DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

anangasi/anangase

anangasi/anangase (a-nán-ga-si) sf fãrã pl – atsea tsi-l tradzi pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-facã tsiva; shtiuri, parachinisi, mucaeti
{ro: îndemn, stimulant, impuls}
{fr: stimulant, impulsion}
{en: stimulant, impulse}
ex: chinsirã fãrã multã anangasi (pindzeari, shtiuri)

§ anãngãsãescu (a-nãn-gã-sã-ĭés-cu) vb IV anãngãsãii (a-nãn-gã-sã-íĭ), anãngãsãeam (a-nãn-gã-sã-ĭámŭ), anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãiri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) – lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã un lucru; mi fac mucaeti (dupã anangasea tsi nj-u fatsi cariva) tra s-lu fac un lucru; anãngãsescu, ngãsãescu, parachinisescu, pãrãchinisescu, pãrãchinsescu, pãrãnchisescu; fac, pingu, cãndãrsescu, ipuhriusescu, vãryescu, urnimsescu, etc.
{ro: îndemna, stimula, forţa}
{fr: inciter, stimuler, contraindre, forcer}
{en: incite, stimulate, force, oblige}
ex: bãrbatslji anãngãsãea caljlji (lj-pindzea, lj-avina, lj-fãtsea s-minã ma-agonja); mi anãngãsãeashti (mi fatsi, mi pindzi, mi ipu-hriuseashti) s-fug noaptea

§ anãngãsãit (a-nãn-gã-sã-ítŭ) adg anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãits (a-nãn-gã-sã-ítsĭ), anãngãsãiti/anãngãsãite (a-nãn-gã-sã-í-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (tsi easti pimtu, faptu, cãndãrsit, ipuhriusit) s-facã tsiva; tsi s-ari faptã mucaeti; anãngãsit, ngãsãit, parachinisit, pãrãchinisit, pãrãchinsit, pãrãnchisit; faptu, pimtu, cãndãrsit, ipuhriusit, vãryit, urnimsit, etc.
{ro: îndemnat, stimulat, forţat}
{fr: incité, stimulé, contraint, forcé}
{en: incited, stimulated, forced, obliged}

§ anãngãsãi-ri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) sf anãngãsãiri (a-nãn-gã-sã-írĭ) – atsea tsi fatsi un cari anãngãsãeashti pri cariva; anãngãsiri, ngãsãiri, parachinisiri, pãrãchinisiri, pãrãchinsiri, pãrãnchisiri; fãtseari, pindzeari, cãndãrsiri, ipuhriusiri, vãryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, mucaeti, shtiuri
{ro: acţiunea de a îndemna, de a stimula, de a forţa; îndemnare, stimulare, forţare}
{fr: action d’inciter, de stimuler, de contraindre, de forcer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apãrnjescu

apãrnjescu (a-pãr-njĭés-cu) vb IV apãrnjii (a-pãr-njíĭ), apãrnjam (a-pãr-njĭámŭ), apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjiri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, ãnchisescu, nchisescu, ãntsep, ntsep, chinsescu, chinisescu, litescu, acats, ljau
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
ex: apãrnjim (nchisim) di dimneatsa; apãrnjashti (ahiurheashti) s-caftã coarda; ca sclava s-lucreadzã apãrnjashti (nchiseashti); sh-apãrnji (shi nchisi) tra s-suflã-al Doni; nã videari shi apãrnji s-u mãshcã buriclu; azboairã un pulj pri-alumachi shi apãrnji tra s-batã un lai cãntic; mãcãrli apãrnjirã s-urdinã, cari di cari ma bunã

§ apãrnjit (a-pãr-njítŭ) adg apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjits (a-pãr-njítsĭ), apãrnjiti/apãrnjite (a-pãr-njí-ti) – (om) tsi s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi easti nchisit; pãrnjit, purnjit, purnit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, ãnchisit, nchisit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}
ex: lãpuda easti-apãrnjitã (ahiurhitã)

§ apãrnji-ri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) sf apãrnjiri (a-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchiseashti tsiva; pãrnjiri, purnjiri, purniri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, chinsiri, chinisiri, litiri, ãntseapiri, ntseapiri
{ro: acţiunea de a începe; începere}
{fr: action de commencer}
{en: action of starting}

