Dictsiunar

alghinã (al-ghí-nã) sf alghini/alghine (al-ghí-ni) shi alghinj (al-ghínjĭ) – soi di insectã (ca musca, yeaspea) cari alagã di lilici-lilici tra s-adunã pulbirea galbinã dit cari fatsi tseara shi njarea (sh-cari ari sh-un ac nfãrmãcos cu cari s-apãrã di dushmanj);
(expr:
1: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari ca boi) cari fatsi oauãli dit cari es alanti alghinj (lucrãtoari); vasilsa-a alghinjlor;
2: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari alghina ntsapã;
3: escu ca alghina = escu lucrãtor sh-adunãtor;
4: ca alghinã-i mplin = ari di tuti, nu-lj lipseashti tsiva, easti avut);
5: ca alghina-al Giuvara sã-nj prucupseshti = s-tsã si ducã tuti lucrili ambar, s-prucupseshti, s-ti fats avut;
6: alghina ari sh-njari, ari sh-heari = un lucru ari sh-pãrtsã buni sh-pãrtsã-arali)
{ro: albină}
{fr: abeille}
{en: honey bee}
ex: divarligalui di cutsur ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); unã njilji di cãlugri, tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); ma nclo deadi di un stup cu-alghini; yini nã alghinã shi bagã s-zuzueascã; muljarea-aestã easti ca alghina
(expr: multu lucrãtoari sh-ari bun angãtan di casã); alghina ti-adutsi la njari, shi musca la cãcat

§ alghinami/alghiname (al-ghi-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di alghinj
{ro: mulţime de albine}
{fr: multitude d’abeilles}
{en: multi-tude of honey bees}
ex: aprindi peana-aestã shi tutã alghinamea (fara-a alghinjlor) aclo va s-aflã

§ alghinar (al-ghi-nárŭ) sm alghinari (alghi-nárĭ) – atsel tsi s-lja cu (tsi sh-amintã bana cu) crishtearea-a alghinjlor trã njarea shi tseara tsi u fac
{ro: apicultor}
{fr: apiculteur}
{en: bee keeper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

bicriu

bicriu (bi-críŭ) adg bicrii/bicrie (bi-crí-i), bicrii (bi-críĭ), bicrii (bi-críĭ) – tsi lu-arãseashti multu tra s-bea biuturi cu shpirtu (si s-facã tsai, dzadã, cucutã, etc.); tsi sã mbeatã multu; mbitãtor, ambitãtor, ãmbitãtor, mbitãtonj, ambitãtonj, ãmbitãtonj
{ro: beţiv}
{fr: ivrogne}
{en: drunk}
ex: easti un bicriu (mbitãtor) nu bagã tu cornu tsi-ts dzãtsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cutsur

cutsur (cú-tsurŭ) sm cutsuri (cú-tsurĭ) – cumata dit truplu-a unui arburi, dupã tsi easti tãljat, tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; bucium, chiutuc, chiutuchi, cuciub, ciubã, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu, grij;
(expr:
1: easti cutsur = (i) ari caplu gros, easti ca glar di minti, cari aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; (ii) easti om di la oi, fãrã prãxi, tsi nu shtii multi; easti chiutuc, lemnu (fig), bucium, etc.;
2: lemnu ti dusish, cutsur ti turnash = armasish glar, ashi cum earai, nu nvitsash tsiva di-aclo iu ti dusish, di la-atselj cu cari earai)
{ro: butuc, buturugă, buştean}
{fr: souche, tronc d’arbre, bûche}
{en: tree stump, trunk, log}
ex: deavãrligalui di cutsur, ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu stu-plu); un cutsur mplin di furnits (angucitoari: pipiryeaua); si s-discurmã pi un cutsur (cuciubã) di alun; s-arucutirã ca tsiva cutsuri (cuciubi, buciunj); cutsurlu easti ma njic di un bucium; cutsur easti (lemnu easti; easti lishor, cap gros, om di la oi); plãntai un cutsur di-ayinji; greu ca un cutsur

§ cuciubã (cú-cĭu-bã) sf cuciubi/cuciube (cú-cĭu-bi) –
1: cumata dit trup tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã, dupã tsi un arburi easti tãljat; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; cuciub, cuciubeauã, cuciubeu, chiutuc, chiutuchi, cutsur, bucium, grij;
2: guva dit truplu-a unui arburi (a unui cuciub) tu loclu iu lemul ari putridzãtã sum coaji; cufal, cufalã, cufumã
{ro: buştean, butuc, buturugă; scorbură}
{fr: bûche, souche; tronc creux}
{en: tree log, tree stump; tree trunk hollow}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); tu cuciubã (cufalã) uscatã, doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); cuciubili (cutsurlji) tsãn foclu; acumpãrai di cu veara cuciubi; s-hipsi tu-unã cuciubã (cufal) shi, arucutea-ti cuciuba, arucutea-ti feata, agiumsi la nã casã mari; apa mintitã cuciubi adutsi

§ cãciubã (cắ-cĭu-bã) sf cãciubi/cãciube (cắ-cĭu-bi) – (unã cu cuciubã)
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari)

§ cuciubeauã (cu-cĭu-beá-ŭã) sf cuciubei (cu-cĭu-béĭ) – (unã cu cuciubã)

§ cuciubeu (cu-cĭu-béŭ) sm cuciubei (cu-cĭu-béĭ) – (unã cu cuciubã)

§ ciubã (cĭú-bã) sf ciubi/ciube (cĭú-bi) – (unã cu cuciubã)

§ cuciub1 (cú-cĭubŭ) sn cuciubi/cuciube (cú-cĭu-bi) – cumatã dit truplu-a unui arburi tãljat; cuciubã, chiutuc, chiutuchi, cutsur, bucium, grij
{ro: buştean, buturugă}
{fr: bûche, tronc d’arbre}
{en: tree trunk, tree log}
ex: ashtiptã di tricu cuciublu (chiutuclu)

§ chiutuc (chĭu-túcŭ) sm chiututs (chĭu-tútsĭ) – cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; chiutuchi, cutsur, bucium, cuciub, ciubã, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu, grij; (fig: chiutuc = (i) tsi ari caplu gros, easti ca glar di minti, cari aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; (ii) tsi easti om di la oi, fãrã prãxi, tsi nu shtii multi; (iii) zãconi, nom; carti mari, chitapi cu nomuri)
{ro: buştean, butuc, buturugă}
{fr: bûche, tronc d’arbre, billot}
{en: tree trunk, log, block (of wood)}
ex: sh-bãgã bratslu pi chiutuc (bucium) shi-l tãlje; shidzu pi-un chiutuc (cutsur); sã scrii tu chiutuc (fig: carti)

§ chiutuchi/ciutuche (chĭu-tú-chi) sf chiutuchi (chĭu-túchĭ) – (unã cu chiutuc)
ex: chiutuchea (fig: cartea, chitapea cu nomuri) aoa n-aspuni

§ discãciub (dis-cã-cĭúbŭ) vb I discãciubai (dis-cã-cĭu-báĭ), discãciubam (dis-cã-cĭu-bámŭ), discãciubatã (dis-cã-cĭu-bá-tã), discãciubari/discãciubare (dis-cã-cĭu-bá-ri) – talj unã pãduri, tra s-u facã bunã trã lucrarea-a loclui (pãshuni icã agru)
{ro: desţeleni}
{fr: défricher une forêt}
{en: cut and fallow a forest land}
ex: va s-discãciub nã parti di pãduri

§ discãciubat (dis-cã-cĭu-bátŭ) adg discãciubatã (dis-cã-cĭu-bá-tã), discãciubats (dis-cã-cĭu-bátsĭ), discãciuba-ti/discãciubate (dis-cã-cĭu-bá-ti) – (pãduri) tsi easti tãljatã tra si s-fac loc ti pãshuni (arungu) i agri (crishtearea di grãni)
{ro: des-ţelenit}
{fr: (forêt) défrichée}
{en: (forest land) cut and fallowed}

§ discãciubari/discãciubare (dis-cã-cĭu-bá-ri) sf discãciuberi (dis-cã-cĭu-bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discãciubeadzã nã pãduri
{ro: acţiunea de a desţeleni}
{fr: action de défricher une forêt}
{en: action of cutting and fallowing a forest land}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

mbet

mbet (mbétŭ) (mi) vb I mbitai (mbi-táĭ), mbitam (mbi-támŭ), mbitatã (mbi-tá-tã), mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) – dau a unui om s-bea biuturã cu shpirtu (yin, arãchii, birã, etc.) pãnã cãndu lj-u da n cap (s-aducheashti hãrios, mintea nchiseashti sã-lj yinã deavãrliga, nu poati sã-sh urseascã ghini truplu, imnarea, shi multi ori nu shtii tsi fatsi i dzãtsi); mi-afum di beari; ambet, ãmbet (fig:
1: mi mbet = anjurizma-a lilicilor, mushuteatsa-a fisiljei, zborlu dultsi a vrutãljei, etc. mi fatsi s-mi-aduchescu hãrios, s-andãrlãsescu, dip ca atumtsea cãndu beau shpirtu; expr:
2: mi mbet cucutã; mi mbet di-nj beau mintsãli = mi mbet multu sh-nu mata shtiu tsi fac i dzãc)
{ro: (se) îmbăta}
{fr: (s’)enivrer}
{en: inebriate, get drunk}
ex: deadi di biu shi si mbitarã shamishdoilji; si mbitã cu apã; earam la hani-asearã cu oaspits sh-mi mbitai; cara bea, si mbeatã di sh-bea mintsãli
(expr: biu ahãntu multu di nu mata shtii tsi fatsi); escu mbitat (fig: ndãrlãsit) di yitrii; s-amintarem va nã mbitãm (va bem multu) nã searã

§ mbitat (mbi-tátŭ) adg mbitatã (mbi-tá-tã), mbitats (mbi-tátsĭ), mbitati/mbitate (mbi-tá-ti) – tsi ari biutã multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi i dzãtsi; ambitat, ãmbitat, afumat`
{ro: beat, îmbătat}
{fr: ivre, enivré}
{en: inebriated, drunk}
ex: mbitatlu sh-u-ari, cã nãs i-amirã; fucãrãlu, armasi ca ghiftu mbitat, arushinat, di nu shtea tsi s-greascã; acãtsarã avigljitorlji si s-dishteaptã ca tsiva ghiftsã mbitats; di mbitat (di-atsel tsi-ari biutã multu) s-aspari sh-zurlul; easti nica mbitat (ndãrlãsit di beari); imna mbitat cucutã
(expr: mbitat multu) pit mãhãlã; trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ mbitari/mbitare (mbi-tá-ri) sf mbitãri (mbi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bea multã biuturã cu shpirtu shi nu mata shtii tsi fatsi; ambitari, ãmbitari, afumari
{ro: acţiunea de a (se) îmbăta; îmbătare}
{fr: action de (s’)enivrer, enivrement}
{en: action of inebriating, of getting drunk}
ex: tini vrei mbitari, cã prindi s-tsã li talj!

§ mbitãtor (mbi-tã-tórŭ) adg mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri), mbitãtori (mbi-tã-tórĭ), mbitãtoari/mbitãtoare (mbi-tã-tŭá-ri) – tsi sã mbeatã multu; tsi lu-arãseashti multu tra s-bea biuturi cu shpirtu; (omlu i biutura) tsi-l fatsi pi cariva si sã mbeatã; mbi-tãtonj, ambitãtonj, ambitãtor, ãmbitãtonj, ãmbitãtor; bicriu

{ro: îmbătător}
{fr: qui s’enivre, ivre}
{en: who gets drunk; who makes somebody to get drunk; drunkard}
ex: nu s-alasã mbitãtorlu di yin; mbitãtorlu creapã ma s-nu bea unã dzuã

§ mbitãtonj (mbi-tã-tónjĭŭ) adg mbitãtoanji/mbitãtoanje (mbi-tã-tŭá-nji), mbitãtonj (mbi-tã-tónjĭ), mbitãtoanji/mbitãtoanje (mbi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtor)

§ mbitãturã (mbi-tã-tú-rã) sf mbitãturi (mbi-tã-túrĭ) – faptul cã cariva sã mbeatã; mbitari, ambitãturã, ãmbitãturã, etc.
{ro: îmbătare}
{fr: enivrement}
{en: inebriation, intoxication (with alcohol)}

§ mbitãtsãlji/mbitãtsãlje (mbi-tã-tsắ-lji) sf mbitãtsãlj (mbi-tã-tsắljĭ) – starea (hala, lãngoarea) tsi u-ari atsel tsi nu poati si s-tsãnã di beari shpirtu; ambitãtsãlji, ãmbitãtsãlji, etc.
{ro: beţie}
{fr: ivresse}
{en: drunkeness}
ex: moari tu milii di mbitãtsãlji (hala tsi u-ari tra s-nu poati si s-tsãnã di beari); ljirtatlu di pap-nju-nj dzãtsea cã, di tuti aralili, mbitãtsãlja easti di nai ma aralili

§ ambet (am-bétŭ) (mi) vb I ambitai (am-bi-táĭ), ambitam (am-bi-támŭ), ambitatã (am-bi-tá-tã), ambitari/ambitare (am-bi-tá-ri) – (unã cu mbet)

§ ambitat (am-bi-tátŭ) adg ambitatã (am-bi-tá-tã), ambitats (am-bi-tátsĭ), ambitati/ambitate (am-bitá-ti) – (unã cu mbitat)

§ ambitari/ambitare (am-bi-tá-ri) sf ambitãri (am-bi-tắrĭ) – (unã cu mbitari)

§ ambitãtor (am-bi-tã-tórŭ) adg ambitãtoari/ambitãtoare (am-bi-tã-tŭá-ri), ambitãtori (am-bi-tã-tórĭ), ambitãtoari/ambitãtoare (am-bi-tã-tŭá-ri) – (unã cu mbitãtor)

§ ambitãtonj (am-bi-tã-tónjĭŭ) adg ambitãtoanji/am-bitãtoanje (am-bi-tã-tŭá-nji), ambitãtonj (am-bi-tã-tónjĭ), ambi-tãtoanji/ambitãtoanje (am-bi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtonj)

§ ambitãturã (am-bi-tã-tú-rã) sf ambitãturi (am-bi-tã-túrĭ) – (unã cu mbitãturã)

§ ambitãtsãlji/ambitãtsãlje (am-bi-tã-tsắ-lji) sf ambitãtsãlj (am-bi-tã-tsắljĭ) – (unã cu mbitãtsãlji)

§ ãmbet (ãm-bétŭ) (mi) vb I ãmbitai (ãm-bi-táĭ), ãmbitam (ãm-bi-támŭ), ãmbitatã (ãm-bi-tá-tã), ãmbitari/ãmbitare (ãm-bi-tá-ri) – (unã cu mbet)

§ ãmbitat (ãm-bi-tátŭ) adg ãmbitatã (ãm-bi-tá-tã), ãmbitats (ãm-bi-tátsĭ), ãmbitati/ãmbitate (ãm-bi-tá-ti) – (unã cu mbitat)

§ ãmbitari/ãmbitare (ãm-bi-tá-ri) sf ãmbitãri (ãm-bi-tắrĭ) – (unã cu mbitari)

§ ãmbitãtor (ãm-bi-tã-tórŭ) adg ãmbitãtoari/ãmbitãtoare (ãm-bi-tã-tŭá-ri), ãmbitãtori (ãm-bi-tã-tórĭ), ãmbitãtoari/ãmbitãtoare (ãm-bi-tã-tŭá-ri) – (unã cu mbitãtor)

§ ãmbitãtonj (ãm-bi-tã-tónjĭŭ) adg ãmbitãtoanji/ãm-bitãtoanje (ãm-bi-tã-tŭá-nji), ãmbitãtonj (ãm-bi-tã-tónjĭ), ãmbi-tãtoanji/ãmbitãtoanje (ãm-bi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtonj)

§ ãmbitãturã (ãm-bi-tã-tú-rã) sf ãmbitãturi (ãm-bi-tã-túrĭ) – (unã cu mbitãturã)

§ ãmbitãtsãlji/ãmbitãtsãlje (ãm-bi-tã-tsắ-lji) sf ãmbitãtsãlj (ãm-bi-tã-tsắljĭ) – (unã cu mbitãtsãlji)

§ dizbet (diz-bétŭ) (mi) vb I dizbitai (diz-bi-táĭ), dizbitam (diz-bi-támŭ), dizbitatã (diz-bi-tá-tã), dizbitari/dizbitare (diz-bi-tá-ri) – l-dishteptu pi cariva dit mbitarea tu cari s-aflã (dupã tsi ari biutã yin i arãchii multã); l-fac un om beat s-nu mata hibã mbitat
{ro: (se) dezbăta}
{fr: dégriser, désenivrer}
{en: sober (down)}
ex: tutã dzua nu s-dizbitã; mi dizbitai dupã multu chiro

§ dizbitat (diz-bi-tátŭ) adg dizbitatã (diz-bi-tá-tã), dizbitats (diz-bi-tátsĭ), dizbita-ti/dizbitate (diz-bitá-ti) – tsi s-ari dishtiptatã dit mbitari
{ro: dezbătat}
{fr: dégrisé}
{en: sobered}

§ dizbitari/dizbitare (diz-bi-tá-ri) sf dizbitãri (diz-bi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cu-atsel tsi dizbeatã; dizbitãturã
{ro: acţiunea de a (se) dezbăta; dezbătare}
{fr: action de dégriser}
{en: action of sobering (down)}

§ dizbitãturã (diz-bi-tã-tú-rã) sf dizbitãturi (diz-bi-tã-túrĭ) – catastasea tu cari s-aflã atsel tsi s-ari dizbitatã; dizbitari
{ro: dezbătare}
{fr: dégrisement}
{en: sobering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn