(expr: li-adutsea cheljli la domnu, ca semnu cã prãvdzãli murirã); nimal tsã easti lãna shi nu chealea?; lja-nj lãna ma nu sh-chealea

§ chifãlãreauã (chi-fã-lã-reá-ŭã) sf chifãlãrei (chi-fã-lã-réĭ) – chealea di la cap
{ro: pielea de la cap}
{fr: la peau autour de la tête}
{en: head skin}

§ cheali2/cheale (chĭá-li) sf chelj (chĭéljĭ) – sac njic (unã soi di pungã i tastru) faptu di cheali di prãvdzã (oai, caprã, etc.) tu cari s-poartã, di-aradã, lapti acru (cash, umtu, untu-lemnu, apã, etc.); chilitsã, chilits, tãvãrceac, tãrvash, tãrvaci, vur-gã, foali, fuljinã, zbãrnic, vãtãlah, utri, utur
{ro: burduf}
{fr: outre remplie de fromage, d’huile, du vin, etc.}
{en: (goat)skin bag filled up with cheese, oil, wine, etc.}
ex: lo chealea (tãvãrceaclu) cu lapti acru; chealea (vurga) mplinã di lapti gros; umtul va bãgari tu cheali (tãvãrceac, vurgã); lj-dimãndai unã cheali di untulemnu

§ chilicã1 (chi-lí-cã) sf chilitsi/chilitse (chi-lí-tsi) – cheali njicã; chilimi njicã di cheali; lucru njic adrat di cheali
{ro: pieliţă}
{fr: petite peau, petit tapis}
{en: little skin}

§ chilitsã (chi-lí-tsã) sf chilitsã (chi-lí-tsã) – (unã cu cheali2)
ex: sh-lo nã chilitsã (fig: vurgã) cu apã

§ chilits (chi-lítsŭ) sn chilits (chi-lítsĭ) – (unã cu cheali2)
ex: purta un chilits (fig: tãrvaci) di cash

§ chilicã2 (chi-lí-cã) sf chilitsi/chilitse (chi-lí-tsi) – (unã cu chilits)

§ chilãrii/chilãrie (chi-lã-rí-i) sf chilãrii (chi-lã-ríĭ) – loclu iu s-lucreadzã chealea; ducheanea iu s-vindu chelj
{ro: pielărie}
{fr: place où on fait ou vend des peaux}
{en: place where objects of leather are made or sold}
ex: chilãria adutsi multã cheari

§ chelã-rii/chelãrie (chĭe-lã-rí-i) sf chelãrii (chĭe-lã-ríĭ) – (unã cu chilãrii)

{ro: foale mic}
{fr: petit “foali”}
{en: small “foali”}

§ fuljinos (fu-lji-nós) adg fuljinoasã (fu-lji-nŭá-sã), fuljinosh (fu-lji-nóshĭ), fuljinoa-si/fuljinoase (fu-lji-nŭá-si) – tsi easti mplin ca unã foali; tsi sh-u-adutsi cu unã foali; (fig: fuljinos = cu pãntica mari, pãnticos, buricos, bicắ)
{ro: ca foale, de foale}
{fr: enflé comme une outre}
{en: full like a “foali”}
ex: fuljinoslu (pãnticoslu) sh-arãdi di jibãcoslu

§ nfolj (nfóljĭŭ) vb I nfuljai (nfu-ljĭáĭ), nfuljam (nfu-ljĭámŭ), nfuljatã (nfu-ljĭá-tã), nfuljari/nfuljare (nfu-ljĭá-ri) –
1: bag cash, umtu, masini, etc. tu foali; umplu foljli cu cash, umtu, etc.;
2: fac vimtu cu foalea)
{ro: pune brânză în burduf; sufla cu foalele}
{fr: remplir une outre de fromage, de beurre, etc.; souffler à l’aide d’un soufflet}
{en: filling up the sheep skin with cheese, butter, etc.; pump air with bellows}
ex: nfuljem cashlu (bãgãm cashlu n foali); cara shadi cashlu tu urdzãts dauã stãmãnj, deapoea lu nfoalji; nfulja cu zori ca s-aprindã foclu

§ nfuljedz (nfu-ljĭédzŭ) vb I nfuljai (nfu-ljĭáĭ), nfuljam (nfu-ljĭámŭ), nfuljatã (nfu-ljĭá-tã), nfuljari/nfuljare (nfu-ljĭá-ri) – (unã cu nfolj)

§ nfuljat (nfu-ljĭátŭ) adg nfuljatã (nfu-ljĭá-tã), nfuljats (nfu-ljĭátsĭ), nfulja-ti/nfuljate (nfu-ljĭá-ti) –
1: (cash, umtu, etc.) tsi easti bãgat tu foali; (foali) tsi easti mplinã di cash (masini, umtu, etc.);
2: (foc, hãlati muzicalã, etc.) tsi-lj s-ari faptã vimtu cu-unã foali
{ro: pus în foale; suflat cu foalele}
{fr: (fromage, beurre) mis dans une outre; outre remplie; soufflé à l’aide d’un soufflet}
{en: (sheep skin) filled up (with cheese, butter, etc.); (air) pumped with bellows}

§ nfulja-ri/nfuljare (nfu-ljĭá-ri) sf nfuljeri (nfu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bagã cash (umtu, masini, etc.) tu foali; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva suflã unã foali
{ro: acţiunea de a pune brânză în burduf; punere în foale; acţiunea de a sufla cu foalele}
{fr: action de remplir une outre de fromage, de beurre, etc.; action de souffler à l’aide d’un soufflet}
{en: action of filling up the sheep skin with cheese, butter, etc.; action of pumping air with bellows}

§ disfolj1 (dis-fóljĭŭ) vb I disfuljai (dis-fu-ljĭáĭ), disfuljam (dis-fu-ljĭámŭ), disfuljatã (dis-fu-ljĭá-tã), disfuljari/disfuljare (dis-fu-ljĭá-ri) – dishcljid unã foali cu cash
{ro: deschide burduful de brânză}
{fr: entamer une outre de fromage}
{en: open a sheep skin with cheese}

§ disfuljat1 (dis-fu-ljĭátŭ) adg disfuljatã (dis-fu-ljĭá-tã), disfuljats (dis-fu-ljĭátsĭ), disfuljati/disfuljate (dis-fu-ljĭá-ti) – (foali di cash) tsi easti dishcljisã
{ro: (burduf) deschis}
{fr: (outre de fromage) entamé}
{en: (sheep skin with cheese) opened}

§ disfuljari1/disfuljare (dis-fu-ljĭá-ri) sf disfuljeri (dis-fu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã foali s-dishcljidi
{ro: acţiunea de a deschide un burduf de brânză}
{fr: entamer une outre de fromage}
{en: open a sheep skin with cheese}

§ mãsinat (mã-si-nátŭ) adg mãsinatã (mã-si-ná-tã), mãsinats (mã-si-nátsĭ), mãsinati/mãsinate (mã-si-ná-ti) – tsi ari unã hromã murnã-veardi ca-atsea di-unã masinã
{ro: măsliniu}
{fr: couleur olive}
{en: olive color}
ex: ari nã mustacã mãsinatã (tsi da ca pri masinã)

{ro: foarte rău}
{fr: méchant}
{en: bad, wicked}
ex: si-nj scot ahtea pri turca (araua) din casã; nu mi shtii tsi turcã (arauã), tsi arbineasã (arauã) hiu; soacrã arauã shi turcã (multu-arauã); muljari turxã (multu-arauã)

§ turcami/turcame (tur-cá-mi) sf fãrã pl – multimi di turtsi; adunãturã di turtsi; ascheri di turtsi; lao nturtsescu; turcãrii. turchirii
{ro: turcime}
{fr: population turque; armée turque}
{en: Turkish population; Turkish army}
ex: pi turcami tut si da; cãdea turcamea di niferi

§ turcãrii/turcãrie (tur-cã-rí-i) sf turcãrii (tur-cã-ríĭ) – (unã cu turcami)
ex: turcãria-amar zghileashti; si-sh li calcã turcãria (turcamea)

§ turchi-rii/turchirie (tur-chi-rí-i) sf turchirii (tur-chi-ríĭ) – (unã cu turcami)
ex: fui tu turchirii (turcami, Turchii), bãnai ahãt chiro nu am vidzutã ahãti arali cãti si spun

§ turcanacat (tur-ca-ná-catŭ) adg turcanacatã (tur-ca-ná-ca-tã), turcanacats (tur-ca-ná-catsĭ) turcanacati/turcanacate (tur-ca-ná-ca-ti) – arãu ca draclu; multu arãu
{ro: îndrăcit}
{fr: très méchant, endévé}
{en: very bad, wicked, wild, mad}
ex: scoalã, mori turcanatã! (drac di muljari!)

§ Turchii/Turchie (Tur-chí-i) sf fãrã pl – statlu dit Anadulii iu bãneadzã miletea nturtseascã
{ro: Turcia}
{fr: Turquie}
{en: Turkey}

§ turtsescu (tur-tsés-cu) adg turtseascã (tur-tseás-cã), turtseshtsã (tur-tsésh-tsã), turtseshti (tur-tsésh-ti) – tsi ari s-facã cu turtsilj; di turtsi;
(expr:
1: lucri turtseshti = lucri arali, slabi, uruti;
2: mãnj turtseshtsã = chivernisea (nturtseascã) dit Turchii;
3: ascãpash di mãnj fureshti, s-cadz tu mãnj turtseshti = dit un arãu, cadz tu un altu, ma mari arãu)
{ro: turcesc}
{fr: turc}
{en: Turkish}
ex: mintituri turtseshti (di turtsi); s-alinã giuglu nsus la turtseasca (Turchia, statlu-a turtsilor); di-lj vrei arãu a alãntui, tu mãnj turtseshti
(expr: chivernisea turtseascã) s-lu vedz; tu mãnj fureshti i turtseshti cadz, un darac easti; afirea-mi, Doamne, di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã

§ nturtsescu1 (ntur-tsés-cu) adg nturtseascã (ntur-tseás-cã), nturtseshtsã (ntur-tsésh-tsã), nturtseshti (ntur-tsésh-ti) – (unã cu turtsescu)
ex: loclu nturtsescu (di turtsi); agiumsim la murmintsãlj atselj nturtseshtsãlj (di turtsi)

§ ãnturtsescu1 (ãn-tur-tsés-cu) adg ãnturtseascã (ãn-tur-tseás-cã), ãnturtseshtsã (ãn-tur-tsésh-tsã), ãnturtseshti (ãn-tur-tsésh-ti) – (unã cu turtsescu)
ex: s-aspargã horili ãnturtseshti (di turtsi)

§ anturtsescu1 (an-tur-tsés-cu) adg anturtseascã (an-tur-tseás-cã), anturtseshtsã (an-tur-tsésh-tsã), anturtseshti (an-tur-tsésh-ti) – (unã cu turtsescu)

§ nturtseashti/nturtseashte (ntur-tseásh-ti) adv – ca turtsilj, pri limba nturtseascã
{ro: turceşte}
{fr: comme les turques}
{en: as the Turks do}
ex: si nveashti nturtseashti (ca turtsilj); nu shtii ghini nturtseashti (sã zburascã ca turtsilj, pri limba nturtseascã); u fatsi nturtseashti (ca turtsilj, ashi cum vor elj)

§ turchipsescu (tur-chip-sés-cu) (mi) vb IV turchipsii (tur-chip-síĭ), turchipseam (tur-chip-seámŭ), turchipsitã (tur-chip-sí-tã), turchipsiri/turchipsire (tur-chip-sí-ri) – fac pri cariva s-treacã la pistea nturtseascã a Islamlui; fac pri cariva turcu; nturchipsescu, nturtsescu, anturtsescu, ãnturtsescu
{ro: turci, trece la religia musulmană}
{fr: se faire turc, embrasser l’islamisme}
{en: become Turk; convert to Islam}
ex: dirvenjli s-turchipsescu (s-fac turtseshti, li lja turtsilj); multsi vurgari s-turchipsirã (s-featsirã turtsi)

§ turchipsit (tur-chip-sítŭ) adg turchipsitã (tur-chip-sí-tã), turchipsits (tur-chip-sítsĭ), turchipsiti/turchipsite (tur-chip-sí-ti) – tsi s-ari faptã turcu; tsi ari tricutã la pistea nturtseascã a Islamlui; nturchipsit, nturtsit, anturtsit, ãnturtsit
{ro: turcit}
{fr: islamisé, devenu musulman}
{en: converted to Islam}
ex: arbinesh turchipsits (faptsã turtsi)

§ turchipsiri/turchipsire (tur-chip-sí-ri) sf turchipsiri (tur-chip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi turcu; nturchipsiri, nturtsiri, anturtsiri, ãnturtsiri
{ro: acţiunea de a se turci, de a trece la religia musulmană; turcire}
{fr: action d’islamiser}
{en: action of becoming Turk; of converting to Islam}

§ nturchipsescu (ntur-chip-sés-cu) (mi) vb IV nturchipsii (ntur-chip-síĭ), nturchipseam (ntur-chip-seámŭ), nturchipsitã (ntur-chip-sí-tã), nturchipsiri/nturchipsire (ntur-chip-sí-ri) – (unã cu turchipsescu)
ex: multsã crishtinj sã nturchipsirã

§ nturchipsit (ntur-chip-sítŭ) adg nturchipsitã (ntur-chip-sí-tã), nturchipsits (ntur-chip-sítsĭ), nturchipsiti/nturchipsite (ntur-chip-sí-ti) – (unã cu turchipsit)

§ nturchipsiri/nturchipsire (ntur-chip-sí-ri) sf nturchipsiri (ntur-chip-sírĭ) – (unã cu turchipsiri)

§ nturtsescu2 (ntur-tsés-cu) (mi) vb IV nturtsii (ntur-tsíĭ), nturtseam (ntur-tseámŭ), nturtsitã (ntur-tsí-tã), nturtsiri/nturtsire (ntur-tsí-ri) – (unã cu turchipsescu)
ex: atumtsea si nturtsirã (s-featsirã turtsi) hoara tutã

§ nturtsit (ntur-tsítŭ) adg nturtsitã (ntur-tsí-tã), nturtsits (ntur-tsítsĭ), nturtsiti/nturtsite (ntur-tsí-ti) – (unã cu turchipsit)

§ nturtsiri/nturtsire (ntur-tsí-ri) sf nturtsiri (ntur-tsírĭ) – (unã cu turchipsiri)

§ ãnturtsescu2 (ãn-tur-tsés-cu) (mi) vb IV ãnturtsii (ãn-tur-tsíĭ), ãnturtseam (ãn-tur-tseámŭ), ãnturtsitã (ãn-tur-tsí-tã), ãnturtsiri/ãnturtsire (ãn-tur-tsí-ri) – (unã cu turchipsescu)

§ ãnturtsit (ãn-tur-tsítŭ) adg ãnturtsitã (ãn-tur-tsí-tã), ãnturtsits (ãn-tur-tsítsĭ), ãnturtsiti/ãnturtsite (ãn-tur-tsí-ti) – (unã cu turchipsit)

§ ãnturtsiri/ãnturtsire (ãn-tur-tsí-ri) sf ãnturtsiri (ãn-tur-tsírĭ) – (unã cu turchipsiri)

§ anturtsescu2 (an-tur-tsés-cu) (mi) vb IV anturtsii (an-tur-tsíĭ), anturtseam (an-tur-tseámŭ), anturtsitã (an-tur-tsí-tã), anturtsiri/anturtsire (an-tur-tsí-ri) – (unã cu turchipsescu)
ex: yin s-v-anturtseascã a voastri hilji

§ anturtsit (an-tur-tsítŭ) adg anturtsitã (an-tur-tsí-tã), anturtsits (an-tur-tsítsĭ), anturtsiti/anturtsite (an-tur-tsí-ti) – (unã cu turchipsit)

§ anturtsiri/anturtsire (an-tur-tsí-ri) sf anturtsiri (an-tur-tsírĭ) – (unã cu turchipsiri)