DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dãeachi/dãeache

dãeachi/dãeache (dã-ĭá-chi) sf dãechi (dã-ĭéchĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã tsiva; ndoapir, andoapir, ãndoapir, ndoapãr, an-doapãr, ãndoapãr, aradzim, ndrupãturã, andrupãturã, ãndrupãturã, apãndoahã, durec
{ro: reazem}
{fr: appui}
{en: support}
ex: casã fãrã dãeachi (ndoapir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ndrupãscu

ndrupãscu (ndru-pắs-cu) (mi) vb IV ndrupãi (ndru-pắĭ), ndrupam (ndru-pámŭ), ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) – tra s-nu cadã un lucru, l-fac si s-areadzimã di-un altu lucru (andoapir, stur, durec, etc.); ndoapir, ndoapãr, ndoapur, andoapir, andoapãr, ãndoapir, ãndoapãr, acumsescu, acumbusescu
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer, soutenir}
{en: support, sustain}
ex: si ndrupã di un bucium; si ndrupã putsãn di nãs; andrupa-ti di fag; ndrupãts-vã di noi; vrem si ndrupãm gardul

§ ndrupãt (ndru-pắtŭ) adg ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãts (ndru-pắtsĭ), ndrupã-ti/ndrupãte (ndru-pắ-ti) – tsi s-areadzimã (si ndrupashti) di tsiva; ndupirat, ndupãrat, ndupurat, andupirat, andupãrat, ãndupirat, ãndupãrat, acumsit, acumbusit
{ro: rezemat}
{fr: appuyé, soutenu}
{en: supported, sustained}

§ ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) sf ndrupãri (ndru-pắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-areadzimã; ndupirari, ndupãrari, ndupurari, andupirari, andupãrari, ãndupirari, ãndupã-rari, acumsiri, acumbusiri
{ro: acţiunea de a rezema, de a propti; rezemare, proptire}
{fr: action de s’appuyer, de soutenir}
{en: action of supporting, of sustaining}

§ andrupãscu (an-dru-pắs-cu) (mi) vb IV andrupãi (an-dru-pắĭ), andrupam (an-dru-pámŭ), andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)
ex: mi-andrupãi di nãs

§ andrupãt (an-dru-pắtŭ) adg andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãts (an-dru-pắtsĭ), andrupãti/andrupãte (an-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

§ andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) sf andrupãri (an-dru-pắrĭ) – (unã cu ndrupãri)

§ ãndrupãscu (ãn-dru-pắs-cu) (mi) vb IV ãndrupãi (ãn-dru-pắĭ), ãndrupam (ãn-dru-pámŭ), ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãri/ãndrupãre (ãn-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)

§ ãndrupãt (ãn-dru-pắtŭ) adg ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãts (ãn-dru-pắtsĭ), ãndrupãti/ãndrupãte (ãn-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shcljop1

shcljop1 (shcljĭópŭ) adg shcljoapã (shcljŭá-pã), shcljochi (shcljĭóchĭ), shcljoapi/shcljoape (shcljŭá-pi) – cari ari un cicior ma shcurtu di-alantu; cari nu-ari un cicior (i ari un cicior lãndzit) sh-imnã cu-unã pãtãritsã; cari easti lãndzit di-un cicior shi sh-lu tradzi cãndu imnã; sljop, tupal; (fig:
1: shcljop = tsi ari unã i ma multi cusuri; tsi nu easti farsi;
2: expr: shtiu ndauã oarbi shi shcljoapi = nu para shtiu multi, shtiu tsiva, nu multi lucri, putsãni sh-fãrã simasii)
{ro: şchiop}
{fr: boiteux, clopin}
{en: lame, limping}
ex: cumbara slabã, shcljoapã; armasi shcljop di la polim; tsi-l vrei, cã-i shcljop sh-cu-unã peanã, dzãsi un pulj; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; u ncãrcã pri nã mulã shcljoapã; ficiorlu atsel shcljoplu, ãlj dzãsi a mã-sai; trapsi shcljoplu tsupã-ta, tsupã-ta! cãtrã la lamnjj; nãsã-lj dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nãoarã mi featsi mu-mea, dzãsi shcljoplu; nchisi sh-nãs cu mula-atsea shcljoapa pri dinãpoi; shi ncalicã mula shcljoapã, armasã aclo iu lu-alãsarã; shtii sh-nãs ndauã oarbi shi shcljoapi
(expr: nu para shtii multi)

§ sljop (sljĭópŭ) adg sljoapã (slĭŭá-pã), sljochi (sljĭóchĭ), sljoapi/sljoape (sljĭŭá-pi) – (unã cu shcljop1)

§ shcljoapic (shcljĭŭá-picŭ) vb I shcljupicai (shcljĭu-pi-cáĭ), shcljupicam (shcljĭu-pi-cámŭ), shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicari/shcljupicare (shcljĭu-pi-cá-ri) – imnu ndrupãt ma multu pi-un cicior shi-l trag niheamã alantu (cã alantu nj-easti ma shcurtu, mi doari, lu-am sãcat, etc.); imnu cu-un cicior mash, agiutat di-unã pãtãritsã (c-alantu-nj lipseashti); shcljoapit, shcljupitedz
{ro: şchiopăta}
{fr: boiter, clopiner}
{en: limp}
ex: shcljupicãnda, shcljupicãnda, agiumsi acasã; vidzãndalui cã feata-a aushlui ca shcljoapicã; mi vidzu mini, cã shcljoapic di cicior; shcljoapicã calu cã lj-ari cãdzutã nã petalã

§ shcljupicat (shcljĭu-pi-cátŭ) adg shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicats (shcljĭu-pi-cátsĭ), shcljupicati/shcljupicate (shcljĭu-pi-cá-ti) – tsi ari imnatã ca un om shcljop (andrupãt ma multu pi ciciorlu bun, cu-unã pãtãritsã, etc.); scljupitat
{ro: şchiopătat}
{fr: qui a boité}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn