DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mprostu1

mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu

§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndurescu

ndurescu (ndu-rés-cu) (mi) vb IV ndurii (ndu-ríĭ), nduream (ndu-reámŭ), nduritã (ndu-rí-tã), nduriri/ndurire (ndu-rí-ri) – mi scol mprostu (di iu shideam mpadi); stau mprostu; mi-analtsu di cum earam; (fig: mi ndurescu = (i) mi bag pi cicioari sh-mi fac ghini (dupã tsi fui lãndzit un chiro); (ii) fac aveari, bag arãndzã; ãm-prustedz, mprustedz, analtsu, etc.)
{ro: (se) ridica, sta în picioare}
{fr: (se) lever, (se) dresser}
{en: get up, stand}

§ ndurit (ndu-rítŭ) adg nduritã (ndu-rí-tã), ndurits (ndu-rítsĭ), nduriti/ndurite (ndu-rí-ti) – tsi s-ari sculatã mprostu; tsi sta mprostu; ãmprustat, anãltsat, etc.
{ro: pus pe picioare, care a făcut progrese, dirijat, condus}
{fr: levé, dressé}
{en: who got up, who stands}

§ nduriri/ndurire (ndu-rí-ri) sf nduriri (ndu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ndureashti cariva; ãmprustari, mprustari, anãltsari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ridica, de a sta în picioare}
{fr: action de (se) lever, de (se) dresser}
{en: action of getting up, of standing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã