|
|
vãrcolac
vãrcolac (vãr-có-lacŭ) sm – vedz tu vurcolac
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vurcolacaumbrã
aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)
vombir
vombir (vóm-birŭ) sm, sf vombirã (vóm-bi-rã) shi voambirã (vŭám-bi-rã), vombiri (vóm-birĭ), vombiri/vombire (vóm-bi-ri) shi voambiri/voambire (vŭám-bi-ri) – hiintsã (om) dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminjlji yii; njic cari (tu pãrmitili dit lao) nu s-ari pãtidzatã shi s-featsi, dupã moarti, unã-ahtari hiintsã; vampir, vãrcolac, vurcolac, vurculac;
(expr:
1: easti un vombir = easti un om multu-arãu, ca un vombir!;
2: suptu di vombiri = tsi easti multu slab; tsi ari slãghitã multu)
{ro: vampir}
{fr: vampire; enfant non baptisé et devenu après sa mort un vampire}
{en: vampire; child who has not been baptised and who became, after death, a vampire}
ex: atsel easti vombir shi-sh mãcã pãrintsãlj; ca suptu di vombiri; na iu lã s-featsi un njic shi atsel s-hibã featã vombirã!; amãyili ali vombiri nu s-acãtsa di nãs; sh-arcã ocljilj pri vombira tsi durnja tu sãrmãnitsã; lj-vinji a lui ergu, cã vombira va li-adrã tuti aesti lãets; va mi chearã cãtsaua di vombirã; featã s-hibã shi las s-hibã voambirã (fig: arauã ca un vombir); tsi vombir (fig: arã, ca un vombir) ficior ari!
§ vampir (vam-pírŭ) sm, sf vampirã (vam-pí-rã), vampiri (vam-pírĭ), vampiri/vampire (vam-pí-ri) – (unã cu vombir)
§ vumbirlãchi (vum-bir-lắ-chi) sf vumbirlãchi (vum-bir-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva s-hibã un vombir; (fig: vumbirlãchi = harea tsi-l fatsi un om tra s-hibã multu-arãu; purtarea tsi u-ari un om vombir)
{ro: atitudine de vampir}
{fr: action ou attitude qui charactérise un “vombir”; méchanceté}
{en: character of a “vombir”; wickedness}
vurcolac
vurcolac (vur-có-lacŭ) sm vurcolats (vur-có-lats) – hiintsã dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-cari bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj; hiintsã dit pãrmiti tsi laolu pistipseashti cã easti un suflit di om mortu, tsi s-toarnã tu loc shi s-aspuni la oaminj; mostru (lamnji) dit pãrmiti tsi ari truplu di nãpãrticã sh-peani cu cari-azboairã; vãrcolac, vãrculac, vurculac, vombir, vampir, lamnji; (fig: vurcolac (vur-có-lacŭ) adg vurcolacã (vur-có-la-cã), vurcolats (vur-có-lats), vurcolatsi/vurcolatse (vur-có-la-tsi) – (om) tsi easti multu-arãu (ca un vombir!); expr:
2: oclji di vurcolac = oclji nidurnjits;
3: si scoalã ca un vurcolac = si scoalã multu di tahina, tu hãryii, cu noaptea n cap)
{ro: vampir, vârcolac}
{fr: vampire; dragon}
{en: vampire; dragon}
ex: cu dintsãlj ca sãchi shi cu ungljili ca vurcolac, cã insush vurcolaclu eara; s-ti fats vurcolac (vombir) dupã moarti; l-aspusi nã casã di vurcolac, iu vãrã nu cãlca; eara cãtrã njadzãnoapti, oara-a vurcolaclui; Dumnidzã mi fãcu vurcolac pãnã dzua di astãndzã; nu lã spusi tsiva, ma featsi dupã dimãndata-a vurcolaclui; vurcolatsli (fig: aralili) di moashi
§ vãrcolac (vãr-có-lacŭ) sm vãrcolats (vãr-có-lats) – (unã cu vurcolac)
ex: discãlicã shi ncãlicã vãrcolaclu (vombirlu) di drac; nu cu hiljlu vrea s-bashi, ma cu vãrcolac di drac!; cãndu-l vidzu arap sh-ca vãrcolac
§ vãrculac (vãr-cu-lácŭ) sm vãrculats (vãr-cu-láts) – (unã cu vurcolac)
ex: cara lu ngruparã, nilat sh-neadrat, nyie shi s-featsi vãrculac (vombir); si sculã ca un vãrculac
(expr: cu noaptea n cap); ma-l vidzu ahãt lai, cu oclji di vãrculac, cu ungljili nitãljati, fudzi shi s-ascumsi tu grãdinã
§ vurculac (vur-cu-lácŭ) sm vurculats (vur-cu-láts) – (unã cu vurcolac)
ex: plãscãni un vurculac (vombir)
yiu
yiu (yíŭ) adg vii/vie (yí-i), yii (yíĭ), yii (yíĭ) –
1: tsi bãneadzã sh-nu easti mortu; tsi easti durusit cu banã; (hiintsã, lucru, idei) tsi s-aflã tu catastasea di dupã amintari shi pãnã la moarti i afãnsiri;
2: lucru trã mãcari tsi armãni ashi cum easti nihertu sh-nicoptu (ca, bunãoarã, carnea dupã tãljarea-a nimaljlui icã zãrzãvãtsli, yimishili, etc., dupã adunarea-a lor shi nãinti ca s-hibã ndreapti tri mãcari cu cutsearea i hirbearea); nicoptu, nihertu, etc.; (fig: yiu = (i) tsi easti ca yearyirlu, sarpit, sertic, dishtiptat, etc.; (ii) tsi s-aspuni el insush, tsi s-aspuni limpidi, ashi cum easti dealihea; (iii) njedzlu, mesea-a unui lucru; expr:
2: apã yii = (i) multu ghini; (ii) apã (dit pãrmiti) tsi lu nyeadzã omlu mortu, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
3: l-beau di yiu = lu-afãnsescu, l-dinjic, l-dizvoc, lu-arup, etc.)
{ro: viu, personal; crud, necopt}
{fr: vif, vivant, en vie, en personne; cru, non cuit}
{en: alive, living, in person; raw, uncooked}
ex: yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); nu shtiu tsiva, easti yiu (tu banã, bãneadzã) i mortu; yiu (cum eshti ninga tu banã) ti mãc; mutrita yii (fig: dishtiptatã); vãrcolac yiu (dealihea, tsi nu easti mortu); aestu eara Shutlu yiu (fig: el insush, ashi cum easti, vãrã altu); pãnea nu s-coapsi, easti yii (fig: nicoaptã); apã yii, fãrã moarti; nj-aspunea lucri yii (fig: tsi s-aspun limpidi, ashi cum suntu dealihea); tu yia (fig: njedzlu, mesea) a cãloariljei; li shtii tuti, apã yii
(expr: multu ghini)
§ ghiu (ghíŭ) adg ghii/ghie (ghí-i), ghii (ghíĭ), ghii (ghíĭ) – (unã cu yiu)
§ yeatsã1 (yĭá-tsã) sf yets (yĭétsĭ) shi yetsuri (yĭé-tsurĭ) – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; catastasea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; banã, zuii, gheatsã;
(expr: yeatsa a etãljei = eta a etãljei, yeatsa di totna sh-trã totna)
{ro: viaţă, existenţă, eternitate}
{fr: vie, existence, éternité}
{en: life, existence, eternity}
ex: s-ascapã cu yeatsã (banã); sh-u tricurã yeatsa-a lor (bana-a lor); tsi yeatsã (banã) dush mini tu eta-aestã?; nu-nj voi yeatsa (bana)!; cari s-hãrseashti di tru-aestã banã, yeatsa a etãljei (fig: yeatsa di tora sh-trã totna) amintã; s-lom yeatsa a etãljei (fig: yeatsa trã totna, trã eta-a etãljei); mash fumlu tsi insha prit ugeatsi eara un semnu di yeatsã (semnu di banã, semnu cã aclotsi, tu casili cu ugeatsi, bãneadzã cariva)