DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

nãvai

nãvai (nã-váĭŭ) sn nãvai/nãvae (nã-vá-i) shi nãvaiuri (nã-vá-ĭurĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu da neauã; cãdeari di neauã; trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nivalj, nimusorizmã, furtunã (di neauã), nturinari, azvimturari, sindilii, tufani;
(expr: ca di nãvai = albu ca di neauã)
{ro: ninsoare, viscolire; troian de zăpadă}
{fr: tempête de neige, tas de neige; chasse-neige}
{en: squall, snowstorm, blizzard, snow drift}
ex: vimtul aspulbirã trãmbi di nãvai (neauã); masti albã di nãvai (trãmbã di neauã), trandafilã di tru Mai; sh-ahãt albu nu-i nãvailu, ca bughgioanili scriati; nãvaiuri, nãvaiuri s-ashtearnã pri tuti; fãts ca di nãvai
(expr: albi ca di neauã); feati ca frãmti di nãvai (ca azvimti di furtuna di neauã)

§ nivalj (ni-váljĭŭ) sn nivalji/nivalje (ni-vá-lji) shi nivaljuri (ni-vá-ljĭurĭ) – trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nãvai, azvimturari, nimusorizmã
{ro: troian de zăpadă}
{fr: tas de neige}
{en: snow drift}
ex: lj-deadi ampatrulea pit nivaljuri (ohturi di neauã) shi s-featsi nividzut; nivaljuri, nivaljuri (stoguri, stoguri) di neauã s-alasã tu vãljuri

§ nãvalj (nã-váljĭŭ) sn nãvalji/nãvalje (nã-vá-lji) shi nãvaljuri (nã-vá-ljĭurĭ) – (unã cu nivalj)

§ nãvãescu (nã-vã-ĭés-cu) vb IV nãvãii (nã-vã-íĭ), nãvãeam (nã-vã-ĭámŭ), nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãiri/nãvãire (nã-vã-í-ri) – da multã neauã azvimturatã di-un vimtu greu sh-aratsi (amisticatã poati sh-cu ploai); nturinã, nturineadzã, ãnturinã, ãnturineadzã
{ro: viscoli}
{fr: souffler en tempête}
{en: have a snowstorm}
ex: nãvãeashti vimtul (ntu-rineadzã)

§ nãvãit (nã-vã-ítŭ) adg nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãits (nã-vã-ítsĭ), nãvãiti/nãvãite (nã-vã-í-ti) – (neaua) tsi cãdzu sh-tsi fu azvimturatã di-un vimtu vãrtos sh-aratsi; nturinat, ãnturinat
{ro: viscolit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

turin

turin (tu-rínŭ) sn turinuri (tu-rí-nurĭ) –
1: furtunã cu vimtu zurlu, multu-aratsi sh-cu neauã (amisticatã poati sh-cu ploai);
2: vimtu aratsi tsi yini di cãtrã Nordu; vimtu multu-aratsi tsi tsã lja anasa; nturin, nturinari, borã, sindilii, azvimturari, nãvai; seavir, seaviri, tseafir
{ro: crivăţ, viscol, vijelie}
{fr: grand vent glacial du Nord, borée, aquilon}
{en: glacial North wind, cutting blast, snowstorm with strong, cold winds, blizzard}
ex: cãndu bati turbatlu turin (vimtu-aratsi); s-u batã turinlu (s-u-agudeascã vimtul atsel aratsi)!; avum turin (vimtu-aratsi, borã) shi ploai

§ turinos (tu-ri-nósŭ) adg turinoasã (tu-ri-nŭá-sã), turinosh (tu-ri-nóshĭ), turinoa-si/turinoase (tu-ri-nŭá-si) – tsi easti aratsi ca gljatsa; dzidziros, virviros
{ro: glacial}
{fr: glacial, d’aquilon}
{en: glacial}
ex: turinoslu (aratsili shi virviroslu) vimtu nu n-alãsã tutã noaptea

§ nturin (ntu-rínŭ) sn nturinuri (ntu-rí-nurĭ) – (unã cu turin)
ex: n-acãtsã pi cali un nturin (furtunã cu vimtu sh-cu neauã) di eara s-nã mãcã luchilji

§ nturinã (ntu-rí-nã) vb unipirs I nturinã (ntu-ri-nắ), nturina (ntu-ri-ná), nturinatã (ntu-ri-ná-tã), nturinari/nturinare (ntu-ri-ná-ri) – fatsi-unã furtunã di neauã azvimturatã di-un vimtu mari sh-aratsi (amisticatã poati sh-cu ploai); nturineadzã, ãnturinã, ãnturineadzã, nãvãeashti
{ro: viscoli}
{fr: neiger et souffler en tempête}
{en: there is a snowstorm, a blizzard}
ex: neaua nturina cu vãrtuti; aeri avum nã dzuã tsi u nturina dipriunã; trei dzãli nturinã nipãpsit

§ nturineadzã (ntu-ri-neá-dzã) vb unipirs I nturinã (ntu-ri-nắ), nturina (ntu-ri-ná), nturinatã (ntu-ri-ná-tã), nturina-ri/nturinare (ntu-ri-ná-ri) – (unã cu nturinã)
ex: nturineadzã multu nafoarã

§ nturinat (ntu-ri-nátŭ) adg nturinatã (ntu-ri-ná-tã), nturinats (ntu-ri-nátsĭ), nturinati/nturinate (ntu-ri-ná-ti) – (neaua) tsi cãdzu sh-tsi fu azvimturatã di-un vimtu vãrtos sh-aratsi; ãnturinat, nãvãit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn