DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

zestrã

zestrã (zés-trã) sf zestri/zestre (zés-tri) – avearea tsi-adutsi unã featã cu ea, cãndu s-mãritã (adusã di-aradã di la pãrintsã); pricã, pirtsii, pritsii, pai
{ro: zestre}
{fr: trousseau, dot}
{en: dowry}
ex: va tsã dau pisuprã sh-zestrã (pai, pricã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

armã2

armã2 (ár-mã) sf armi/arme (ár-mi) shi armati/armate (ár-ma-ti) – lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushutsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stulii, stolizmã, stoluzmã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement}
{en: ornament}
ex: arma (stulia) a grambolui; nu-lj jilescu arma (stranjili stulsiti) a lui; armã (stranj mushat) di gambro; armã (stulii, stranj) shcodrãneascã; doamnã cu armã dumneascã (stranji shi giuvaricadz di muljari avutã); cari u vidzush, tsi armã poartã?

§ armatã (ar-má-tã) sf armati/armate (ar-má-ti) shi armãts (ar-mắtsĭ) [bãgats oarã iu cadi actsentul!] –
1: custumi di sãrbatoari (di dzãli pisimi), faptu sh-purtat multi ori di grambo i nveastã nauã;
2: pai, pricã, pirtsii, zestrã, doarã
{ro: costum de sărbătoare; zestre}
{fr: beau costume choisi pour le fiancé ou la fiancée; dot}
{en: beautiful suit selected specifically for someone engaged to be married (fiancé or fiancée); dowry}
ex: nã armatã (custumi stulsitã) cu tserlu mplin di steali; armasi cu armata (stranjili) di lãludz; lo mash aluna cu armata (custumea) di dzãnã; nu-lj jilesc armata-a lui; armata-a lui di Bituli, chiusteca-a lui di Ianina; armata s-nu u-armãtusits voi; tsi armatã nãsã sh-poartã?; di shi nvescu armatili (stranjili stulsiti); s-facã trei armati (custumi) di stranji; tuti cu nalili armati; armãtsli a tali io nu voi s-li cãntu; mutrea la stranji, ca om tsi nu sh-avea vidzutã altãoarã ahtari armatã

§ armãtusescu2 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV armãtusii (ar-mã-tu-síĭ), armãtuseam (ar-mã-tu-seámŭ), armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusiri/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) – mi ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma livendu, ma pripsit, etc.); ndreg, stulsescu, susuescu
{ro: (se) împodobi, (se) îmbrăca frumos}
{fr: (se) parer, bien s’habiller, (s’)équiper}
{en: adorn, dress well, embellish}
ex: tuti nveastili s-armãtusescu (si stulsescu); shi eu s-mi-adar, s-mi-armãtusescu; io-nj cãdzui trã moarti shi ea s-armãtuseashti (sã ndreadzi s-aspunã mushatã)

§ armãtusit2 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusi-ti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi easti nviscut cu stranji mushati; ndreptu cu stulii tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, stulsit, susuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pai/pae

pai/pae (pá-i) sf pãi (pắĭ) – avearea tsi u-adutsi unã featã cu ea, cãndu s-mãritã (tsi-lj si da di pãrintsã); pricã, pirtsii, pritsii, zestrã;
(expr: unã pai di carni = unã parti bunã di carni di pravdã)
{ro: zestre}
{fr: trousseau, dot}
{en: dowry}
ex: ts-dau sinduchea sh-paea tutã; lj-ded a featãljei unã pai bunã; feata tu fugã sh-lo shi pilisterlji cu paea-alantã; lj-adusi pai multã; lj-feci paea

§ mpai (mpáĭŭ) vb I mpãeai (mpã-ĭáĭ), mpãeam (mpã-ĭámŭ), mpãeatã (mpã-ĭá-tã), mpãeari/mpãeare (mpã-ĭá-ri) – lj-dau (lj-fac) pai a unei featã tsi s-mãritã
{ro: înzestra}
{fr: doter une jeune fille}
{en: dower}
ex: aestu om ari mpãeatã (featsi, deadi pai la) multi feati oarfãni

§ mpãeat (mpã-ĭátŭ) adg mpãeatã (mpã-ĭá-tã), mpãeats (mpã-ĭátsĭ), mpãeati/mpãeate (mpã-ĭá-ti) – (featã) tsi ari pai
{ro: înzestrat}
{fr: doté}
{en: dowered}

§ mpãeari/mpãeare (mpã-ĭá-ri) sf mpãeri (mpã-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dai (fats) unã pai
{ro: acţiunea de a înzestra; înzestrare}
{fr: action de doter une jeune fille}
{en: action of dowering}
ex: mpãearea-a featilor lu scãdzu multu

§ apai/apae (a-pá-i) sf apãi (a-pắĭ) – pãradzlji bãgats di cati giucãtor la un gioc, cu nomlu ca tuts paradzlji s-hibã loats di-atsel tsi va s-amintã gioclu
{ro: miză}
{fr: enjeu; mise}
{en: stake (game)}
ex: cari nu-sh bãgã apaea?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pricã1

pricã1 (prí-cã) sf prits (prítsĭ) – avearea tsi u-adutsi unã featã cu ea, cãndu s-mãritã (tsi-lj si da di pãrintsã); pirtsii, pritsii, pai, zestrã
{ro: zestre}
{fr: trousseau, dot}
{en: dowry}

§ pritsii/pritsie (pri-tsí-i) sf pritsii (pri-tsíĭ) – (unã cu pricã)

§ pirtsii/pirtsie (pir-tsí-i) sf pirtsii (pir-tsíĭ) – (unã cu pricã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã