|
|
ãncucinit
ãncucinit (ãn-cu-ci-nítŭ) adg – vedz tu ngucinedz
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ngucinedzngucinedz
ngucinedz (ngu-ci-nédzŭ) vb I ngucinai (ngu-ci-náĭ), ngucinam (ngu-ci-námŭ), ngucinatã (ngu-ci-ná-tã), ngucinari/ngucinare (ngu-ci-ná-ri) – mi fac corcan (ngljets, amurtsãscu) di-arcoari; treambur (adar, talj, fac, etc. guvojdzã) di-arcoari; ãngucinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ãncucinescu, ngurdescu, ngljets, dzidziredz, cãcãrusescu, nturusescu, ndirusescu
{ro: înţepeni, tremura (de frig)}
{fr: raidir, grelotter (à cause du froid)}
{en: stiffen, shake (because of cold}
ex: ngucinai (ngljitsai di-arcoari) aestã noapti; cãdzu, dusi, ngucini (s-featsi corcan di-arcoari)
§ ngucinat (ngu-ci-nátŭ) adg ngucinatã (ngu-ci-ná-tã), ngucinats (ngu-ci-nátsĭ), ngucinati/ngucinate (ngu-ci-ná-ti) – tsi s-featsi corcan di-arcoari; tsi treamburã, amurtsashti i ngljatsã di-arcoari; ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ãncucinit, ngurdit, ngljitsat, dzidzirat, cãcãrusit, nturusit, ndirusit
{ro: înţepenit, care tremură (de frig)}
{fr: raidi (à cause du froid); qui grelotte}
{en: stiffened, shaken (because of cold)}
§ ngucinari/ngucinare (ngu-ci-ná-ri) sf ngucinãri (ngu-ci-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngljatsã i treamburã di-arcoari; ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ãncuciniri, ngurdiri, ngljitsari, dzidzirari, cãcãrusiri, nturusiri, ndirusiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a tremura (de frig); înţepenire}
{fr: action de raidir, de grelotter (à cause du froid)}
{en: action of stiffening, of shaking (because of cold)}
§ ãngucinedz (ãn-gu-ci-nédzŭ) vb I ãngucinai (ãn-gu-ci-náĭ), ãngucinam (ãn-gu-ci-námŭ), ãngucinatã (ãn-gu-ci-ná-tã), ãn-gucinari/ãngucinare (ãn-gu-ci-ná-ri) – (unã cu ngucinedz)
ex: aclo, dupã ushi, ãngucinãm (ngljitsãm, amurtsãm di-arcoari; tu scriarea-a noastrã: dupã ushi, ngucinãm) pãnã tu hãryii
§ ãngu-cinat (ãn-gu-ci-nátŭ) adg ãngucinatã (ãn-gu-ci-ná-tã), ãngucinats (ãn-gu-ci-nátsĭ), ãngucinati/ãngucinate (ãn-gu-ci-ná-ti) – (unã cu ngucinat)
§ ãngucinari/ãngucinare (ãn-gu-ci-ná-ri) sf ãngucinãri (ãn-gu-ci-nắrĭ) – (unã cu ngucinari)
nturusescu
nturusescu (ntu-ru-sés-cu) (mi) vb IV nturusii (ntu-ru-síĭ), nturuseam (ntu-ru-seámŭ), nturusitã (ntu-ru-sí-tã), nturusiri/ntu-rusire (ntu-ru-sí-ri) – mi fac corcan di-arcoari (ngljets, ngucinedz); cher putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); ndirusescu, ngucinedz, ãngucinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ãncucinescu, ngurdescu, ngljets; amurtsãscu, amurtu
{ro: înţepeni, amorţi}
{fr: raidir, engourdir}
{en: stiffen, grow numb}
ex: li nturusirã cordzãli; si nturuseashti ca herlu; tsi si nturuseashti ashi cãndu-lj greshti
§ nturusit (ntu-ru-sítŭ) adg nturusitã (ntu-ru-sí-tã), nturusits (ntu-ru-sítsĭ), nturusiti/nturusite (ntu-ru-sí-ti) – tsi s-ari faptã corcan i ari amurtsãtã di-arcoari; ndirusit, ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ãncucinit, ngurdit, ngljitsat, amurtsãt, amurtat
{ro: înţepenit, amorţit}
{fr: raidi, engourdi}
{en: stiffened, grown numb}
ex: munti nturusit (ngucinat) di etã; bratsãli, cicioarli eara nturusiti (amurtsãti)
§ nturusiri/nturusire (ntu-ru-sí-ri) sf nturusiri (ntu-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nturuseashti; ndirusiri, ngucinari, ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ãncuciniri, ngurdiri, ngljitsari, amurtsãri, amurtari, ndãrsiri, andrãlãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a amorţi; înţepenire, amorţire}
{fr: action de raidir, d’engourdir}
{en: action of stiffening, of growing numb}
§ ndirusescu (ndi-ru-sés-cu) (mi) vb IV ndirusii (ndi-ru-síĭ), ndiruseam (ndi-ru-seámŭ), ndirusitã (ndi-ru-sí-tã), ndirusiri/ndirusire (ndi-ru-sí-ri) – (unã cu nturu-sescu)
§ ndirusit (ndi-ru-sítŭ) adg ndirusitã (ndi-ru-sí-tã), ndirusits (ndi-ru-sítsĭ), ndirusiti/ndirusite (ndi-ru-sí-ti) – (unã cu nturusit)
§ ndirusiri/ndirusire (ndi-ru-sí-ri) sf ndirusiri (ndi-ru-sírĭ) – (unã cu nturusiri)