§ neapãrnjit (nea-pãr-njítŭ) adg neapãrnjitã (nea-pãr-njí-tã), neapãrnjits (nea-pãr-njítsĭ), neapãrnjiti/neapãrnjite (nea-pãr-njí-ti) – tsi nu s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi nu easti apãrnjit; nipãrnjit, neahiurhit, neahurhit, neahiursit, nearhiusit, nearhinsit, ninchisit, nintsiput
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: not started}
ex: lucrul easti neapãrnjit (ninchisit)

§ neapãrnjiri/neapãrnjire (nea-pãr-njí-ri) sf neapãrnjiri (nea-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si nchiseashti tsiva; nipãrnjiri, neahiurhiri, neahurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, nintseapiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arhii/arhie

arhii/arhie (ar-hí-i) sf arhii (ar-híĭ) – oara cãndu nchiseashti un lucru; ahiurhita-a unui lucru; arhizmã, ahurhitã, ahiursitã, ar-hiusitã, arhinsitã, ahiursiturã, ãnchisitã, nchisitã, apãrnjitã, pãrnji-tã, ãntsiput, ntsiput
{ro: început}
{fr: commencement, début}
{en: start}

§ arhizmã (ar-híz-mã) sf arhizmi/arhizme (ar-híz-mi) – (unã cu arhii)

§ arhiusescu (ar-hĭu-sés-cu) vb IV arhiusii (ar-hĭu-síĭ), arhiuseam (ar-hĭu-seámŭ), arhiusitã (ar-hĭu-sí-tã), arhiusiri/arhiusire (ar-hĭu-sí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; ahurhescu, ahiursescu, ahiurhescu, arhinsescu, ãnchisescu, nchisescu, apãrnjescu, pãrnjescu, ãntsep, ntsep, acats, ljau
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}

§ arhiusit (ar-hĭu-sítŭ) adg arhiusitã (ar-hĭu-sí-tã), arhiusits (ar-hĭu-sítsĭ), arhiusiti/arhiusite (ar-hĭu-sí-ti) – tsi ari acãtsatã s-facã tsiva; ahurhit, ahiursit, ahiurhit, arhinsit, ãnchisit, nchisit, apãrnjit, pãrnjit, ãntsiput, ntsiput
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}

§ arhiusiri/ar-hiusire (ar-hĭu-sí-ri) sf arhiusiri (ar-hĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nchiseashti tsiva; ahurhiri, ahiursiri, ahiurhiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, ãntseapiri, ntseapiri
{ro: acţiunea de a începe; începere; început}
{fr: action de commencer; commencement}
{en: action of starting; start}

§ nearhiusit (near-hĭu-sítŭ) adg nearhiusitã (near-hĭu-sí-tã), nearhiusits (near-hĭu-sítsĭ), nearhiusiti/nearhiusite (near-hĭu-sí-ti) – tsi nu s-ari acãtsatã s-facã tsiva; neahurhit, neahiursit, neahiurhit, nearhinsit, ninchisit, neapãrnjit, nipãrnjit, nintsiput
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: that is not started}

§ nearhiusiri/nearhiusire (near-hĭu-sí-ri) sf nearhiusiri (near-hĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nchiseashti tsiva; neahurhiri, neahiursiri, neahiurhiri, nearhinsiri, ninchisiri, neapãrnjiri, nipãrnjiri, nintseapiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arujescu

arujescu (a-ru-jĭés-cu) vb IV arujii (a-ru-jíĭ), arujam (a-ru-jĭámŭ), arujitã (a-ru-jí-tã), arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) – (calu) scoati bots dit gurã cãndu aducheashti tsiva (va tsiva, etc.); (fig: arujescu = scot bots ca-atseali scoasi di calj); rujescu, azurescu
{ro: necheza}
{fr: hennir}
{en: neigh}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); un mãndzu nu-arujashti; cãrvanea tutã aruji; calu arujashti tu pãhnii; suntu multi prici tsi arujescu

§ arujit (a-ru-jítŭ) adg arujitã (a-ru-jí-tã), arujits (a-ru-jítsĭ), arujiti/arujite (a-ru-jí-ti) – (calu) tsi ari scoasã bots dit gurã
{ro: care a nechezat}
{fr: qui a henni}
{en: who has neighed}

§ arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) sf arujiri (a-ru-jírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal arujashti; rujari, azuriri
{ro: acţiunea de a necheza; nechezare nechezat}
{fr: action d’hennir; hennissement}
{en: action of neighing; neighing}
ex: s-trunduescu muntsãlj di-arujirea-a caljlor; arujirea adutsi furtutirea; arujirea-a calui nu easti semnu bun cãndu sh-ari sotslji deadun; avdzãndalui arujirea di cal, agiumsi lamnja n tsilar

§ rujescu (ru-jĭés-cu) vb IV rujii (ru-jíĭ), rujam (ru-jĭámŭ), rujitã (ru-jí-tã), rujiri/rujire (ru-jí-ri) – (unã cu arujescu)
ex: rujashti nãirit calu; ca cal ma s-ts-arujascã, ruja-lj tini ca eapã

§ rujit (ru-jítŭ) adg rujitã (ru-jí-tã), rujits (ru-jítsĭ), rujiti/rujite (ru-jí-ti) – (unã cu arujit)
ex: s-avdza rujitlu-a caljlor

§ rujiri/rujire (ru-jí-ri) sf rujiri (ru-jírĭ) – (unã cu arujiri)

§ azurescu (a-zu-rés-cu) vb IV azurii (a-zu-ríĭ), azuream (a-zu-reámŭ), azuritã (a-zu-rí-tã), azuriri/azurire (a-zu-rí-ri) – (unã cu arujescu)

§ azurit (a-zu-rítŭ) adg azuritã (a-zu-rí-tã), azurits (a-zu-rítsĭ), azuriti/azurite (a-zu-rí-ti) – (unã cu arujit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chinisescu

chinisescu (chi-ni-sés-cu) vb IV chinisii (chi-ni-síĭ), chiniseam (chi-ni-seámŭ), chinisitã (chi-ni-sí-tã), chinisiri/chinisire (chi-ni-sí-ri) – acats s-fug, fug, nchisescu, ãnchisescu, apãrnjescu, pãr-njescu, purnescu, purnjescu, chinsescu, litescu
{ro: porni, pleca}
{fr: s’acheminer, se mettre en marche, partir}
{en: start, leave for}
ex: taifa tutã chiniseashti (nchiseashti)

§ chinisit (chi-ni-sítŭ) adg chinisitã (chi-ni-sí-tã), chinisits (chi-ni-sítsĭ), chinisiti/chinisite (chi-ni-sí-ti) – fudzit, nchisit, ãnchisit, apãrnjit, pãrnjit, purnit, purnjit, chinsit, litit
{ro: pornit, plecat}
{fr: acheminé, mis en marche, parti}
{en: started, left for}

§ chinisiri/chinisire (chi-ni-sí-ri) sf chinisiri (chi-ni-sírĭ) – fudziri, nchisiri, ãnchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, purniri, purnjiri, chinsiri, litiri
{ro: acţiunea de a porni, pleca; pornire, plecare}
{fr: action de s’ acheminer (de se mettre en marche, de partir)}
{en: action of starting, leaving for}

§ chinsescu (chin-sés-cu) vb IV chinsii (chin-síĭ), chinseam (chin-seámŭ), chinsitã (chin-sí-tã), chinsiri/chinsire (chin-sí-ri) – (unã cu chinisescu)
ex: chinsirã s-ducã tu-unã hoarã; cãndu lã vinji oara s-lja xeanili, chinsirã deadun dinoarã; loarã nveasta shi chinsirã la pãlãtsli a gionilui

§ chinsit (chin-sítŭ) adg chinsitã (chin-sí-tã), chinsits (chin-sítsĭ), chinsiti/chinsite (chin-sí-ti) – (unã cu chinisit)

§ chinsiri/chinsire (chin-sí-ri) sf chinsiri (chin-sírĭ) – (unã cu chinisiri)

§ chinimã (chí-ni-mã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nchiseashti tsiva, un lucru, unã cali, etc.; nchisitã, pãrnjiri, etc.
{ro: pornire}
{fr: départ, mise en mar-che}
{en: start}
ex: seara, aprindu chinimã (seara di ninti di nchisiri calea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

litescu

litescu (li-tés-cu) vb IV litii (li-tíĭ), liteam (li-teámŭ), lititã (li-tí-tã), litiri/litire (li-tí-ri) – acats s-mi min, s-fug; fug, nchisescu, ãnchisescu, apãrnjescu, pãrnjescu, purnescu, purnjescu, chin-sescu, chinisescu
{ro: porni, pleca}
{fr: bouger, s’en aller, partir}
{en: start, leave for}
ex: liti (acãtsã s-fugã, fudzi) cãtrã atsea parti; Vaea liti cãtrã hoarã; plivritlu liti cãtrã tu amiridz; sh-u litirã n (sh-u nchisirã ti) Vilishtin; nu putem di-aoa s-litim (s-fudzim)

§ let (létŭ) vb IV litii (li-tíĭ), liteam (li-teámŭ), lititã (li-tí-tã), litiri/litire (li-tí-ri) – (unã cu litescu)

§ litit (li-títŭ) adg lititã (li-tí-tã), litits (li-títsĭ), lititi/litite (li-tí-ti) – tsi-ari nchisitã s-fugã; fudzit, nchisit, ãnchisit, apãrnjit, pãrnjit, purnit, purnjit, chinsit, chinisit
{ro: pornit, plecat}
{fr: bougé, acheminé, parti}
{en: started, left for}
ex: litit (vgat) canda dit frundzãli di hicati

§ litiri/litire (li-tí-ri) sf litiri (li-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã si s-minã, s-fugã; fudziri, nchisiri, ãnchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, purniri, purnjiri, chinsiri, chinisiri
{ro: acţiunea de a porni, de a pleca; pornire, plecare}
{fr: action de bouger, de s’en aller, de partir)}
{en: action of starting, of leaving for}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

moarã

moarã (mŭá-rã) sf mori (mórĭ) – casa tu cari s-aflã unã hãlati mari cu cari s-matsinã yiptul (grãnlu, sicara, cãlãmbuchilu, etc.); hãlatea mari (minatã di apã i vimtu) cu cari s-matsinã yiptul; hãlati njicã cu cari s-matsinã (aoa sh-un chiro cu mãna) cafelu (piperlu, etc.);
(expr:
1: easti moarã aspartã; lj-si dutsi gura ca unã moarã-aspartã = om tsi-lj njadzi gura tut chirolu, cari nu-astãmãtseashti di zburãri, tsi zburashti multu, vruti sh-nivruti, zboarã fãrã simasii; lj-si dutsi gura ca limãdurã;
2: moarã cu doi oclji = moarã cu doauã chetri di mãtsinari;
3: s-fac lucrili ca la moarã = s-fac lucrili ashi cum yin, un dupã-alantu fãrã s-astãmãtseascã;
4: lj-yini apa la moarã = lj-si duc lucrili-ambar; tuti suntu cum lipseashti sh-lucrili s-fac ashi cum li va nãs;
5: u-aduc apa la moara-a mea = li ndreg lucrili tra s-hibã buni trã mini, trã ufelia-a mea;
6: lj-ljau (lj-talj, lj-curmu) apa di la moarã = u-alãxescu catastasea sh-li-aduc lucrili ashi ca s-nu-lj si ndreagã huzmetea-a unui;
7: bãgai apa la moarã = nj-asiguripsii bana, am cu tsi s-bãnedz;
8: tradzi moara di nu s-avdi = s-fatsi cã nu avdi;
9: roaficã ca unã moarã = mãcã multu;
10: ca gãljina la moarã = s-dzãtsi tr-atsel (i) tsi ari multã tihi; (ii) tsi alagã shi si-anvãrteashti fãrã-astãmãtsiri tu idyiul loc;
11: s-dutsi (yinj deavãrliga) ca gãljina la moarã = alagã deavãrliga dit un loc tu-alantu ca gãljina tsi ari multi gãrnutsã tra s-mãcã;
12: mash la moarã, la drãshtealã sh-la hoara tutã = s-dzãtsi trã zborlu tsi nu lipseashti si s-avdã tu lumi, ma s-dutsi di gurã-gurã di lu nveatsã tuts;
13: cari s-dutsi la moarã, di fãrinã s-adarã = atsel tsi s-minteashti iu nu lj-easti huzmetea, lipseashti s-mindueascã cã va poatã s-patã tsiva, i cã va s-alasã urmi;
14: cari ai cap trã discari, du-ti la moarã = ma s-vrei s-ts-acats bilelu, mintea-ti tu tadi lucru;
15: arsi moara s-ascapã di shoarits; sh-moara vai ardã, ma shi shoaritsli, draclu va-lj lja = tra s-ascachi di-un lucru njic, cheri unã aveari; va cheri unã aveari ma va s-ascachi di-un lucru tsi tsã mãcã inima)
{ro: moară, râşniţă}
{fr: moulin, moulin à bras, moulin à café}
{en: mill, hand mill, coffee mill}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); unã lugurii, anda ari apã, domnul bea yin, anda nu-ari apã, domnul bea apã (angucitoari: moara); unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); grailu imnã pri tu hoarã, la drãshtealã shi la moarã; dush yiptul la moarã tra s-lu matsin; s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou; arcã arina tu loclu tsi prindea shi moara shi nchisi ca di totna; moarã di vimtu; moarã di cafe; moarã di piper; cãnili cu ocljilj ca cheatra di moarã; adutsi apã la moarã xeanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nchisescu

