DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dãlacã

dãlacã (dã-lá-cã) sf dãlatsi/dãlatse (dã-lá-tsi) – lãngoari mulipsitoari, datã di yets njits shi slabi, tsi s-aspuni ca unã soi di “gãrnuts lai” cu pronj, tsi s-lja di la pravdã la pravdã, sh-cari di multi ori l-adutsi moartea; dalacã, duloagi
{ro: dalac; antrax}
{fr: anthrax; imflammation de la rate}
{en: anthrax; spleen inflammation}

§ dalacã (da-lá-cã) sf dalatsi/dalatse (da-lá-tsi) – (unã cu dãlacã)

§ duloagi/duloage (du-lŭá-gi) sf pl(?) – (unã cu dãlacã)
ex: di duloagi-lj supsirã (psusirã) caljlji

§ dãlãcos (dã-lã-cósŭ) adg dãlãcoasã (dã-lã-cŭá-sã), dãlãcosh (dã-lã-cóshĭ), dãlãcoasi/dãlãcoase (dã-lã-cŭá-si) – lãndzit di dalacã
{ro: dălăcit}
{fr: qui souffre de l’imflammation de la rate}
{en: having anthrax; having spleen inflammation}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tru

tru (trú) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã nuntru tu-un lucru; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã n fatsã di tsiva; ãn (n), tu, ntru, la, etc.
{ro: întru, în}
{fr: dans, en, parmi, sur}
{en: in, to}
ex: intrã tru (tu, ãn, n) casã; tru (tu) tsi jali hits cãdzuts!; tru (tu) aesti locuri; nsus tru (tu, la) muntili di Zmolcu; lãndidzã pãnã tru (tu, la) moarti; tru (cati) an lj-apitruseashti fumealja; tru oarã [tu scriarea dit aestu dictsiunar: truoarã, tuoarã] (unãshunã) agiumsi; Dona, un tru (tu) shapti feati; intrãm tru-unã odã mari cu patru pingeri; s-hipsi tru (n) gurã

§ tu1 (tú) prip – (unã cu tru)
ex: dusi tu xeani; tu (tru, namisa di) sots fãrã uidii; ded tu trei mesh; tu fugã (cãndu vdzish), u-alãsash greauã; pãn tu ac ãlj deadirã; featã tsi sh-u-adutsi tu (ca) armãnã; va s-arãspãndeascã tu tut loclu; intrai tu (ãn) casa-a mea; u vidzum tu casa-a ljei

§ ntru (ntrú) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã nuntru tu-un lucru; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã n fatsã di tsiva; ningã, ãntru, ãn (n), tru, tu, trã, tri, ti, etc.;
(expr: ntru-oclju = n fatsã, tu videarea-a lumiljei)
{ro: întru, în, în faţă}
{fr: dans, en, devant}
{en: in, in front of}
ex: ntru (tu) mãnjli-a tali; arana tsi am ntru (tu) inimã; cãnd fac trã gionj ntru-oclju
(expr: tu videarea-a tutlor)

§ ãntru (ắn-tru) prip – (unã cu ntru)
ex: ãntr-oclji s-nu ti ved
(expr: dinintea-a ocljilor)

§ ntrã (ntrắ) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã namisa di dauã i ma multi lucri; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã ningã (n fatsã di) tsiva i cariva; zbor tsi-aspuni cã cariva s-dutsi trã tsiva, tra s-facã tsiva, tra s-lja tsiva, etc.; ãntrã, pintru, namisa, nintrã, ningã, trã, tri, ti, dininti, ninti, n fatsã, etc.
{ro: printre, lângă, în faţă, pentru, după, etc.}
{fr: parmi, dans, en, devant, à côté de, pour, pour apporter quelques chose, etc.}
{en: in, in front of, beside, for, after, to get something, etc.}
ex: l-vidzu ntrã nãs (n-fatsa-a lui); lu scoasirã ntrã amirãlu (dinintea-a, n fatsa-a amirãlui); acljamã pulj s-njargã tra s-moarã aclo, ntrã el (ningã el, n fatsa-a lui); tuts puljlji ngljitsarã di fricã ntrã fuviroslu (dinintea-a fuviroslui) vultur; nchisi ntrã (trã) leamni; sã zburãm mash ntrã (namisa di) noi doilji; tuti eara aspusi ntr-ocljilj (dinintea-a ocljilor) a noshtri; sta ntrã (n fatsã, ningã) nãs di trag tsigarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn