DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avin

avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?

§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bag

bag (bágŭ) (mi) vb I bãgai (bã-gáĭ), bãgam (bã-gámŭ), bãgatã (bã-gá-tã), bãgari/bãgare (bã-gá-ri) – fac un lucru tra s-intrã iuva nuntru; fac un lucru (mãcarea) si sta pi tsiva (measã); mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-unã crivati, etc.); apun, pun, culcu, curdisescu, ashternu;
(expr:
1: mi bag (s-fac un lucru) = nchisescu (mi-acats s-fac un lucru);
2: mi bag (sã-nj si facã un lucru) = mi-angrec (tra si s-facã un lucru);
3: bãgai minti = nvitsai, nu va mata fac ahtari lucru;
4: bag ghini tu minti (tu cornu, tru cap, tu carafetã, tu ureclji, etc.) = ascultu ghini tsi si zburashti, aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma nãpoi, nu va s-u-agãrshescu;
5: nj-u bag tu (pri) minti, nj-bag cu mintea, mi bag = am nietea, ljau apofasea;
6: nj-u (ãnj) bag mintea = nj-am cãshtiga, mutrescu ghini s-nu pat tsiva;
7: nu-nj bag mintea cu… = nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi cariva, cã easti glar, ageamit, etc.;
8: lj-bag oarã; lj-bag semnu = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti;
9: mi bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra s-dormu;
10: mi bag cu cariva = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) s-u (s-lu) ambair; ampihiur, ciumulescu, ncalic, fut;
11: ãl bag di cali = ãl cãndãrsescu, lu-anduplic, lu-apuaduc;
12: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu;
13: bag tsiva n gurã = mãc tsiva;
14: nu-nj si bagã tsiva n gurã = (di cripãrli tsi li am) escu mãrãnat (shi nu-am orixi ta s-mãc);
15: nu bag ghini n gurã cã… = unãshunã, cãt u bãgai macãrea n gurã;
16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, nu ncljid ocljilj;
17: nj-bag lãili = intru tu jali (cã-nj muri cariva di soi);
18: l-bag yiu tu groapã = lj-fac mãri cripãri, lj-aduc mãri taxirãts;
19: bag angrãnj namisa di… = ãlj fac si s-cãrteascã, si sã ncaci;
20: ti bag tu mãnã = ti-acats, va pot s-ti fac s-adari tsi voi mini;
21: bag cariva tu pãni; bag pri pãni, bag huzmichear = ãl ljau cu-arugã, lu-arughedz;
22: bag carni tu ureclji; bag zvercã = mi ngrash;
23: li bag mpadi (armili) = mi prudau;
24: bag (zaire) = acumpãr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, ti arniu, etc.);
25: nu-lj si bagã mãnã = nu pots s-lu tsãnj, nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu;
26: easti tri bãgari pri-aranã = easti multu bun;
27: lj-bag frica tu oasi = lu-aspar, lu lãhtãrsescu multu);
28: u bag nãinti = trag ninti, mi ljau dupã cariva;
29: l-bag nãinti = lu-aurlu; lu-avin, lu-agunescu, lu mpingu;
30: l-bag dinãpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, lu-avin;
31: multu mi bag = cilihtisescu;
32: lj-bag cutsutlu la gushi = l-furtsedz s-facã un lucru tsi nu lu-ariseashti;
33: l-bag tu-ahapsi = lu ncljid tu-ahapsi;
34: nj-bag stranjili = mi nvescu;
35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bumbar1

bumbar1 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) shi sn bumba-ri/bumbare (bum-bá-ri) – soi di lucancu adrat cu matslu gros di oai i di caprã (ndreptu cu carni shi amisticat cu hicatlu, inima shi splina-a nimaljlui vãtãmat); lumbar, lucanic, lucancu, culucancu, culeu; dormenji, roman; sugiuc
{ro: un fel de cârnat de oaie sau capră unde carnea este amestecată şi cu ficatul, inima şi splina animalui}
{fr: gros intestin de mouton ou de chèvre farci du foi, du coeur et de la rate de l’animal tué}
{en: sausage made from sheep or goat meat to which is added the liver, heart and spleen of a slaughtered animal}

§ lumbar (lum-bárŭ) sm lumbari (lum-bárĭ) shi sn lumbari/lumbare (lum-bá-ri) – (unã cu bumbar1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cemir

cemir (cé-mirŭ) sn fãrã pl – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.) lj-fatsi multu arãu (poati s-lj-aducã sh-moartea!); fãrmac, gãfã, ncemir, ciomir, axif (fig:
1: cemir = starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: mãcã un cemir = mãcã multu di multu)
{ro: venin, otravă}
{fr: venin, poison}
{en: venom, poison}
ex: fãrmac sh-cemir s-tsã si facã mãcarea; mãcã un cemir
(expr: mãcã multu! sã-lj si facã fãrmac!)

§ ncemir (ncé-mirŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)

§ ceamer (cĭá-merŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)

§ ciomir (cĭó-mirŭ) sn fãrã pl – (unã cu cemir)
ex: tsi u vreai ahãt ciomir (atsel fãrmac) di apã?; nu-nj dats ciomir (fãrmac) ma ghini?

§ ncioamir (ncĭŭá-mirŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumira-ri/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – dau fãrmac a unui; vatãm cariva dãnda-lj fãrmac; ncimiredz, nciumiredz, nciomir, nfarmãc, nfãrmãcusescu, farmãc, fãrmãcusescu; (fig: ncioamir = aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, nfushtedz, cãnjisescu, nvirinedz, nviredz, crep, pãrãpunjisescu)
{ro: otrăvi; mâhni, întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner; affliger, attrister}
{en: poison; sadden, grieve, distress}

§ nciomir (ncĭó-mirŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumira-ri/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – (unã cu ncioamir)

§ nciumiredz (ncĭu-mi-rédzŭ) (mi) vb I nciumirai (ncĭu-mi-ráĭ), nciumiram (ncĭu-mi-rámŭ), nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumirari/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) – (unã cu ncioamir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chiniyi/chiniye

chiniyi/chiniye (chi-ní-yi) sf chiniyi (chi-níyĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dutsi s-avinã (s-acatsã i s-vatãmã) agru-prãvdzã i agru-pulj, tu muntsã, pãduri shi cãmpuri; puljlu i pravda tsi fu acãtsatã i vãtãmatã tu-unã ahtari avinari; carnea di la puljlu i pravda vãtãmatã la avinari; avinari, avinatic
{ro: vânătoare; vânat}
{fr: chasse; gibier}
{en: hunt; game}

§ chiniyitor (chi-ni-yi-tórŭ) sm chiniyitori (chi-ni-yi-tórĭ) – omlu tsi s-dutsi avinari (chiniyi); chinigãtor, avinãtor, avgi
{ro: vânător}
{fr: chasseur}
{en: hunter}

§ chinigãtor (chi-ni-ghã-tórŭ) sm chinigãtori (chi-ni-ghã-tórĭ) – (unã cu chiniyitor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cortsã

cortsã (cór-tsã) sf cortsã (cór-tsã) – prici (bubulic, insectã) njicã, aroshi tsi bãneadzã prit cripãturli di lemnu (din casã, di la crivati, di momili, etc.), s-hrãneashti di-aradã cu sãndzili-a omlui (di lj-alasã dãmtsi-aroshi pri trup dupã tsi lu-ari pãscutã) shi anjurzeashti urut (ma multu cãndu pricea easti chisatã sh-vãtãmatã); tartabic, tãrtãbic, tahtabic, tartabichi
{ro: ploşniţă}
{fr: punaise}
{en: bed bug}
ex: tutã noaptea nu ncljish ocljilj cã mi mãcarã cortsãli (tartabitslji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

curshum

curshum (cur-shĭúmŭ) sn curshumuri (cur-shĭú-murĭ) – unã cumatã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; curshumi, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, mulivi, mulidi, fãndãc, fãndec, patronã;
(expr: fug ca curshumlu = fug multu agonja, ashi cum fudzi curshumlu tsi easti-aminat dit unã tufechi)
{ro: glonţ de puşcă}
{fr: balle de fusil}
{en: rifle bullet}
ex: ca curshumlu agiumsi
(expr: agiumsi dip agonja); truoarã, ca curshumlu
(expr: dip agonja, unãshunã), agiumsi tu sinurlu dinischiutescu; curshumlu deadi di lamnji sh-cãdzu mpadi; unã sutã di curshumuri

§ curshumi/curshume (cur-shĭú-mi) sf curshunj (cur-shĭúnjĭ) – (unã cu curshum)
ex: cu curshumea s-trãdzeai pri nãs; cu curshumea s-lu-agudeai, sãndzi nu-lj cura; s-aurnji ca curshumea s-lu dinjicã; easti greu ca curshumea (mulidea dit cari easti faptã curshumea)

§ curshumedz (cur-shĭu-médzŭ) (mi) vb I curshumai (cur-shĭu-máĭ), curshumam (cur-shĭu-mámŭ), curshumatã (cur-shĭu-má-tã), curshumari/curshumare (cur-shĭu-má-ri) – agudescu (pliguescu, vatãm) cu curshumea dit tufechi (cu-unã i ma multi curshunj); tufichisescu, tuficsescu
{ro: împuşca (răni sau omorî) pe cineva sau ceva cu gloanţe de puşcă}
{fr: fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot someone (wound or kill) with a rifle}

§ curshumat (cur-shĭu-mátŭ) adg curshumatã (cur-shĭu-má-tã), curshumats (cur-shĭu-mátsĭ), curshumati/curshumate (cur-shĭu-má-ti) – agudit (pliguit i vãtãmat) di-unã curshumi; tufichisit, tuficsit
{ro: împuşcat (rănit sau omorât) cu gloanţe de puşcă}
{fr: fusillé (blessé ou tué) par des balles de fusil}
{en: shot (wounded or killed) with a rifle}
ex: astimta sh-curshumata

§ curshumari/curshumare (cur-shĭu-má-ri) sf curshumãri (cur-shĭu-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit di-unã curshumi; tufichisiri, tuficsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

di

di (dí) prip – zbor tsi va s-aspunã: (i) lucrul di cari easti ligat tsiva, (ii) lucrul dit cari easti adrat tsiva, (iii) lucrul tsi s-aflã nãuntru di tsiva, (iv) lucrul tsi yini dupã tsiva, (v) lucru tsi-aspuni itia trã cari s-fatsi tsiva, etc., etc., ashi cum va s-veadã dit multili exempli dati ma nghios; dit, din; tu; la; ca; tra; trã; cãt trã, di la; dupã; un dupã-alantu; cãti; dicãt; cum; macã; etc.;
(expr:
1: lja di hima = (i) dutsi cãtrã nghios; (ii) urfãnipseashti;
2: lja di ureaclji = aducheashti, achicãseashti;
3: s-tsã dai cãmeasha di nãsh = s-tsã dai cãmeasha shi s-fudz di elj; s-fudz cãt ma diparti di nãsh;
4: mi scol di noaptea = mi scol tahina, dit hãryii, cu noaptea n cap;
5: nj-mutrescu di cali = nu-astãmãtsescu, njergu ninti;
6: li bag (lucrili) di cali = li ndreg (lucrili);
7: pãn di un = tuts, un dupã-alantu, pãnã la-atsel dit soni;
8: asun (cad, alas, etc.) di singur = asun (cad, alas, etc.) singur fãrã s-am agiutor di-iuva (di la cariva, di la vãrnu, etc.);
9: nj-da di mãnã (s-lu fac un lucru) = (i) nj-yini-ambar, escu prohir (s-lu fac un lucru); (ii) hiu bun, chischin, nj-acatsã mãna, shi-nj yini lishor s-lu fac un lucru ghini sh-agonja;
10: di vearã (earnã, toamnã, etc.) = veara (earna, toamna) tsi yini;
11: di tini, di mini = di la un, di la-alantu;
12: di cara (tu scriarea-a noastrã: dicara) va s-fac... = dupã tsi va s-fac...;
13: di trã tini = di itia-a ta;
14: nj-fac di inimã = nj-si fatsi njilã, nj-easti njilã, mi nduplic;
15: trag mãnã di tsiva = lu-alas (nu lu nchisescu, nu voi s-lu fac) un lucru;
16: nãinti di s-facã tsiva = nãinti ca sã nchiseascã s-facã tsiva)
{ro: de, de la, din, ca, după, căte, dacă, etc.}
{fr: à; de; depuis; dès; concernant; par; puisque; vu que; que, etc.}
{en: of, than, after, since, by, as to, etc.}
ex: cavai di noi; gura a mea ca di birbilj; va si s-acatsã di lucru; di flori shi ponjlji tuts si nvescu; tser ncljigat di steali; irnjiili mash di doilji noi... s-dãdea nãpoi; lã s-aleapsi carnea di oasi; pitã di peturi tsi chica di untulemnu; nj-deadi Dumnidzã aveari di nimal; easti tinir di anj; ashteaptã an di (dupã) an; an di (dupã) an, oarã di (dupã) oarã; dzuã di dzuã, an di an; s-urdinarã gioni di (dupã) gioni, pãn di un; va-nj mi facã bucãts di bucãts; alagã loc di loc (loc dupã loc; dit un loc tu-alantu); ushi di ushi (dit unã ushi tu-alantã) agiumsi; un di (cãti) un; unã di (cãti) unã; calea, calea, di om om (di la un om la altu); cari di cari ma bunã (unã ma bunã di-alantã); di casã, casã, di om, om (ntreb casã dupã casã, om dupã om); di ulmu, ulmu, di pom, pom; di doi doi (doi cãti doi) nsãrea tu gioc; lj-tãljarã un di (cãti) un; sãrbãtoarea a curatiljei di Stã-Mãria (a curatiljei Stã-Mãrii); cãmbãnjli nchisirã s-asunã di singuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn