DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ucã

ucã (u-cắ) sm ucadz (u-cádzĭ) – misurã di greatsã veaclji nturtseascã di vãrã 1.25 chiladz; vaslu cu cari s-misurã un ucã; ocã;
(expr:
1: nu hiu cu ucãlu patru-suti = nu giudic ghini, nu hiu cu mintea ntreagã;
2: zigãsescu cu oca herã = lu-arãd la zigãsiri; fac s-zigãseascã ma putsãn di cãt easti)
{ro: oca}
{fr: ancienne mesure turque (ocque) de poids, mesurant autour de 1.25 Kg}
{en: old Turkish weight of about 3 pounds}
ex: njel di optu ucadz (ca di vãrã dzatsi chiladz); cãts ucadz di umtu bãgash (bãgash zãire tri earnã)?; nu eara di-atselj cu ucãlu patru-suti
(expr: di-atselj cu mintea ntreagã)

§ ocã (ó-cã) sf otsi/otse (ó-tsi) shi ocã (ó-cã) – (unã cu ucã)
ex: lu zigãsii sh-yini tsintsisprãyinghits ocã (ucadz); lu-aflãm cu oca herã
(expr: n-arãdea la zigãsiri)

§ ucarcu (u-cár-cu) adg ucarcã (u-cár-cã), ucartsi (u-cár-tsi), ucartsi/ucartse (u-cár-tsi) – tsi easti di-unã ocã
{ro: de o oca}
{fr: d’une “ucã”}
{en: that weighs a “ucã”}
ex: pescu ucarcu (di-un ucã); botsã ucarcã (di-un ucã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

zigã

zigã (zí-gã shi zighã) sf ziyi (zíyĭ) – hãlati (cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru), faptã di dauã bratsã (tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari shtim cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; cãntari, palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, tirizii, vizne, vizine, zivine;
(expr:
1: om cu zigã (n brãn) = (i) om tsi easti ndreptu, cu tutã mintea, tsi giudicã sh-mindueashti ghini, om ligat la minti; (ii) om tsi mutreashti s-lj-aspargã paradzlji cum lipseashti, cari nu easti scljinciu ma nitsi spatal;
2: shed pi zigã = mi aflu tu-unã stari di niminari (stau sh-nu cad ni di-unã parti ni di-alantã, shed ashi cum s-aflã tu-unã palandzã lucrul tsi ngreacã tamam cãt ãngreacã cumãtsli di her); shed pi tirizii;
3: imnu cu ziga n brãn = li fac tuti cu misurã; escu icunom, nu-aspargu paradzlji pi vimtu; escu om ndreptu sh-nu fac strãmbãtãts, etc.;
4: easti cu ziga ma nafoarã = nu u-ari mintea tutã, nu mindueashti ndreptu, li ari chirutã, easti glar)
{ro: cântar, balanţă romană; echilibru}
{fr: balance romaine; équilibre}
{en: scale (to measure weights), steelyard; equilibrium}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); noi avem dauã ziyi, unã mari sh-unã njicã; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn; shadi pi zigã
(expr: shadi niminat sh-nu cadi di-unã parti i di-alantã); nu easti nichezã, ma cu ziga n bãrnu
(expr: lj-aspardzi paradzlji cu minti, nu easti spatalã); shi giumertlãchea lipseashti s-aibã ziga n brãn
(expr: s-aibã misurã); tri tuti am zigã
(expr: li fac tuti cu misurã); cu ziga ma nafoarã
(expr: tsi li ari chirutã, tsi easti glar)

§ zixescu (zic-sés-cu) (mi) vb IV zixii (zic-síĭ), zixeam (zic-seámŭ), zixitã (zic-sí-tã), zixiri/zixire (zic-sí-ri) – cu agiutorlu-a unei zigã, aflu cãt ãngreacã un lucru; trag tu zigã (cãntari); ziyisescu, zigãsescu, yixescu, yisescu;
(expr: zixescu un lucru (zborlu, fapta, etc.) = caftu s-aflu, minduescu ghini, giudic ndreptu tra si shtiu cãt ahãrzeashti dealihea un lucru, zbor, faptã, etc.)
{ro: cântări; balansa, echilibra}
{fr: peser; pondérer, équilibrer}
{en: weigh, balance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn