DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

hagi

hagi (ha-gí) sm, sf hãgii/hãgie (hã-gí-i) shi hãgioanji/hãgioa-nje (hã-gĭŭá-nji), hageadz (ha-gĭádzĭ), hãgioanji/hãgioanje (hã-gĭŭá-nji) – crishtinlu (bãrbat i muljari) tsi ari faptã unã cali tra s-viziteadzã locurli sãmti di Ierusalim iu ari bãnatã sh-iu fu ncãrfusit Hristolu; turcul tsi ari faptã unã cali tu locurli sãmti nturtseshti di Meca; muljari di hagi
{ro: bărbat (femeie) care a făcut pelerinaj la Ierusalim}
{fr: homme (femme) qui a fait le pèlerinage à Jérusalem}
{en: man (woman) who has made the pilgrimage to Jerusalem}
ex: cara tricu di vrãstã, ãlj vinji si s-facã hagi; s-featsi hagi, cara s-dusi la ayiul munti; hagii easti sh-nãsã

§ hãgilã-chi/hãgilãche (hã-gi-lắ-chi) sf hãgilãchi (hã-gi-lắchĭ) – calea tsi easti faptã di-un crishtin (turcu) la locurli sãmti di Ierusalim (Meca); hagealãchi; (fig: hãgilãchi = ghinili tsi-l fatsi un om trã altsã; bunãteatsã, sivapi)
{ro: hagilâc}
{fr: pèlerinage}
{en: pilgrimage}
ex: vrea s-njargã n hãgilãchi; vãrã cãrvãnar nu dusi hãgilãchi, ma picurari, multsã; nchisi cu muljari-sa sh-cu hilj-su trã la hãgilãchi; adrã nã mari hãgilãchi (fig: bunãteatsã, sivapi)

§ hagealãchi/hagealãche (ha-gĭa-lắ-chi) sf hagealãchi (ha-gĭa-lắchĭ) – (unã cu hãgilãchi)
ex: an fu tu hagealãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ilichii/ilichie

ilichii/ilichie (i-li-chí-i) sf ilichii (i-li-chíĭ) – chirolu (anj, mesh, dzãli, etc.) tsi-ari tricutã di la amintarea-a unui om (fãtsearea-a unui lucru) sh-pãnã tu oara (dit banã) ti cari zburãm; vrãstã, vãrstã, anj;
(expr: easti tu ilichii = easti tu ilichia cãndu feata poati si s-mãritã, i ficiorlu si sã nsoarã)
{ro: vârstă}
{fr: âge}
{en: age}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

par1

par1 (párŭ) vb II pãrui (pã-rúĭ), pãream (pã-reámŭ), pãrutã (pã-rú-tã), pãreari/pãreare (pã-reá-ri) – lugursecu cã hiu ashi cum mi veadi cariva; nj-yini s-pistipsescu cã easti ashi cum nji s-alãnceashti; apar, mpar, ampar, lugursescu, minduescu;
(expr:
1: nj-si pari = lugursescu, minduescu, pistipsescu, etc.;
2: nj-pari ghini = mi-arãseashti, nj-yini ghini, mi hãrsescu;
3: nj-pari-arãu = nu mi-arãseashti, nu-nj yini ghini, mi fac pishman)
{ro: părea}
{fr: paraître, sembler}
{en: seem, appear}
ex: lucru bun nu lã pãrea (nu-l videa s-hibã lucru bun); ma s-pari (ma lugursim cã easti un) cal cu fãrnu; s-par (s-veadi) cã sta pãdurli muti; nj-si pari (nj-yini s-pistipsescu) cã plãndzi; nu par (nu-s para veadi s-hiu) cama aush ca multsã altsã di vrãsta-a mea; nj-pari (pistipsescu) cã yini tata

§ pãrut (pã-rútŭ) adg pãrutã (pã-rú-tã), pãruts (pã-rútsĭ), pãruti/pãrute (pã-rú-ti) – ashi cum ãlj s-alãnceashti a unui un lucru; apãrut, mpãrut, ampãrut, alãncit, lugursit, minduit
{ro: părut}
{fr: paru, semblé}
{en: seemed, appeared}

§ parcã (pár-cã) adv – nji sã pari cã; ashi-nj si pari; pistipsescu cã; canda
{ro: parcă}
{fr: comme ci; on dirait que}
{en: it seems like}

§ pãreari/pãreare (pã-reá-ri) sf pãreri (pã-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pari tsiva; atsea tsi-aspuni cari easti minduirea-a mea; apãreari, mpãreari, ampãreari, alãnciri, lugursiri, minduiri; minti, idei
{ro: acţiunea de a părea; părere}
{fr: action de paraître, de sembler; apparence, illusion}
{en: action of seeming, of appearing; appearance, illusion}
ex: nu avem unã pãreari (minduiri, minti, idei); pãrearea-a mea easti s-ti duts la tat-tu

§ ampar1 (am-párŭ) vb II ampãrui (am-pã-rúĭ), ampãream (am-pã-reámŭ), ampãrutã (am-pã-rú-tã), ampãreari/ampãreare (am-pã-reá-ri) – (unã cu par1)
ex: lj-ampãru cã nu-i vãrã ma mushat (sh-lugursea cã nu undzeashti s-aibã vãrã ma mushat); nu nj-ampari dip arãu; lj-ampãrea ghini cãndu-l vidzu cã vinji sh-el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scarã2

scarã2 (scá-rã) sf scãri (scắrĭ) –
1: nãltsimea tu cari s-aflã un lucru (fatsã di alti lucri di idyea soi);
2: multimi di oaminj tsi suntu dit idyea clasã sutsialã; ugeac, ugeachi;
3: multimi di oaminj tsi suntu aproapea di idyea ilichii; bãrnu di oaminj di idyea vrãstã; bãrnu, tsarcu, ilichii; vrãstã
{ro: nivel; clasă (socială); generaţie}
{fr: niveau, classe (sociale); génération}
{en: level, (social) class; generation}
ex: tu scara (bãrnul, ilichia, vrãsta) a mea; feati tu scara (ilichia) a mea; mi aflu tu idyea scarã (nãltsimi, hiu isea) cu el, ma tu-unã scarã ma-analtã (nãltsimi ma mari, hiu ma nsus) di nãsã; noi him di-unã ugeachi ma bunã, nu him di idyea scarã cu picurarlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sots

sots (sótsŭ) sm, sf, adg soatsã (sŭá-tsã), sots (sótsĭ), soatsã (sŭá-tsã) – om cari fatsi un lucru deadun cu cariva (s-dutsi la idyea sculii, imnã idyea cali, etc.); tsi easti oaspi di-aproapea; cariva cu cari fats unã preaclji; tsi fatsi sutsatã (tsi easti preaclji) cu cariva; tsi easti bãrbatlu (nicuchirlu) a unei muljari, icã muljarea (nicuchirã, nveastã) a unui bãrbat; oaspi, urtac;
(expr:
1: suntu sots = suntu preaclji; suntu dauã lucri di-unã soi (ca, bunãoarã, curdeli, pãrpodz, mãnush, etc.) cari, di-aradã, s-aflã totna deadun;
2: easti sots = easti un dit unã ahtari preaclji;
3: nu sh-ari (nu lj-aflji) sots = nu-ari preaclji; nu-ari (nu-aflji) altu ca el;
4: shi… aoa u fac sotslji = shi… fuga; shi… ciulica; shi… aoa u cãrtsãneashti, u-anganã cãtsaua, etc.)
{ro: tovarăş, prieten}
{fr: compagnon, camarade, ami}
{en: companion, comrade, friend}
ex: mi dush n hoarã cu-unã soatsã (oaspitã); nu-nj deadish dado bun sots (bãrbat, nicuchir); lj-deadi s-aibã sots (cariva cu cari s-hibã deadun, muljari, nveastã), s-aibã Eva; iu fush soatse? (oaspe?); s-featsirã eara sots (oaspits); di soatsãli (oaspitili) tuti, tini ti-alidzeai; mãna-aspealã soatsa
(expr: alantã mãnã) shi dauãli aspealã fatsa; feata-aestã sh-eara glarã, cum sots nu-avea
(expr: cum preaclji nu-avea, cum nu-avea altã ca ea tu lumi); cari ãl vidzu ahãt avut sh-ahãt dishtiptat cã nu-ari sots (cã nu-ari preaclji, altu ca el); nishani, fãr di sots (fãrã preaclji); ma njiclu, sots nu-avea tu giuneatsã sh-tu mushuteatsã; sotslj-a tãi lucreadzã, tini shedz; doilji eara sots (urtats); nu-nj fatsi sotslu (bãrbatlu) dzãsi nãsã; nu pot s-lj-aflu soatsa
(expr: preaclja) a gheatãljei; easti muljari tsi nu pots s-lj-aflji soatsa
(expr: preaclja, altã bunã ca nãsã); si s-ducã tri leamni soatsã
(expr: deadun); nu-avea soatsã
(expr: preaclji, vãrnã alã) ca nãsã; u chicã dinanumirea sh-aoa featsirã sotslji
(expr: fudzirã, u cãrtsãnirã) cãtrã tu pãduri

§ sutsatã (su-tsá-tã) sf sutsãts (su-tsắtsĭ) – parei di oaspits tsi s-adunã sh-fac tsiva (sta sh-fac muabeti, lucreadzã, imnã, etc.); ceatã di oaminj tsi minduescu idyea soi shi s-leagã deadun tra s-facã tsiva; doi i ma multsã oaminj tsi s-leagã s-facã daraveri deadun shi s-amintã paradz; urtãclãchi, sinastrufii, cumpanii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãrstã

vãrstã (vắrs-tã) sf vãrsti/vãrste (vắrs-ti) – chirolu (anj, mesh, dzãli, etc.) tsi-ari tricutã di la amintarea-a unui om (fãtsearea-a unui lucru) sh-pãnã tu oara (dit banã) ti cari zburãm; vrãstã, ilichii, anj; (fig:
1: vãrstã = chiro, oarã, etã; expr:
2: easti om ãn vãrstã = easti om tricut, mari tu anj, aush)
{ro: vârstă}
{fr: âge}
{en: age}
ex: ari vãrsta (ilichia) di noauã anj; him di-unã vãrstã (ilichii); eara tu vãrsta (ilichia) a moashiljei; vãrsta (oara, chirolu) a fitariljei; easti muljari n vãrstã
(expr: tricutã, mari tu anj); tsi vãrstã (tsi ilichii, cãts anj) ari calu?; itsido vãrstã

§ vrãstã (vrắs-tã) sf vrãsti/vrãste (vrắs-ti) – (unã cu vãrstã)
ex: cari-i vrãsta (ilichia) a hilj-tui?; voi nu hits di unã vrãstã (ilichii)

§ vãrstnic (vắrst-nicŭ) adg vãrstnicã (vắrst-ni-cã), vãrstnits (vắrst-nitsĭ), vãrstnitsi/vãrstnitse (vắrst-ni-tsi) – tsi easti di idyea ilichii (cu altul), vrãstnic
{ro: de aceeaşi vărstă}
{fr: qui est du même âge}
{en: of same age}
ex: eara vãrstnica al (di idyea ilichii cu) Gardani

§ vrãstnic (vrắst-nicŭ) adg vrãstnicã (vrắst-ni-cã), vrãstnits (vrắst-nitsĭ), vrãstnitsi/vrãstnitse (vrắs-ni-tsi) – (unã cu vãrstnic)
ex: vrea s-gioacã cu vrãstnitsili a ljei (cu-atseali di idyea ilichii cu ea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã