§ vãrghescu (vãr-ghĭés-cu) (mi) vb IV vãrghii (vãr-ghíĭ), vãrgheam (vãr-ghĭámŭ), vãrghitã (vãr-ghí-tã), vãrghiri/vãrghire (vãr-ghí-ri) – (unã cu vãryescu)

§ vãrghit (vãr-ghítŭ) adg vãrghitã (vãr-ghí-tã), vãrghits (vãr-ghítsĭ), vãrghi-ti/vãrghite (vãr-ghí-ti) – (unã cu vãryit)

§ vãrghiri/vãrghire (vãr-ghí-ri) sf vãrghiri (vãr-ghírĭ) – (unã cu vãryiri)

§ vuryescu (vur-yés-cu) (mi) vb IV vuryii (vur-yíĭ), vuryeam (vur-yĭámŭ), vuryitã (vur-yí-tã), vuryiri/vuryire (vur-yí-ri) – (unã cu vãryescu)

§ vuryit (vur-yítŭ) adg vuryitã (vur-yí-tã), vuryits (vur-yítsĭ), vuryiti/vuryite (vur-yí-ti) – (unã cu vãryit)

§ vuryi-ri/vuryire (vur-yí-ri) sf vuryiri (vur-yírĭ) – (unã cu vãryiri)

{ro: făcut să fie mai puţin acru}
{fr: fait quelque chose moins aigre}
{en: made something to be less sour}

§ disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) sf disacriri (di-sa-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si disacreashti un lucru
{ro: acţiunea de a face mai puţin acru}
{fr: action de faire quelque chose moins aigre}
{en: action of making something to be less sour}

§ acredz (a-crédzŭ) (mi) vb I acrai (a-cráĭ), acram (a-crámŭ), acratã (a-crá-tã), acrari/acrare (a-crá-ri) – (unã cu acrescu1)

§ acrat (a-crátŭ) adg acratã (a-crá-tã), acrats (a-crátsĭ), acrati/acrate (a-crá-ti) – (unã cu acrit)

§ acrari/acrare (a-crá-ri) sf acrãri (a-crắrĭ) – (unã cu acriri)

§ acrimi/acrime (a-crí-mi) sf acrinj (a-crínjĭ) –
1: lucru acru; harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã acru;
2: tumati i purni hearti shi stricurati tra s-tsãnã multu chiro, cu cari s-acreadzã mãcãrli earna; anãcrimi, acriturã, acrãturã
{ro: acrime, acreală; bulion}
{fr: aigreur; verjus}
{en: sourness; verjuice}
ex: acreadzã ghela cu acrimi; yeatrul lj-deadi izini s-mãcã scrimi; acrinjli nu li voi; nu mãcã acrinj di-aesti cã va ti lja heavra

§ acriturã (a-cri-tú-rã) sf acrituri (a-cri-túrĭ) – lucru acru; mãcari acrã; harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã acru; acrimi, anãcrimi, thãrãpelj
{ro: acreală, acritură}
{fr: aigreur, chose aigre, plat aigre}
{en: sourness, sour meal}
ex: mãcã multã acriturã

§ acrã-turã (a-crã-tú-rã) sf acrãturi (a-crã-túrĭ) – (unã cu acriturã)

§ acrearcu (a-creár-cu) adg acrearcã (a-creár-cã), acreartsã (a-creár-tsã), acreartsi/acreartse (a-creár-tsi) –
1: acru;
2: om acru, ursuz, lai
{ro: acru; om rău}
{fr: aigre; homme aigre; irascible, méchant}
{en: sour; bad man}
ex: hii acrearcu

§ acrishor (a-cri-shĭórŭ) adg acrishoarã (a-cri-shĭŭá-rã), acrishori (a-cri-shĭórĭ), acrishoari/acrishoare (a-cri-shĭŭá-ri) – tsi ari unã nustimadã tsi da (ma nu multu) ca pri acrã
{ro: acrişor}
{fr: aigrelet}
{en: sourish}
ex: merlu-aestu easti niheamã acrishor (da ca pri acru)

§ acrish (a-críshĭŭ) sn acrishuri (a-crí-shĭŭrĭ) – acrimi tsi yini dit stumahi tu gurã; anãcrici, puscãiturã, bruzgãiturã, cãurã
{ro: acreală, aciditate stomahală}
{fr: aigreur, acidité}
{en: heartburn}

§ anãcrescu (a-nã-crés-cu) (mi) vb IV anãcrii (a-nã-críĭ), anãcream (a-nã-creámŭ), anãcritã (a-nã-crí-tã), anãcriri/anãcrire (a-nã-crí-ri) – (cã nu n-aduchim trã un lucru) alãxim zboarã greali shi cu unã boatsi apreasã; lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum minduescu mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aur-lu, vãryescu, filunichisescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz
{ro: certa, admonesta, dojeni}
{fr: gronder, réprimander}
{en: scold, quarrel with, reprove}
ex: li-anãcrescu (li vãryescu, li ncaci) lãili soacri

§ anãcrit (a-nã-crítŭ) adg anãcritã (a-nã-crí-tã), anãcrits (a-nã-crítsĭ), anãcriti/anãcriti (a-nã-crí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali shi cu unã boatsi apreasã di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini; ancãceat, ncãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: certat, admonestat, dojenit}
{fr: grondé, réprimandé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved}

§ anãcriri/anãcrire (a-nã-crí-ri) sf anãcriri (a-nã-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; ancãceari, ncãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, filunichisiri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari
{ro: acţiunea de a certa, de a dojeni; certare, admonestare, dojenire}
{fr: action de gronder, de réprimander}
{en: action of scolding, of quarrelling with, of reproving}

§ anãcrimi/anãcrime (a-nã-crí-mi) sf anãcrinj (a-nã-crinjĭ) – (unã cu acrimi)

§ anãcrici (a-nã-crícĭŭ) sn anãcriciuri (a-nã-crí-cĭúrĭ) – (unã cu acrish)
ex: njurizmã greauã, anãcrici yiu mi lo di nãri

{en: action of inciting, of stimulating, of forcing, of obliging}

§ anãngãsescu (a-nãn-gã-sés-cu) vb IV anãngãsii (a-nãn-gã-síĭ), anãngãseam (a-nãn-gã-seámŭ), anãngãsitã (a-nãn-gã-sí-tã), anãngãsiri/anãngãsire (a-nãn-gã-sí-ri) – (unã cu anãngãsãescu)

§ anãngãsit (a-nãn-gã-sítŭ) adg anãngãsitã (a-nãn-gã-sí-tã), anãngãsits (a-nãn-gã-sítsĭ), anãngãsiti/anãngãsite (a-nãn-gã-sí-ti) – (unã cu anãn-gãsãit)

§ anãngãsiri/anãngãsire (a-nãn-gã-sí-ri) sf anãngãsiri (a-nãn-gã-sírĭ) – (unã cu anãngãsãiri)

§ ngãsãescu (ngã-sã-ĭés-cu) vb IV ngãsãii (ngã-sã-íĭ), ngãsãeam (ngã-sã-ĭámŭ), ngãsãitã (ngã-sã-í-tã), ngãsãiri/ngãsãire (ngã-sã-í-ri) – (unã cu anãngãsãescu)
ex: sh-altsã am ngãsãitã (sh-altsã an pimtã, l-am dzãsã) s-facã arali; s-easti cã prãmaticolu ti ngãsãeashti (tsã dzãtsi, ti pindzi)

§ ngãsãit (ngã-sã-ítŭ) adg ngãsãitã (ngã-sã-í-tã), ngãsãits (ngã-sã-ítsĭ), ngãsãiti/ngãsãite (ngã-sã-í-ti) – (unã cu anãngãsãit)

§ ngãsãiri/ngãsãire (ngã-sã-í-ri) sf ngãsãiri (ngã-sã-írĭ) – (unã cu anãngãsãiri)

{ro: reproşat, acuzat, criticat, defăimat}
{fr: reproché, accusé, blâmé, critiqué, calomnié}
{en: reproached, accused, blamed, criticized, slandered}
ex: totna mi cãtigurseashti (dzãtsi c-atseali tsi fac nu-s buni, mi ncaci; mi zburashti di-arãu)

§ cãtigursiri/cãtigursire (cã-ti-gur-sí-ri) sf cãtigursiri (cã-ti-gur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãtigur-seashti; ncãceari, aurlari, cacuzburãri, sãhuniri
{ro: acţiunea de a reproşa, de a acuza, de a critica, de a defăima; reproşare, acuzare, criticare, defăimare}
{fr: action de reprocher, d’accuser, de blâmer, de critiquer, de calomnier}
{en: action of reproaching, of accusing, of blaming, of criticizing, of slandering}

§ cãtigu-risescu (cã-ti-gu-ri-sés-cu) (mi) vb IV cãtigurisii (cã-ti-gu-ri-síĭ), cãtiguriseam (cã-ti-gu-ri-seámŭ), cãtigurisitã (cã-ti-gu-ri-sí-tã), cãtigurisiri/cãtigurisire (cã-ti-gu-ri-sí-ri) – (unã cu cãtigursescu)
ex: poati s-mi cãtiguriseascã ma s-va, mini shtiu cã nu-am faptã vãrnã lãeatsã

§ cãtigurisit (cã-ti-gu-ri-sítŭ) adg cãtigurisitã (cã-ti-gu-ri-sí-tã), cãtigurisits (cã-ti-gu-ri-sítsĭ), cãtigurisiti/cãtigurisite (cã-ti-gu-ri-sí-ti) – (unã cu cãtigursit)

§ cãtigurisiri/cãtiguri-sire (cã-ti-gu-ri-sí-ri) sf cãtigurisiri (cã-ti-gu-ri-sírĭ) – (unã cu cãtigursiri)

34: lj-ljau cu bunlu (arãulu) = caftu s-lu cãndãrsescu cu zboarã buni (arali);
35: lj-ljau sum aumbra-a mea = lu-apãnghisescu (?), lu-apãr (lu-afirescu) di dushmanj;
36: lj-ljau ca di diparti = nu-lj dzãc un lucru pri fatsã, diunãoarã, ma caftu s-lj-aduc ca pri deavãrliga unã hãbari arauã;
37: lj-u ljau ninti = mi duc nãintea-a lui, lu-astrec;
38: ljau anyii = aduchescu lishor sh-agonja;
39: mi ljau dupã = mi duc dupã;
40: ljau pri mini; ljau trã nãinti = escu ma ghini (cu sãnãtatea), mi mprustedz, nsãnedz, sãnãtushedz, mi ngrash;
41: nj-u ljau pri mini = adixescu s-lu fac mini lucrul;
42: nj-u ljau pri el = ãlj fac besã, am ncreadiri la el;
43: sã-nj lja sh-a njia lupata apã = si-nj s-alãxea lucrili tri ma ghini shi sã-nj njargã lucrili-ambar;
44: ljau loc multu = mi ndipãrtedz multu
{ro: lua; primi; începe; etc.}
{fr: prendre; recevoir; commencer; etc.}
{en: take; receive; start; etc.}
ex: sh-lo mirazea di la pãrintsã; lja-ts cãrãndiili sh-fudz di-aoa; lu-avea loatã (acãtsatã shi faptã) furlji sclav; s-nji loare lupata apã
(expr: s-alãxeare lucrili shi s-nji neagã-ambar); lo Budash (apruche, adixi, lj-vinj-al Budash) nã carti laie; aidi featã s-nã lom
(expr: s-nã ncurunãm); loai
(expr: mi nsurai cu unã) muljari di Bituli; hoara-a noastrã u loash tini
(expr: u bãgash tu mãnã, u cãlcash tini); tuti exudili sh-li lo pri el
(expr: sh-lo sartsina s-li plãteascã el exudili); loarã (nchisirã, acãtsarã) tuti ca s-afeatã; lja nyii
(expr: aducheashti lishor, agonja); s-lom di ureaclji
(expr: s-ascultãm); ni preftsãlj nu lja di ureclji
(expr: nu-aduchescu); doilji frats gupishanj lja di ureclji
(expr: achicãsescu) cum sta luguria; yinits tra s-lom di ureclji
(expr: s-ascultãm); crishtinj! s-loats di ureclji!
(expr: s-ascultats!); nu-sh loa di ureclji
(expr: nu-asculta, nu s-aduchea) un cu-alantu; lj-loa ocljul la tuti
(expr: aduchea, achicãsea); niscãntsã loarã (nchisirã, apucarã tri) Codurli; poarca lo (nchisi cãtrã, apucã) pãdurea; s-loarã di (nchisirã, acãtsarã s-ducã la) munti armãnjlji; s-loarã di giug (apucarã s-alinã ndzeanã); sculats-vã cã va nã lja
(expr: n-acatsã durnjindalui) dzua; cãtrã iu lja pãni?
(expr: cãtrã iu sh-amintã bana, cãtrã iu bãneadzã, psunsescu pãni sh-alti lucri tri mãcari); shtii cãtrã iu lja pãni
(expr: iu bãneadzã) atsel cãni di Barbã-Cot?; alasã caljlji s-lja anasã
(expr: s-dizvurseascã); ishirã s-lja vimtu
(expr: s-adilji vimtu curat, s-avreadzã); nu lja pri elj
(expr: nu mprusteadzã, nu easti ma ghini cu sãnãtatea, nu si ngrashi); lo trã nãinti, lo pri nãs; sh-u loarã pri nãsh
(expr: lã dãdea besã a lor); shi-l lo
(expr: sh-lu-agudi, l-pligui) trãsh tu injoarã; a hoarãljei ãlj deadirã foc shi pãdurea lo foc
(expr: s-apreasi); tufechea nu lo foc
(expr: nu s-discãrcã); lu-avea loatã di oclju
(expr: l-diuclje); ti ljai
(expr: dãmluseshti) di mãnã i di cicior; loari di lunã
(expr: agudiri di chicutã, di dãmblã); s-loarã di per
(expr: si nciuparã, si ncãcearã) trã tsiva dip; sh-au loatã perlu di-aoa
(expr: fudzirã, li cãrtsãnirã di-aoa); sh-lo ocljilj di-aclo
(expr: fudzi); lo-lj tatã-su tsi li-ari
(expr: s-lu lja neclu, draclu); lã lom torlu
(expr: fãtsem ca elj, nã dutsem dupã urma tsi u-alãsarã); va-lj lja n cicioari
(expr: va s-ducã dupã el); oili s-loarã di lapti
(expr: astrãchirã, astãmãtsirã s-da lapti); lji si loarã ocljilj
(expr: lj-acãtsarã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsi); s-lo (dusi, fudzi) dupã caprã; s-mi loari trã nveastã
(expr: si nsurari cu mini); oili ahurhirã s-lja plailu
(expr: s-ducã pri plai); u lo seatea
(expr: u-acãtsã, ãlj si featsi seati); s-lja xeanili
(expr: s-fugã tu xeani); cãt loa
(expr: cum acãtsa, cãt eara) s-easã; lo pulitiili (dusi pri pulitii) unã cãti unã; nica nu-avea loatã (nchisitã) ghini cãnticlu; sh-loarã ahãntã vreari
(expr: s-vrea ahãntu multu); lutsea, di-ts loa ocljilj
(expr: di ti urghea); tradzi apala shi-lj lja
(expr: si-lj talji) caplu; sh-loarã perlu
(expr: fudzirã) di-aclo; veadi aclo lãludz njilji, s-tsã si lja mintea
(expr: s-glãreshti di minti); loarã di hãbari
(expr: nvitsarã, aflarã) iu lja pãni
(expr: bãneadzã) amirãlu; ahurhirã s-lja plailu (si s-ducã pri plai) nsus tu muntsã; nu mi loats pri gushi
(expr: s-nu mi stuhinats, s-nu-nj fãtsets bana amarã, s-nu mi vãtãmats); va-nj ljai fumealja pri zvercã
(expr: va-nj fãtsets fumealja s-tragã multi cripãri); sh-lo mintea la cicioari
(expr: vdzi cãtrã iu-lj videa ocljilj) sh-lj-u deadi nãpoi ãnsus; s-nã lom ocljilj
(expr: s-fudzim) di-aoatsi; bitisi polimlu shi-sh lo ocljilj nãpoi
(expr: fudzi nãpoi) ãnsus tu xeani; si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi, li cãrtsãni Mara); lja-ts curatili
(expr: s-nu-ai vãrã nãdii) sh-tini gione; di multu sh-loarã curatili
(expr: di multu sh-chirurã umutea tsi u-avea) tra s-veadã lumea; nã lom cãshtigã
(expr: chirum umutea) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga
(expr: chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã

§ loat (lŭátŭ) adg loatã (lŭá-tã), loats (lŭátsĭ), loati/loate (lŭá-ti) –
1: (lucru) tsi easti acãtsat tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-ul da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag altu iuva icã s-lu dau la cariva);
2: (lucru) tsi-lj s-ari datã i pitricutã di cariva shi easti aprucheat; aprucheat, adixit, dixit, etc.;
3: tsi easti acãtsat tra s-facã tsiva, ahiursit, nchisit, apucat, etc.;
(expr:
1: loat di vimtu = glar di minti;
2: loat di lunã = tsi-l lja cu arcoari, tsi ari diarei, tsi-l talji cufoarea; etc., etc.)
{ro: luat; primit; început; etc.}
{fr: pris; reçu; commencé; etc.}
{en: taken; received; started; etc.}
ex: fu loat di furi; u vidzu loatã
(expr: traptã, slabã) la fatsã; suntu loats
(expr: ncrunats) di estan; eara loat di vimtu
(expr: glar di minti); alea, loatã di vimtu
(expr: glarã); loat
(expr: dãmlusit) di mãnj shi di cicioari

§ loari/loare (lŭá-ri) sf lori (lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lja tsiva; loatã, aprucheari, adixiri, dixiri, acãtsari, ahiursiri, nchisiri, apucari, etc.
{ro: acţiunea de a lua; de a primi; de a începe; etc.; luare; primire; începere, etc.}
{fr: action de prendre; de recevoir; de commencer; etc.}
{en: action of taking; of receiving; of starting; etc.}
ex: dupã isapi, nãsh isha trã dari, nu trã loari; streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; ndreptu ai, ma nu-ai trã loari (dixiri) tsiva; loarea-aestã di doi cusurinj
(expr: ncrunari di cusurinj) nu easti cu ncherdu; cu loarea
(expr: ncrunarea) a noastrã; di loari afoarã
(expr: dãmlusiri)

§ paraljau (pá-ra-ljĭáŭ) (mi) vb I paraloai (pá-ra-lŭáĭ), paraloam (pá-ra-lŭámŭ), paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) –
1: ljau ma multu dicãt lipseashti (easti-ananghi, easti ghini);
2: aurlu pri cariva; vãryescu, ncaci, cãtigursescu,
3: mi-arãd, fac alatusi; alãtipsescu, alutusescu, stipsescu, ftisescu
{ro: lua prea mult; certa; se înşela; greşi}
{fr: trop prendre; reprimender, gronder, traiter rudement, rabrouer; se tromper, fauter}
{en: take too much; reprimand, scold, treat hard; err, make a mistake}
ex: nj-easti fricã s-nu mi paraljai (s-nu mi ncaci, aurli, cãtigurseshti); nu paralja (nu lj-aurlã) cãnjlji; mi paraloai (stipsii, feci unã alatusi)

§ paraloat (pá-ra-lŭátŭ) adg paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloats (pá-ra-lŭátsĭ), paraloati/paraloate (pá-ra-lŭá-ti) – tsi easti multu loat; tsi s-ari loatã multu; tsi easti aurlat (ncãceat, cãtigursit, etc.); tsi s-ari arãsã; tsi ari stipsitã (ftisitã, etc.); aurlat, vãryit, ncãceat, cãtigursit,
3: arãs, alãtipsit, alutusit, stipsit, ftisit
{ro: luat prea mult; certat; înşelat; greşit}
{fr: trop pris; reprimendé, grondé, traité rudement, rabroué; trompé, fauter}
{en: taken too much; reprimanded, scolded, treated hard; erred, made a mistake}

§ paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) sf paralori (pá-ra-lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-paralja
{ro: acţiunea de a lua prea mult; de a certa; de a se înşela; de a greşi}
{fr: action de trop prendre; de reprimender, de gronder, de traiter rudement, de rabrouer; de se tromper, de fauter}
{en: action of taking too much; ofreprimanding, of scolding, of treating hard; of erring, of making a mistake}

§ loatã (lŭá-tã) sf fãrã pl – (unã cu loari)
ex: unã loatã (loari) tsi-lj featsi shi-lj dzãsi

§ lundalui (lún-da-luĭ) partitsiplu prizentu (girundziul) di la verbul ljau – lunda
{ro: luând, primind, íncepând, etc.}
{fr: en prenant, en recevant, en commençant, etc.}
{en: taking, receiving, starting, etc.}

§ lunda (lún-da) – (unã cu lundalui)
ex: lunda-sh
(expr: dãnda-sh) mãna cu aushlu, ãlj dzãsi

ex: dãnãpoi poartã cusoari

§ nãpuescu (nã-pu-ĭés-cu) (mi) vb IV nãpuii (nã-pu-íĭ), nãpueam (nã-pu-ĭámŭ), nãpuitã (nã-pu-í-tã), nãpuiri/nãpuire (nã-pu-í-ri) – dau nãpoi (tornu nãpoi) un lucru tsi-am loatã; (mi) trag nãpoi din fatsa-a unui om (a unui piriclju, etc.); yin nãpoi; (mi) duc nãpoi aclo di iu am vgatã; etc.
{ro: înapoia, întoarce, retrage, da înapoi}
{fr: retourner, rebrousser chemin, rentrer, reculer}
{en: return, give back, turn back, move back, recede}
ex: nãpuits-vã (dats-vã nãpoi, vdzits), nu yinits; ea nãpuits (turnats-vã), nãpoi, nãpoi; ea nãpuits (yinits nãpoi), ea nãpuits (turnats-vã), sã-sh veadã soacra dzinirli; xinitslji s-nãpuea (s-turna, yinea nãpoi) dit Vlãhii

§ nãpuit (nã-pu-ítŭ) adg nãpuitã (nã-pu-í-tã), nãpuits (nã-pu-ítsĭ), nãpuiti/nãpuite (nã-pu-í-ti) – (lucru) tsi easti dat (turnat) nãpoi; tsi ari vinjitã nãpoi di iuva; etc.
{ro: înapoiat, întors, retras, dat înapoi}
{fr: retourné, chemin rebroussé, rentré, reculé}
{en: returned, given back, turned back, moved back, receded}

§ nãpuiri/nãpuire (nã-pu-í-ri) sf nãpuiri (nã-pu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-nãpueashti (da, s-tradzi, s-dutsi, etc. nãpoi); dari (turnari, trãdzeari, dutseari, etc.) nãpoi, turnari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) înapoia, de a (se) întoarce, de a (se) retrage, de a da înapoi; înapoiere, întoarcere, retragere}
{fr: action de retourner, de rebrousser chemin, de rentrer, de reculer; retour, recul}
{en: action of returning, of giving back, of turning back, of moving back, of receding; return, backing}
ex: nãpuirea (turnarea di-iuva; icã trãdzearea nãpoi tu-un polim, etc.) fu greauã

(expr: easti cãvgãgi, dzãndzãvos)

§ ncã-citurã (ncã-ci-tú-rã) sf ncãcituri (ncã-ci-túrĭ) – alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj, trã lucri trã cari nu s-aduchescu; ncãceari, ncaci, ntsirtari, dãlgani, cãvgã, cafcãturã, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã
{ro: ceartă}
{fr: querelle, dispute}
{en: quarrel}

§ ncaci2/ncace (ncá-ci) sf pl(?) – (unã cu ncã-citurã)
ex: s-curmã ncacea (ncãcearea, ncãcitura) la cãshari

§ ancaci (an-cácĭŭ) (mi) vb I ancãceai (an-cã-cĭáĭ), ancãceam (an-cã-cĭámŭ), ancãceatã (an-cã-cĭá-tã), ancãceari/ancãceare (an-cã-cĭá-ri) – (unã cu ncaci1)

§ ancãceat (an-cã-cĭátŭ) adg ancãceatã (an-cã-cĭá-tã), ancãceats (an-cã-cĭátsĭ), ancãceati/ancãceate (an-cã-cĭá-te) – (unã cu ncãceat)

§ ancãceari/ancãceare (an-cã-cĭá-ri) sf ancãceri (an-cã-cĭérĭ) – (unã cu ncãceari)

§ ancãciturã (an-cã-ci-tú-rã) sf ancãcituri (an-cã-ci-túrĭ) – (unã cu ncãciturã)

§ ãncaci (ãn-cácĭŭ) (mi) vb I ãncãceai (ãn-cã-cĭáĭ), ãncãceam (ãn-cã-cĭámŭ), ãncãceatã (ãn-cã-cĭá-tã), ãncãceari/ãncãceare (ãn-cã-cĭá-ri) – (unã cu ncaci1)

§ ãncãceat (ãn-cã-cĭátŭ) adg ãncã-ceatã (ãn-cã-cĭá-tã), ãncãceats (ãn-cã-cĭátsĭ), ãncãceati/ãncãceate (ãn-cã-cĭá-te) – (unã cu ncãceat)

§ ãncãceari/ãncãceare (ãn-cã-cĭá-ri) sf ãncãceri (ãn-cã-cĭérĭ) – (unã cu ncãceari1)

§ ãncã-citurã (ãn-cã-ci-tú-rã) sf ãncãcituri (ãn-cã-ci-túrĭ) – (unã cu ncãciturã)

{ro: scănci, mârâi, bombăni, certa}
{fr: piauler (comme un petit enfant); grogner; se quereller}
{en: whine (like a baby); quarrel}

§ ngrãnjit (ngrã-njítŭ) adg ngrãnjitã (ngrã-njí-tã), ngrãnjits (ngrã-njítsĭ), ngrãnjiti/ngrãnjite (ngrã-njí-ti) –
1: tsi scoati bots fãrã noimã dit gurã (ca natslji);
2: tsi lj-ari intratã ngrãnja; angrãnjit, ngrãnjit; ncãnit, ancãnit, ãncãnit, schimurat, scljimburat, shcljimurat; sinirsit, ncãceat, chicusit, tsi-l mãcã tsiva, etc.
{ro: scăncit, mârâit, bombănit, certat}
{fr: piaulé (comme un petit en-fant); grogné; querellé}
{en: who is whining (like a baby); quar-relled}
ex: suntu ngrãnjiti (ncãceati)

§ ngrãnjiri/ngrãnjire (ngrã-njí-ri) sf ngrãnjiri (ngrã-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngrãneashti; angrãnjiri, ngrãnjiri; ncãniri, ancãniri, ãncãniri, schi-murari, scljimburari, shcljimurari; ncãceari, chicusiri, sinirsiri, etc.
{ro: acţiunea de a scănci, de a mârâi, de a bombăni, de a se certa; scăncire, mârâire, bombănire, certare}
{fr: action de piauler (comme un petit enfant); de grogner; de se quereller}
{en: action of whining (like a baby); of quarrelling}

§ ngrãnjarcu (ngrã-njĭár-cu) adg ngrãnjarcã (ngrã-njĭár-cã), ngrãnjartsã (ngrã-njĭár-tsã), ngrãnjartsi/ngrãnjartse (ngrã-njĭár-tsi) – (cariva) tsi ngrãnjashti ti nai ma njiclu lucru; tsi nu pots s-lji fats vãrãoarã chefea; grinjarcu, angrãnjaric, ngãrnjaric, shcljimuros, plãngãtor, plãnjar, lãtinici
{ro: care scânceşte}
{fr: qui piaule, qui pleurniche, grogneur}
{en: who whines (like a baby)}

§ grinjarcu (gri-njĭár-cu) adg grinjarcã (gri-njĭár-cã), grinjartsã (gri-njĭár-tsã), grinjartsi (gri-njĭár-tsi) – (unã cu ngrãnjarcu)

§ gãrnjescu (gãr-njĭés-cu) (mi) vb IV gãrnjii (gãr-njíĭ), gãrnjam (gãr-njĭámŭ), gãrnjitã (gãr-njí-tã), gãrnjiri/gãrnjire (gãr-njí-ri) – (unã cu ngrãnjescu)

§ gãr-njit (gãr-njítŭ) adg gãrnjitã (gãr-njí-tã), gãrnjits (gãr-njítsĭ), gãrnji-ti/gãrnjite (gãr-njí-ti) – (unã cu ngrãnjit)

§ gãrnjiri/gãrnjire (gãr-njí-ri) sf gãrnjiri (gãr-njírĭ) – (unã cu ngrãnjiri)

§ ngãr-njescu (ngãr-njĭés-cu) (mi) vb IV ngãrnjii (ngãr-njíĭ), ngãrnjam (ngãr-njĭámŭ), ngãrnjitã (ngãr-njí-tã), ngãrnjiri/ngãrnjire (ngãr-njí-ri) – (unã cu ngrãnjescu)
ex: tut caftã shi ngãrneashti; mi ngãrneashti (mi vãryeashti) totna cãndu mi veadi; nu s-vor dip, si ngãrnjescu (si ncaci); tuts din casã lji ngãrneashti; si ngãrneashti (sh-aspuni dintsãlj) cãnili

§ ngãrnjit (ngãr-njítŭ) adg ngãrnjitã (ngãr-njí-tã), ngãrnjits (ngãr-njítsĭ), ngãrnjiti/ngãrnjite (ngãr-njí-ti) – (unã cu ngrãnjit)
ex: alãsats ngãrnjitlu nclo, cã nu-i lucru bun

§ ngãrnjiri/ngãrnjire (ngãr-njí-ri) sf ngãrnjiri (ngãr-njírĭ) – (unã cu ngrãnjiri)

§ ngãrnjaric (ngãr-njĭá-ricŭ) adg ngãrnjaricã (ngãr-njĭá-ri-cã), ngãrnjarits (ngãr-njĭá-ritsĭ), ngãrnjaritsi/ngãr-njaritse (ngãr-njĭá-ri-tsi) – (unã cu ngrãnjarcu)
ex: di cãndu easti lãndzit, s-featsi ngãrnjaric

§ angrãnji/angrãnje (an-grắ-nji) sf angrãnj (an-grắnjĭ) – (unã cu ngrãnji)

§ angrãnjescu (an-grã-njĭés-cu) (mi) vb IV angrãnjii (an-grã-njíĭ), angrãnjam (an-grã-njĭámŭ), angrãnjitã (an-grã-njí-tã), angrãnjiri/angrãnjire (an-grã-njí-ri) – (unã cu ngrãnjescu)

§ angrãnjit (an-grã-njítŭ) adg angrãnjitã (an-grã-njí-tã), angrãnjits (an-grã-njítsĭ), angrãnji-ti/angrãnjite (an-grã-njí-ti) – (unã cu ngrãnjit)

§ angrãnjiri/an-grãnjire (an-grã-njí-ri) sf angrãnjiri (an-grã-njírĭ) – (unã cu ngrãnjiri)

§ angrãnjaric (an-grã-njĭá-ricŭ) adg angrãnjaricã (an-grã-njĭá-ri-cã), angrãnjarits (an-grã-njĭá-ritsĭ), angrãnjaritsi/an-grãnjaritse (an-grã-njĭá-ri-tsi) – (unã cu ngrãnjarcu)

§ ãngrã-nji/ãngrãnje (ãn-grắ-nji) sf ãngrãnj (ãn-grắnjĭ) – (unã cu ngrãnji)

§ ãngrãnjescu (ãn-grã-njĭés-cu) (mi) vb IV ãngrãnjii (ãn-grã-njíĭ), ãngrãnjam (ãn-grã-njĭámŭ), ãngrãnjitã (ãn-grã-njí-tã), ãngrãnjiri/ãngrãnjire (ãn-grã-njí-ri) – (unã cu ngrãnjescu)

§ ãngrãnjit (ãn-grã-njítŭ) adg ãngrãnjitã (ãn-grã-njí-tã), ãngrãnjits (ãn-grã-njítsĭ), ãngrãnjiti/ãngrãnjite (ãn-grã-njí-ti) – (unã cu ngrãnjit)

§ ãngrãnjiri/ãngrãnjire (ãn-grã-njí-ri) sf ãngrãnjiri (ãn-grã-njírĭ) – (unã cu ngrãnjiri)

§ ãngrãnjaric (ãn-grã-njĭá-ricŭ) adg ãngrãnjaricã (ãn-grã-njĭá-ri-cã), ãngrãnjarits (ãn-grã-njĭá-ritsĭ), ãngrãnjaritsi/ãngrãnjaritse (ãn-grã-njĭá-ri-tsi) – (unã cu ngrãnjarcu)