purintu1 (pu-rín-tu) (mi) vb I purintai (pu-rin-táĭ), purintam (pu-rin-támŭ), purintatã (pu-rin-tá-tã), purintari/purintare (pu-rin-tá-ri) – mãc carni (lapti, oauã, cash, etc.), lucri tsi nu lipseashti s-mãc dzãlili di preasinj (cãndu lipseashti s-mãrsinedz, s-mãc mash mãrsineatsã); 
(expr:
 1: mi purintu = (i) mãc tsiva trã prota oarã; (ii) mãc tsiva tsi mi-arãseashti, mãc mash trã gustu; (iii) ljau tsiva s-mãc;
 2: macã ti purintsã, mãcã canim njel =  ma s-fats un lucru slab, s-lu fats macarim trã tsiva tsi axizeashti multu) 
{ro: mânca de dulce} 
{fr: manger des plats gras, avec viande, fromage, etc. pendant le carême} 
{en: eat meals with meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent} 
ex: cum va si s-ducã la cumnicãturã cara s-ari purintatã?; cu tsiva nu mi purintai 
(expr: nu loai) di avearea a frati-njui; macã ti purintash, s-nu ti cumãnits; nitsi nu mi purintarã 
(expr: nu-nj deadirã, nu mi-alãsarã s-gustu tsiva); arãulu nu s-purintã di 
(expr: nu lu-arãseashti s-angljitã) om nicat; mi purintai 
(expr: mãcai trã prota oarã, trã gustu) di cireashi 
§ purintat (pu-rin-tátŭ) adg purintatã (pu-rin-tá-tã), purintats (pu-rin-tátsĭ), purintati/purintate (pu-rin-tá-ti) – tsi ari mãcatã carni (oauã, lapti, cash, etc.), lucri tsi nu lipseashti s-mãcã dzãlili di preasinj 
{ro: care a mâncat de dulce} 
{fr: qui a rompu le carême} 
{en: who ate meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent} 
§ purintari/purintare (pu-rin-tá-ri) sf purintãri (pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-purintã 
{ro: acţiunea de a mânca de dulce} 
{fr: action de manger de la viande (lait, oeufs, fromage) pendant le carême} 
{en: action of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent} 
§ nipurintat (ni-pu-rin-tátŭ) adg nipurintatã (ni-pu-rin-tá-tã), nipurintats (ni-pu-rin-tátsĭ), nipurintati/nipurintate (ni-pu-rin-tá-ti) – tsi nu-ari mãcatã carni (oauã, lapti, cash, etc.) dzãlili di preasinj; tsi nu s-ari purintatã; 
(expr: nipurintat = tsi nu-ari mãcatã un lucru tsi nu lipsea mãcari) 
{ro: care nu a mâncat de dulce} 
{fr: qui n’a pas rompu le carême} 
{en: who did not eat meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent} 
ex: escu nipurintat (nu mi am purintatã), pot s-ljau cumnicãtura 
§ nipurintari/nipurintare (ni-pu-rin-tá-ri) sf nipurintãri (ni-pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-purintã (nu mãcã carni, oauã, lapti, cash, etc. dzãlili di preasinj) 
{ro: acţiunea de a nu mânca de dulce} 
{fr: action de ne pas manger de la viande (lait, oeufs, fromage) pendant le carême} 
{en: action of not eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent} 
§ mpurintu (mpu-rín-tu) (mi) vb I mpurintai (mpu-rin-táĭ), mpurintam (mpu-rin-támŭ), mpurintatã (mpu-rin-tá-tã), mpurinta-ri/mpurintare (mpu-rin-tá-ri) – (unã cu purintu) 
ex: nu mi mpurintu nicã aesti dauã dzãli, si shtiu cã lu-aruc 
§ mpurintat (mpu-rin-tátŭ) adg mpurintatã (mpu-rin-tá-tã), mpurintats (mpu-rin-tátsĭ), mpurintati/mpurintate (mpu-rin-tá-ti) – (unã cu purintat) 
§ mpurintari/mpurintare (mpu-rin-tá-ri) sf mpurintãri (mpu-rin-tắrĭ) – (unã cu purintari) 
ex: mpurintarea tu stãmãna-aestã marea easti pidipsitã di bisearicã 
§ dispurintu (dis-pu-rín-tu) (mi) vb I dispurintai (dis-pu-rin-táĭ), dispurintam (dis-pu-rin-támŭ), dispurintatã (dis-pu-rin-tá-tã), dispurinta-ri/dispurintare (dis-pu-rin-tá-ri) – aspel cu-alsivã (?), prota dzuã di preasinj, tuti vasili tu cari s-avea mãcatã pãnã atumtsea carni (oauã, lapti, cash, etc.) 
{ro: spăla vasele de dulce, prima zi din postul mare} 
{fr: laver le premier jour du carême la vaisselle dont on s’est servi durant les jours gras} 
{en: wash the first day of the Lent, the dishes used during the preceding days of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.)} 
ex: nveastili dispurinta vasili (li-aspila cu-alsivã (?) tra s-lã fugã purinteatsa) 
§ dispurintat (dis-pu-rin-tátŭ) adg dispurintatã (dis-pu-rin-tá-tã), dispurintats (dis-pu-rin-tátsĭ), dispurintati/dispurintate (dis-pu-rin-tá-ti) – (vasi) aspilati cu-alsivã prota dzuã di preasinj 
{ro: (vas) spălat de dulce, prima zi din postul mare} 
{fr: (vaisselle) lavée le premier jour du carême} 
{en: (dish) washed the first day of the Lent} 
§ dispurinta-ri/dispurintare (dis-pu-rin-tá-ri) sf dispurintãri (dis-pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispurintã vasili prota dzuã di preasinj 
{ro: acţiunea de a spăla vasele de dulce, prima zi din postul mare} 
{fr: action de laver le premier jour du carême la vaisselle dont on s’est servi durant les jours gras} 
{en: action of washing the first day of the Lent, the dishes used during the preceding days of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.)} 
§ purinteatsã (pu-rin-teá-tsã) sf purintets (pu-rin-tétsĭ) –
 1: mãcari tsi nu easti marsinã; zubealã; mãcari adratã cu carni (umtu, oauã, lapti, etc.) tsi nu s-mãcã di-atsel tsi tsãni preasinj;
 2: dzãlili cãndu cariva s-purintã sh-mãcã mãcãri grasi (cu carni, lapti, oauã, etc.); 
(expr: ca preftul cu purinteatsa = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãnd un fatsi un lucru tsi shtii cã nu lipseashti s-lu facã, sh-dupã tsi-l fatsi dzãtsi cã taha nu shtia) 
{ro: mâncare de dulce; zilele în care nu se posteşte} 
{fr: des plats gras; temps pendant lequel on mange des plats gras} 
{en: meal made with meat (or eggs, milk, cheese, butter, etc.); days when one eats such meals} 
ex: cãndu avem purinteatsã (mãcãri tsi nu suntu marsini), suntu preasinj! 
§ purintu2 (pu-rín-tu) sm, sf, adg purintã (pu-rín-tã), purintsã (pu-rín-tsã), purinti/purinte (pu-rín-ti) – (atsel) tsi s-purintã (tsi mãcã carni i lapti) dzãlili di pãreasinj (pãreasinjli mãri, Njercurli shi Vinirli, etc.); (fig: purintu = turcu, un tsi s-purintã cã nu easti crishtin) 
{ro: care nu posteşte} 
{fr: qui mange des mets gras pendant les carêmes, pendant les mercredis et les vendredis} 
{en: who eats meat (or eggs, milk, butter, etc.) during fasting (Lent, Wednesdays and Fridays)} 
ex: eara cu doi purintsã (fig: turtsã); easti purintu (fig: turcu, uvreu); multã purintsã (fig: turtsã) surpãm 
§ purindã (pu-rín-dã) sf purindzã (pu-rín-dzã) – mãcari fãrã carni (oauã, lapti, umtu, etc.) cu cari nu s-purintã omlu [bãgats oarã, noima-a zborlui easti: “nu s-purintã”]; mãcari marsinã, mãrsineatsã 
{ro: mâncare de post} 
{fr: plat maigre gras (sans viande, ni fromage)} 
{en: meal made without meat (or eggs, milk, etc.)}