nchisescu (nchi-sés-cu) vb IV nchisii (nchi-síĭ), nchiseam (nchi-seámŭ), nchisitã (nchi-sí-tã), nchisiri/nchisire (nchi-sí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; acats s-fug iuva; ãnchisescu, ahiurhescu, ahur-hescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, apãrnjescu, pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ãntsep, ntsep, acats, ljau, chinsescu, chinisescu, litescu;
(expr: nchisescu calea mari = trag s-mor, si ncljid ocljilj ti totna, hiu aproapea di moarti)
{ro: începe; porni, pleca}
{fr: commencer; s’acheminer, partir}
{en: start; leave for}
ex: nãinti sã nchiseascã (s-acatsã s-fugã) di-acasã; Samarina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã (acãtsã njic, icã lo calea greauã cu njic); tora nchisii s-fug; nchisii ti Bituli

§ nchisit (nchi-sítŭ) adg nchisitã (nchi-sí-tã), nchisits (nchi-sítsĭ), nchisiti/nchisite (nchi-sí-ti) – tsi ari acãtsatã s-facã tsiva; tsi ari acãtsatã s-fugã iuva; ãnchisit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, apãrnjit, pãrnjit, purnjit, purnit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început; pornit, plecat}
{fr: commencé; parti}
{en: started; left for}

§ nchisiri/nchisire (nchi-sí-ri) sf nchisiri (nchi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ahiurheashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-acãtsã un tra s-fugã iuva; ãnchisiri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, apãrnjiri, pãrnjiri, purnjiri, purniri, ãntseapiri, ntseapiri; chinsiri, chinisiri, litiri
{ro: acţiunea de a începe; de a porni, de a pleca; începere; pornire, plecare}
{fr: action de commencer (de partir)}
{en: action of starting (leaving for)}

§ nchisitã (nchi-sí-tã) sf fãrã pl – ahiurhita-a unui lucru; nchisita-a fudzeariljei; arhii, arhizmã, ãnchisitã, ahiurhitã, ahurhitã, ahiursitã, ahiursiturã, arhiusitã, arhinsitã, apãrnjitã, pãrnjitã, purnjitã, purnitã, ãntsiput, ntsiput, chinsitã, chinisitã, lititã
{ro: început; pornire, plecare}
{fr: commencement, début; départ}
{en: start; departure}

§ ãnchisescu (ãn-chi-sés-cu) vb IV ãnchisii (ãn-chi-síĭ), ãnchiseam (ãn-chi-seámŭ), ãnchisitã (ãn-chi-sí-tã), ãnchisi-ri/ãnchisire (ãn-chi-sí-ri) – (unã cu nchisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ntsep

ntsep (ntsépŭ) vb III ntsipui (ntsi-púĭ), ntsipeam (ntsi-peámŭ), ntsiputã (ntsi-pú-tã), ntseapiri/ntseapire (ntseá-pi-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; ãntsep, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhinsescu, arhiusescu, ãnchisescu, nchisescu, apãrnjescu, pãrnjescu, acats, ljau, etc.
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
ex: ntsipu (acãtsã, ahiurhi) dipreapoea s-cãntã; tora va sã ntseapã (sã nchiseascã)

§ ntsiput (ntsi-pútŭ) adg ntsiputã (ntsi-pú-tã), ntsiputs (ntsi-pútsĭ), ntsiputi/ntsipute (ntsi-pú-ti) – tsi ari acãtsatã s-facã tsiva; ãntsiput, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhinsit, arhiusit, ãnchisit, nchisit, apãr-njit, pãrnjit, acãtsat, etc.
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}

§ ntseapiri/ntseapire (ntseá-pi-ri) sf ntseapiri (ntseá-pirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nchiseashti tsiva; ãntseapiri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, acãtsari, etc.
{ro: acţiunea de a începe; începere}
{fr: action de commencer}
{en: action of starting}

§ nintsiput (nin-tsi-pútŭ) adg nintsiputã (nin-tsi-pú-tã), nintsiputs (nin-tsi-pútsĭ), nintsiputi/nintsipute (nin-tsi-pú-ti) – tsi nu easti ntsiput; neahiur-hit, neahurhit, neahiursit, nearhinsit, nearhiusit, ninchisit, neapãr-njit, nipãrnjit;
(expr: apã nintsiputã = apã dit pãrmiti, curatã, loatã tu hãryii, ninti ca s-bea cariva)
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: that has not started}

§ nintseapiri/nintseapire (nin-tseá-pi-ri) sf nintseapiri (nin-tseá-pirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã nchiseashti tsiva; neahiurhiri, neahurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, neapãrnjiri, nipãrnjiri
{ro: acţiunea de a nu începe; neîncepere}
{fr: action de ne pas commencer}
{en: action of not starting}

§ ãntsep (ãn-tsépŭ) vb III ãntsipui (ãn-tsi-púĭ), ãntsipeam (ãn-tsi-peámŭ), ãntsiputã (ãn-tsi-pú-tã), ãntseapiri/ãntseapire (ãn-tseá-pi-ri) – (unã cu ntsep)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

parachinisi/parachinise

parachinisi/parachinise (pá-ra-chí-ni-si) sf parachinisi (pá-ra-chí-nisĭ) – atsea tsi-l pindzi (tsi-l fatsi, tsi-l tradzi, tsi lu-anãngãsãeashti) pri cariva tra s-facã tsiva; shtiuri, anangasi, mucaeti
{ro: îndemn, stimulant}
{fr: exhortation, excitation, stimulant}
{en: stimulant, urge, impulse, excitation}
ex: dupã parachinisea a lui featsi aestã faptã (ngãsãirea, anangasea, pindzearea tsi lj-u featsi el)

§ parachinisescu (pá-ra-chi-ni-sés-cu) vb IV parachinisii (pá-ra-chi-ni-síĭ), parachiniseam (pá-ra-chi-ni-seámŭ), parachinisitã (pá-ra-chi-ni-sí-tã), parachinisi-ri/parachinisire (pá-ra-chi-ni-sí-ri) – lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã tsiva; pãrãchinisescu, pãrãchinsescu, pãrãnchisescu anãngãsãescu, anãngãsescu, ngãsãescu; fac, pingu, cãndãrsescu, ipuhriusescu, vãryescu, urnimsescu, etc.
{ro: îndemna, stimula, împinge}
{fr: inciter, stimuler, exhorter, pousser}
{en: incite, stimulate, urge, push, oblige}
ex: nãs mi parachinisi (mi cãndãrsi, mi pimsi)

§ parachinisit (pá-ra-chi-ni-sítŭ) adg parachinisitã (pá-ra-chi-ni-sí-tã), parachinisits (pá-ra-chi-ni-sítsĭ), parachinisiti/parachinisite (pá-ra-chi-ni-sí-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (tsi easti pimtu, faptu, cãndãrsit, ipuhriusit) s-facã tsiva; anãngãsãit, anãngãsit, ngãsãit, pãrãchinisit, pãrãchinsit, pãrãnchisit; faptu, pimtu, cãndãrsit, ipuhriusit, vãryit, urnimsit, etc.
{ro: îndemnat, stimulat, împins}
{fr: incité, stimulé, exhorté, poussé}
{en: incited, stimulated, urged, pushed, obliged}

§ parachinisiri/parachinisire (pá-ra-chi-ni-sí-ri) sf parachinisiri (pá-ra-chi-ni-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari parachiniseashti pri cariva; anãngãsãiri, anãngãsiri, ngãsãiri, pãrãchinisiri, pãrãchinsiri, pãrãnchisiri; fãtseari, pindzeari, cãndãrsiri, ipuhriusiri, vãryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, mucaeti, shtiuri
{ro: acţiunea de a îndemna, de a stimula, de a împinge; îndemnare, stimulare, împingere}
{fr: action d’inciter, de stimuler, de exhorter, de pousser}
{en: action of inciting, of stimulating, of urging, of pushing, of obliging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn