DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

an1

an1 (ánŭ) sm anj (ánjĭ) – chirolu tsi-lj lipseashti a loclui tra si s-anvãrteascã unãoarã deavãrliga-a soarilui; chiro di 12 mesh; chiro di 365 di dzãli shi shasi sãhãts; sini;
(expr:
1: an = anlu tsi tricu;
2: aoa (tora) sh-un an (sh-doi anj, etc.) = cu un an (doi anj, etc.) ma ninti;
3: alantu an = anlu tsi yini dupã-aestu an;
4: di anj shi anj = di multu chiro;
5: an di an; an cu an = cati an cu-arada;
6: un an cu anlu = un an ntreg, tamam un an;
7: un an cali = calea tsi poati s-u facã omlu tu-un an;
8: anlu sh-njiclu = cãti-un njic cati an;
9: pri doi (trei, patru, etc.) anj ãn cap = tamam cãndu lji ncljisi doilji (treilji, patrulji, etc.) anj;
10: agiungu (hiu) tu anj = am ilichia tu cari pot s-mi nsor (s-mi mãrit);
11: njic di anj; njic tu anj = tinir, cari nu-ari ilichia (tra s-poatã s-facã un lucru);
12: mari di anj; mari tu anj; tricut di anj = aush, cari easti mari di ilichii (tra s-lu-adarã un lucru);
13: lj-ari anjlji sum cãciulã = ari ma multsã anj di-atselj tsi-lj spuni (i va s-lji spunã);
14: la multsãlj anj = urari datã a unui om tra s-aibã banã lungã, s-bãneadzã multsã anj;
15: (dzua di) Anlu Nou = protlu di Yinar; prota dzuã a anlui; dzua tsi intrã anlu; dzua di Ayiu-Vasili)
{ro: an}
{fr: année}
{en: year}
ex: un arburi mari, frãndzãli sh-ari albi di-unã parti, lãi di-alantã parti (angucitoari: anlu); ficiorlu-a meu easti di 12 di anj; s-trei anj di dzãli di cãndu vdzish; anlu-aestu multu-arãu; an (anlu tsi tricu) bishi sh-aestan (sh-aestu an) s-avdzã; tsi-adutsi oara, nu-adutsi anlu; anjlji bunj ti nveatsã s-aspardzi, sh-anjlji grei s-adunj; agiumsirã tu anj
(expr: tu ilichia) ta si sã nsoarã; an
(expr: anlu tsi tricu, aoa sh-un an) nã cãlcarã furlji; an
(expr: aoa sh-un an) earam Bituli; nsoarã-ti, hilj, cã tu anj eshti
(expr: ai ilichia tsi pots s-ti nsori); eara tamam tru anj
(expr: tu ilichia di nsurari, mãrtari)

§ antsãrtsu (an-tsắr-tsu) adv – aoa sh-doi anj
{ro: anţărţ, acum doi ani}
{fr: il y a deux ans}
{en: two years ago}
ex: antsãrtsu (aoa sh-doi anj) earam Bucureshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

an2

an2 (án) prip – tu, ãn, la (notã: s-aflã nãintea-a numiralilor; poati si s-aflã scriatã shi “an-“, shi si s-alicheascã di numirali; tu scriarea-a noastrã semnul “-“ nu si ngrãpseashti shi zborlu easti alichit di numiral)
{ro: în, la}
{fr: à, pour}
{en: to}

§ am3 (ámŭ) prip – (unã cu an2); mash cã sã ngrãpseashti cãtivãrãoarã nãintea-a zboarãlor tsi nchisescu cu “b, p, v”) – trã exempli, vedz andoilu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anãbãrescu

anãbãrescu (a-nã-bã-rés-cu) (mi) vb IV anãbãrii (a-nã-bã-ríĭ), anãbãream (a-nã-bã-reámŭ), anãbãritã (a-nã-bã-rí-tã), anãbãri-ri/anãbãrire (a-nã-bã-rí-ri) – mi disteptu dit somnu lãhtãrsit
{ro: (se) trezi îngrozit}
{fr: s’éveiller en épouvante}
{en: wake up in terror}
ex: hoara s-anãbãri (s-dishtiptã lãhtãrsitã) noaptea

§ anãbãrit (a-nã-bã-rítŭ) adg anãbãritã (a-nã-bã-rí-tã), anãbãrits (a-nã-bã-rítsĭ), anãbãriti/anãbãrite (a-nã-bã-rí-ti) – tsi s-dishteaptã dit somnu lãhtãrsit
{ro: trezit cu groază}
{fr: éveillé en épouvante}
{en: awake in terror}

§ anãbãriri/anãbãrire (a-nã-bã-rí-ri) sf anãbãriri (a-nã-bã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu s-dishteaptã lãhtãrsit dit somnu
{ro: acţiunea de a se trezi îngrozit}
{fr: action de s’éveiller en épouvante}
{en: action of waking up in terror}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anãcãtusescu

anãcãtusescu (a-nã-cã-tu-sés-cu) (mi) vb IV anãcãtusii (a-nã-cã-tu-síĭ), anãcãtuseam (a-nã-cã-tu-seámŭ), anãcãtusitã (a-nã-cã-tu-sí-tã), anãcãtusiri/anãcãtusire (a-nã-cã-tu-sí-ri) – ameastic ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur lucru; ameastic, meastic, mintescu
{ro: mesteca}
{fr: mêler, mélanger}
{en: mix, mingle, blend}

§ anãcãtusit (a-nã-cã-tu-sítŭ) adg anãcãtusitã (a-nã-cã-tu-sí-tã), anãcãtusits (a-nã-cã-tu-sítsĭ), anãcãtusiti/anãcãtusite (a-nã-cã-tu-sí-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri amisticati deadun; amisticat, misticat, mintit
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé}
{en: mixed, mingled, blended}

§ anãcãtusiri/anãcãtusire (a-nã-cã-tu-sí-ri) sf anãcãtusiri (a-nã-cã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri deadun; amisticari, misticari, mintiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de s’en mêler, de mélanger}
{en: action of mixing, of mingling, of blending}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anacrã

anacrã (a-ná-crã) sf anãcri (a-nắ-cri) – harea tsi u-ari omlu tra s-poatã i tra s-va s-adarã un lucru; niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju); nacrã, puteari, curai, izini, ananghi, gaile, frundidã, angãtan, ãngãtan, ngãtan, gailei, gãilei, gaile, cãshtigã
{ro: tărie, forţă, curaj, voie, grijă}
{fr: force, courage, permission, souci, pensée}
{en: force, courage, permission, care}
ex: nu au anacrã (curai, puteari, izini) s-yinã; nu-am anacrã s-bag mãna (nu-am izini); nu-ari anacrã (puteari, dinami) s-facã tsiva; nu-avush anacrã (ananghi) s-niscãrseshti; s-bitisescu lucrul tsi am sh-deapoea nu-am anacrã (nu-am ananghi)

§ nacrã (ná-crã) sf nac-ri/nacre (ná-cri) – (unã cu anacrã)
ex: nu-ari nacra (curai, tu minti) s-nj-u aducã; nu-avu nacrã (ananghi, gaile) di tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a2

a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abã

abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}

§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abanozi

abanozi (a-ba-nó-zi) sf fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
{ro: abanos}
{fr: ébène}
{en: ebony}
ex: bãstuni di abanozi

§ abãnos (a-bã-nósŭ) sm abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
ex: u miscu cu-unã crutsi di abãnos

§ banozi (ba-nó-zi) sf fãrã pl – (unã cu abanozi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abat

abat (a-bátŭ) (mi) vb III shi II abãtui (a-bã-túĭ), abãteam (a-bã-teámŭ), abãtutã (a-bã-tú-tã), abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) shi abãtea-ri/abãteare (a-bã-teá-ri) – mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu, curmu
{ro: abate, da la o parte, face loc}
{fr: (se) rabattre, (s’)écarter, faire place, dévier}
{en: make place, distance himself, divert, deviate}
ex: picurarlu abati (li dutsi altã parti) oili; picurarlu s-abãtu (dusi, s-dipãrtã) cama nclo

§ abãtut (a-bã-tútŭ) adg abãtutã (a-bã-tú-tã), abãtuts (a-bã-tútsĭ), abãtuti/abãtute (a-bã-tú-ti) – cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari (tsi easti) datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); tsi s-ari dipãrtatã; pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit, curmat
{ro: dat la o parte, abătut}
{fr: rabattu, écarté, dévié}
{en: made place, distanced himself, diverted, deviated}

§ abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) sf abatiri (a-bá-tirĭ) – atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã; pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri, curmari
{ro: acţiunea de a abate, de a da la o parte, de a face loc; abatere}
{fr: action de (se) rabattre, de (s’)écarter, de dévier}
{en: action of making place, of distancing himself, of diverting, of deviating}

§ abãteari/abãteare (a-bã-teá-ri) sf abãteri (a-bã-térĭ) – (unã cu abatiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abel

abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili

§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu

§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abrashcu

abrashcu (a-brásh-cu) adg abrashcã (a-brásh-cã), abrashtsi (a-brásh-tsi), abrashti/abrashte (a-brásh-ti) – tsi nu-ari arshini; tsi nu tinjiseashti ma mãrlji; tsi-aspuni nadanlãchi tu purtari; abrash, nearushinat, arsiz, fitsã
{ro: obraznic, neruşinat}
{fr: effronté, impertinent}
{en: impertinent}
ex: s-nu-nj ti veadã ocljilj, abrashcã (nearushinatã, murdarã) tsi eshti!

§ abrash1 (a-bráshĭŭ) adg abrashi/abrashe (a-brá-shi), abrash (a-bráshĭ), abrashi/abrashe (a-brá-shi) – (unã cu abrashcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abur

abur (á-burŭ) sm aburi (á-burĭ) – chicutli (ca unã soi di negurã) tsi es dit apa (dzama, grãsimea, etc.) tsi hearbi (i sta tu vimtu i la soari); (fig: abur = duh, pnevmã, vimtu)
{ro: abur}
{fr: vapeur}
{en: vapor}
ex: friptaljlu chica di grãsimi cu nishti aburi; pãnea scoati aburi; cari-sh dzãtsea cu mintea cãtã puteari au aburlji; suflitlu easti abur (fig: vimtu, duh)

§ aburos (a-bu-rósŭ) adg aburoasã (a-bu-rŭá-sã), aburosh (a-bu-róshĭ), aburoasi/aburoase (a-bu-rŭá-si) – tsi ari i scoati (poati si scoatã) aburi
{ro: aburos}
{fr: vaporeux}
{en: that releases vapors, vaporising}
ex: ca gljetslu, aratsi sh-aburos; urdzãtura aburoasã (tsi scoati aburi)

§ aburedz1 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – scot aburi; bag s-shadã tu aburi; acats aburi; mi fac aburi; xizumsescu
{ro: aburi, evapora}
{fr: vaporiser}
{en: vaporize}
ex: carnea abura (scutea aburi) pri fearica uscatã; fãntãnjli tsi abureadzã (tsi scot aburi); loclu abureadzã (scoati aburi)

§ aburat1 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – tsi ari scoasã aburi; tsi s-ari faptã aburi; tsi ari acãtsatã aburi; tsi ari shidzutã tu aburi; xizumsit
{ro: aburit}
{fr: vaporisé}
{en: vaporized}

§ aburari1/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es aburi (cãndu tsiva fatsi, acatsã i scoati aburi); xizumsiri
{ro: acţiunea de a aburi; aburire}
{fr: action d’exhaler des vapeurs}
{en: action of vaporizing} aburescu (a-bu-rés-cu) (mi) vb IV aburii (a-bu-ríĭ), abuream (a-bu-reámŭ), aburitã (a-bu-rí-tã), aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) – (unã cu aburedz1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aburedz2

aburedz2 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – zburãscu multu peanarga (cu-unã boatsi apusã, la ureaclji); shurshur, shurshuredz, shushur, shushuredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushpuredz, pãsh-puredz, pishpuredz, shupir, shupiredz;
(expr: lj-aburedz tu ureaclji = lj-dzãc un mistico)
{ro: şopti}
{fr: chuchoter}
{en: whisper}
ex: a njia ashi nj-aburã (zburã cu boatsi apusã) dispoti; soacrã-sa lj-avea aburatã (ciuciuratã) ca s-hibã dishtiptatã

§ aburat2 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – zburãt cu boatsi apusã; shurshurat, shushurat, shuptirat, shupturat, ciuciurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shupirat
{ro: şoptit}
{fr: chuchoté}
{en: whispered}

§ aburari2/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva abureadzã; zburãri multu peanarga, shurshurari, shushurari, shuptirari, shupturari, ciuciurari, push-purari, pãshpurari, pishpurari, shupirari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire, şoaptă}
{fr: action de chuchoter; chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering; whisper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã