DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ambar1

ambar1 (am-bárŭ) adg ambarã (am-bá-rã), ambari (am-bárĭ), ambari/ambare (am-bá-ri) – tsi easti hãrãcop sh-cu multã tihi tu banã; ãmbar, mbar, hãrãcop, hãrios, hãros, yios, tihiro
(expr: (oarã bunã shi) calea-ambar = urari cu cari s-dispartu oaminjlji cãndu un di elj fudzi diparti: calea s-tsã hibã cu tihi, s-tsã easã tuti-ambar, tuti buni n cali)
{ro: norocos}
{fr: heureux, joyeux}
{en: lucky, happy}
ex: noi cu inimã ambarã (hãrãcoapã) vinjim; du-ti-ambar (cu tihi); dzua-ambarã (dzua bunã) di dimneatsã s-veadi; criscu featã mari shi ambarã (tihiroanji); nveastã ambarã (cu tihi); ambarã (s-hibã cu tihi sh-harauã) a ta turnatã; iu, cali-ambar, cu njitslji? (iu fudz, “s-ai cali bunã, s-ai tihi n cali”, cu njitslji?)

§ ãmbar1 (ãm-bárŭ) adg ãmbarã (ãm-bá-rã), ãmbari (ãm-bárĭ), ãmbari/ãmbare (ãm-bá-ri) – (unã cu ambar1)

§ mbar1 (mbárŭ) adg mbarã (mbá-rã), mbari (mbárĭ), mbari/mbare (mbá-ri) – (unã cu ambar1)
ex: s-am tihi ma mbarã (ma bunã); ma easti mbar (ghini, cu tutã mintea) aestu om?; nu shadi mbar (hãrios, isih); tuts ficiorlji lj-ari mbar (bunj, cu tihi); njiclu mbar (bun, isih, cu minti), s-cunoashti

§ ambar2 (am-bárŭ) adv – zbor tsi-aspuni umutea tsi u-ari cariva ca un lucru s-hibã cu tihi, s-njargã multu ghini, s-li aibã tuti bolcã, s-veadã prucuchii di lucrul tsi-l fatsi, etc.; mbar, ãmbar
{ro: din plin}
{fr: heureusement, commodément}
{en: luckily, successfully}
ex: tihea-lj si dutsea ambar (multu ghini); Dumnidzã s-li-aducã tuti, tuti-ambar; sh-cãndu-ambar (ghini) a lui lj-yinea

§ ãmbar2 (ãm-bárŭ) adv – (unã cu ambar2)

§ mbar2 (mbárŭ) adv – (unã cu ambar2)
ex: tuti lucrili lji njergu mbar; nj-fu mbar (cu tihi) cã-nj ishi ninti cu stamnili mplini; iu calea mbar? (cãtã iu fudz, “cu ghini”?); nu nã njardzi mbar (ghini)

§ ambãreatsã (am-bã-reá-tsã) sf ambãrets (am-bã-rétsĭ) – tihi, hãiri, prucuchii
{ro: noroc bun}
{fr: bonne chance, fortune, bo-nheur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghini1/ghine

ghini1/ghine (ghí-ni) adv – zbor tsi-aspuni unã catastasi bunã tu cari s-aflã omlu, sh-cari lu-ariseashti; gheni;
(expr:
1: ghini vinjish; ghini ti-aflai = zboarã cu cari s-aproachi (tsã intrã) un oaspi n casã;
2: eshti ghini? = eshti sãnãtos? eshti fãrã cripãri?;
3: nj-acatsã ghini (un lucru) = va ved (va s-am) hãiri di-aestu lucru; nj-acatsã loc;
4: nj-yini ca ghini = nj-pari ghini, mi hãrsescu;
5: l-zburãscu di ghini = dzãc mash zboarã buni di el; lu-alavdu;
6: (mãcã, bea) ghini; ghini (mushat); ghini (-ghini); etc. = (mãcã, bea) multu; multu (mushat); multu (-ghini); etc.;
7: li bag ghini (cu-unã muljari) = mi voi, mi bag tu-ashtirnut (cu-unã muljari), u-ambair;
9: u fac ghini (pita, etc.) = u bitisescu (pita, u mãc tutã pita, etc.);
10: (doi anj) sh-ma ghini = (doi anj) sh-cama;
11: di ghini ma ghini = cu cãt treatsi chirolu cu-ahãt easti ma ghini;
12: ghini tsã featsi = ashi lipseashti, ti purtarea-a ta urutã, ti lãetsli tsi-ai faptã)
{ro: bine}
{fr: bien; fortune}
{en: good}
ex: di ghini (di tsi easti bun) vãr nu fudzi; alãsã tu padi ghinea (bunlu); s-v-avdu totna ghinea; s-vã avets ghinea (mash buni) n casã; nj-ti pitrec la ghinea-a ta; ti ghinea-a lui s-ti-alumtsã; ghinea-a mea di tora-i dusã; ghini mãts, ghini beai, ma mãcarea shi bearea vor sh-lucurlu; ghini fats, ghini vai aflji; ma ghini s-ti plãngu, dicãt s-mi plãndzi; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri; tsi fats, cum trets, eshti ghini? ghini si-nj ti am
(expr: zboarã cu cari s-aproachi un oaspi); mi duc ghini
(expr: zboarã cu cari s-da apandisi la ntribarea: eshti ghini?); ntunica ghini
(expr: multu) cãndu vinj aseara la voi; lã dzãsh, ghini vinjirã
(expr: urari faptã la vinirea-a oaspitslor); him ghini, di ghini ma ghini
(expr: cu cãt treatsi-i ma ghini); li bãgã ghini
(expr: s-bãgã tu-ashtirnut) cu-unã dulã a lui shi u-alãsã greauã; trã putsãn chiro lj-featsi ghini
(expr: lj-bitisi, lj-asparsi tuts) paradzlji; nitsi dauã cãrvelj nu putu s-li facã ghini
(expr: s-li bitiseascã)

§ gheni (ghĭé-ni) adv – (unã cu ghini1)
ex: dzãsirã cã nu lj-i gheni

§ deaghinealui (dea-ghí-nea-lui) adv – dip ashi, ghini, dip ghini, tut, dip cum lipseashti, dealihea (scriarea “di-a ghinealui” nu easti aprucheatã tu-aestu dictsiunar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

halali/halale

halali/halale (ha-lá-li) invar – zbor tsi aspuni cã a unui ãlj pari ghini cã lucrili njergu ambar trã altu; zbor tsi-aspuni cã vrem ca lucrili s-njargã-ambar trã altu;
(expr: u fac (cu) halali = lj-u dau doarã, lj-u dau geaba)
{ro: halal}
{fr: grand bien te (lui, vous) fasse}
{en: well done!, good for you!}
ex: tuti halali s-lã hibã (tuti s-lã hibã cu-ambãreatsã); halali vrea-nj li facã; e! halali njilj di ori; halali di mã-sa tsi-l featsi (ambar s-lji njargã a mã-sai, s-bãneadzã ghini); nj-deadi cu halali
(expr: nj-u featsi doarã)

§ halani/halane (ha-lá-ni) invar – (unã cu halali)
ex: halani (cu-ambar) s-lji hibã; halani pri (halali di) pãnea tsi sh-mãca shi calotihã di muma tsi-l featsi!; nj-featsi halani
(expr: nj-u deadi geaba)

§ halal (ha-lál) invar – (unã cu halali)
ex: halal di (bravo! ti) muma tsi-l fitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hiritisescu

hiritisescu (hi-ri-ti-sés-cu) (mi) vb IV hiritisii (hi-ri-ti-síĭ), hiritiseam (hi-ri-ti-seámŭ), hiritisitã (hi-ri-ti-sí-tã), hiritisiri/hiri-tisire (hi-ri-ti-sí-ri) –
1: fac un semnu i dzãc un zbor di vreari (sãnãtati, urari, tinjii, ambãreatsã, etc.) cãndu mi dispartu icã mi aflu cu cariva; pitrec ncljinãciunj shi zboarã di vreari (di urari, di sãnãtati, etc.) a unui di cari escu diparti; hiritsescu, bunuescu, ghinuescu, cãlimirsescu, prishindescu;
2: lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); ahulescu cu budzãli mãna (frãmtea, budzãli, etc.) tra s-aspun a unui cã-lj portu vreari (tinjii, ascultari, etc.); bash tu-unã fatsã sh-deapoea pi-alantã; hiritsescu, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambratsit, ambrats, angãljisescu, ncurpiljedz, pushtuescu, bash, gugustedz, gugustescu
{ro: saluta; îmbrăţişa, săruta}
{fr: saluer; embrasser, baiser}
{en: greet, salute; embrace, kiss}
ex: tricu piningã afendi sh-lu hiritisi (ghiunui); hiritisirã (bãsharã) iconjli

§ hiritisit (hi-ri-ti-sítŭ) adg hiritisitã (hi-ri-ti-sí-tã), hiritisits (hi-ri-ti-sítsĭ), hiritisiti/hiritisite (hi-ri-ti-sí-ti) –
1: tsi-lj s-ari dzãsã un zbor la unã andamusi, i-lj s-ari faptã un semnu, tra sã-lj s-aspunã vreari (tinjii, etc.); hiritsit, bunuit, ghinuit, cãli-mirsit, prishindit;
2: tsi easti acãtsat ãn bratsã shi stres la cheptu; tsi easti cu mãna (fatsa, frãmtea, budzãli, etc.) ahuliti di budzãli-a unui; hiritsit, mbrãtsitat, mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsat, ncurpiljat, angãljisit, pushtuit, bãshat, gugustat, gugustit
{ro: salutat; îmbrăţişat, sărutat}
{fr: salué; embrassé baisé}
{en: greeted, saluted; embraced, kissed}

§ hiritisiri/hiritisire (hi-ri-ti-sí-ri) sf hiritisiri (hi-ri-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea s-ghinueashti (s-gugusteadzã, sã mbrãtsiteadzã, s-bashi, etc.); hiritsiri, bunuiri, ghinuiri, cãlimirsiri, prishindiri; mbrãtsitari, mbrãtsishari, mbrãtsushari, ambrãtsari, angãljisiri, ncurpiljari, pushtuiri, bãshari, gugustari, gugustiri
{ro: acţiunea de a saluta, de a îmbrăţişa, de a săruta; salutare, îmbrăţişare; sărutare}
{fr: action de saluer; d’embrasser, de baiser; salutation, embrassade, baiser}
{en: action of greeting, of saluting; of embracing, of kissing; greeting, embrace, kiss}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncherdu

ncherdu (nchĭér-dhu) sn ncherduri (nchĭér-dhurĭ) – atsea (pãradz, lucri, tinjii, etc.) tsi amintã (nchirdãseashti) cariva; lucrul tsi easti amintat cãndu si nchirdãseashti tsiva; amintatic
{ro: câştig, beneficiu}
{fr: gain, bénéfice}
{en: gain, profit}
ex: di la-aestu lucru nu-avui ncherdu (amintatic); a lui s-hibã, cu ncherdu! (cu tihi, cu-amintatic, cu-ambãreatsã); ncherdu sh-banã s-aibã; cu ncherdu (cu amintatic, cu tihi) s-lã hibã!

§ ancherdu (an-chĭér-dhu) sn ancherduri (an-chĭér-dhurĭ) – (unã cu ncherdu)

§ ãncherdu (ãn-chĭér-dhu) sn ãncherduri (ãn-chĭér-dhurĭ) – (unã cu ncherdu)

§ nchirdãsescu (nchir-dhã-sés-cu) vb IV nchir-dãsii (nchir-dhã-síĭ), nchirdãseam (nchir-dhã-seámŭ), nchirdãsitã (nchir-dhã-sí-tã), nchirdãsiri/nchirdãsire (nchir-dhã-sí-ri) – amintu pãradz (i altu tsiva) cãndu fac unã stihimã (mi-antrec cu cariva, cãndu suntu plãtit ti un lucru tsi-l fac, etc.); ved hãiri di-un lucru tsi-l fac; nj-neg lucrili-ambar; amintu, anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, chirdãsescu, cãzãnsescu, chindisescu, fac, aflu, scot; (fig:
1: nchirdãsescu = mi ncurun, mi ljau, mi nsor/mãrit; expr:
2: altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = altu hascã sh-altu s-cumãnicã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: câştiga, profita, beneficia}
{fr: gagner, bénéficier, profiter}
{en: win, earn, profit}
ex: va s-mi nchirdãseascã (s-mi-amintã); s-lu nchirdãseshti (s-lu lucredz cu sãnãtati) agurlu; nãs lji nchirdãsi tutiputa a frati-sui; s-nu li nchirdãseascã casili; cari aravdã nchirdãseashti; si si nchirdãseascã (s-lã njargã lucrili-ambar); si nchirdãsi (fig: si ncurunã), ma dupã un mes s-alãsã di muljari

§ nchirdãsit (nchir-dhã-sítŭ) adg nchirdãsitã (nchir-dhã-sí-tã), nchirdãsits (nchir-dhã-sítsĭ), nchirdãsiti/nchirdãsite (nchir-dhã-sí-ti) – tsi ari vidzutã hãiri (amintatic) di la un lucru tsi-l featsi (di la unã stihimã, etc.); anchirdãsit, ãnchirdãsit, chirdãsit, cãzãnsit, chindisit, scos
{ro: câştigat, profitat, beneficiat}
{fr: gagné, bénéficié, profité}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prishindescu

prishindescu (pri-shin-dés-cu) vb IV prishindii (pri-shin-díĭ), prishindeam (pri-shin-deámŭ), prishinditã (pri-shin-dí-tã), pri-shindiri/prishindire (pri-shin-dí-ri) – fac un semnu i dzãc un zbor di ghiunuiri (di vreari di sãnãtati, urari, tinjii, ambãreatsã, etc.) cãndu mi aflu cu cariva icã mi dispartu; hiritisit, hiritsit, bunuit, ghinuit, cãlimirsit
{ro: saluta}
{fr: saluer}
{en: greet, salute}

§ prishindit (pri-shin-dítŭ) adg prishinditã (pri-shin-dí-tã), prishindits (pri-shin-dítsĭ), prishinditi/prishindite (pri-shin-dí-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã un zbor la unã andamusi, i faptã un semnu, tra sã-l ghiunueascã, sã-lj s-aspunã vreari (tinjii, etc.)
{ro: salutat}
{fr: salué}
{en: greeted, saluted}

§ prishindiri/prishindire (pri-shin-dí-ri) sf prishindiri (pri-shin-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-prishindeashti lumea; hiritisiri, hiritsiri, bunuiri, ghinuiri, cãlimirsiri
{ro: acţiunea de a saluta; salutare}
{fr: action de saluer; salutation}
{en: action of greeting, of saluting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã