ) – (unã cu shtirnutari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trãsh

trãsh (trắshĭ) prip, adv – zbor tsi caftã s-aspunã chirolu i loclu iu agiundzi (astãmãtseashti, etc.) cariva i tsiva; tãsh, tish, pãnã, tamam pãnã, dip, anilea
{ro: până, exact, tamam, tocmai}
{fr: jusqu’à, tout à fait, exactement}
{en: till, exactly, precisely}
ex: nã dusim trãsh (pãnã, tamam pãnã) Sãrunã; vinjirã di trãsh (tamam di) Bucureshti; ishirã trãsh (pãnã) tu vuloagã; trãh (tamam, pãnã) iu va ti duts?; trãsh (pãnã) asearã ti-ashtiptãm; trãsh (tamam) tora; trãsh (tamam) sum crutsi; lj-ansãri cheatra trãsh (pãnã) ãnclo; agiumsi trãsh (tamam) cãndu s-fãtsea numta; s-minã corlu trãsh (dip, tamam) ca chima; trãsh (tamam) ca vãrã lunã; trãsh (dip) ca njeljlj-atselj sugari; trãsh (tamam) amãnat ãnj si pãru cã ved nishti cãsi; trãsh (pãnã) n casã pitrumsi apa; va s-mi ncaltsu cu tsãruhi di her shi va s-lu caftu trãsh (pãnã) tu mardzinea-a loclui; trãsh (pãnã) aclo ansãri gljemlu

§ tãsh (tắshĭ) prip, adv – (unã cu trãsh)
ex: s-dusi tãsh (pãnã, tamam) acasã; tãsh (tamam) atumtsea

§ tish (tíshĭ) prip, adv – (unã cu trãsh)
ex: cãntã cuclu tish (dip, tamam) ca om; tish (tamam) atumtsea sh-adutsi aminti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã