|
|
voauã
voauã (a vŭá-ŭã) pr pirs II – vedz tu voi1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: voi1cãti/cãte
cãti/cãte (cắ-ti) prip – (tu scriarea-a noastrã, zborlu easti, multi ori, ligat di zborlu tsi yini dupã el) zbor tsi aspuni numirlu di lucri di cari zburãm
{ro: câte}
{fr: à; par; quelque; etc.}
{en: how much, how many; a little of...; many of...: etc.}
ex: cãti cãts (tsi numir) vã yin a voauã, sh-cãti cãti (sh-tsi numir) a lor?; frãndzãli cad cãti unã (unã singurã, unã dupã-alantã); cãti un, un (un dupã-alantu) tuts tricurã; cãti unãoarã (tu scriarea-a noastrã: cãtiunoarã, cu noima “cãtivãrnoarã, niscãntiori, di oarã-oarã, di cãndu-cãndu, etc.”), nã lja dorlu di hoarã; la measã s-mãts cãti putsãn (unã njicã parti) di tuti, nu cãti multi (nu unã mari parti)
minti/minte
minti/minte (mín-ti) sf mintsã (mín-tsã) – harea tsi u-ari omlu (tu midua din cap) tra s-poatã s-mindueascã (s-giudicã, s-cuiteascã, s-siluyiseascã, si sh-aducã aminti, s-poatã s-aducheascã tsi s-fatsi tu lumi, s-poatã sã nveatsã cum sta lucrili, etc.); minduiri, nãieti, nieti; giudicatã, idei, pãreari, dishtiptãciuni; miduã, crier;
(expr:
1: minti muljireascã = minti lishoarã, fãrã ahãndami;
2: minti ficiureascã, minti nicoaptã, minti niligatã ninga = minti di ficiuric, ageamit, nicriscut, nu ca di om mari, etc.;
3: iu ts-alagã (tsã fudzi, tsã si dutsi) mintea = iu ti mindueshti, tsi mindueshti;
4: ãnj imnã (nj-si dutsi) mintea, mi duc cu mintea = mi duc cu idea, cu scupolu, cu nietea, cu umutea;
5: hiu dus (chirut) cu mintea = stau di minduescu ahãndos (la un lucru) sh-nu bag dip oarã la-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini;
6: nj-da mintea = minduescu, nj-si pari, nj-treatsi prit minti, aduchescu;
7: ãnj dzãc cu mintea (tu minti) = nu dzãc cu grailu, mash minduescu;
8: nj-easti (nj-armasi) mintea (la un lucru) = mi minduescu (la un lucru), nu va (nu pot s-) lu-agãrshescu (lucrul);
9: ãnj treatsi (nj-yini) prit (tu) minti = tihiseashti s-minduescu (tri un lucru), ãnj ticneashti tsiva;
10: tsãn minti = nj-aduc aminti, nu-agãrshescu;
11: nj-easi (un lucru) dit minti = lu-agãrshescu (lucrul, cã nu-lj dau vãrnã simasii);
12: ãnj ljau (mut) mintea (di la un lucru) = nu mata mi minduescu la un lucru, lu-alas di-unã parti, lu-agãrshescu;
13: ãlj caftu mintea = voi si shtiu tsi mindueashti, voi s-mi urnipseascã;
14: ãnj da nã minti = ãnj da unã urnimii, mi urnipseashti;
15: escu di mintea-a unui, escu tu-unã minti cu = hiu sinfuni cu cariva, am idyili pãreri;
16: a njia nj-da (nj-va) mintea cã…= minduescu cã-i ghini…, pãrearea-a mea easti cã…;
17: nu nj-u va mintea = nu-nj yini s-pistipsescu, nu pot s-pistipsescu;
18: nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu;
19: am minti, escu cu minti, nji ngreacã mintea, nj-u-am tutã mintea, escu ntreg la minti = minduescu ghini, ndreptu, cum lipseashti, nu minduescu ca glarlji;
20: nj-frãngu mintea = minduescu multu, ahãndos, mi frimintu;
21: lj-u tornu (lj-u shuts, lj-u-alãxescu, lj-u mut) mintea = (i) lj-alãxescu pãrearea, ideea; (ii) lu nduplic (s-facã tsiva);
22: nu nji ncapi mintea = (i) nu (pot s)-aduchescu dip; (ii) nu pot s-mi minduescu cã ahtari lucru poati si s-facã;
23: nu-nj talji mintea (caplu, carafeta, etc.) tra s-aduchescu = nu hiu sh-ahãntu dishteptu tra s-aduchescu, nu pot s-aduchescu (tsi s-fatsi, tsi-nj si dzãtsi, etc.);
24: dipun minti; bag minti; nj-yini mintea; nj-adun minti n cap = giudic ma ghini, nvets; mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu;
25: escu shcurtu tu minti, fãrã minti, lishor di minti; unã minti, sh-atsea grãtseascã; u pitricui mintea trã leamni; etc. = nu para escu dishteptu, nu para minduescu ghini, nu-am giudicata bunã, escu fãrã multã minti n cap, escu prostu, glar, lishor, hazo, ahmac, etc.;
pãzari/pãzare
pãzari/pãzare (pã-zá-ri) sf pãzãri (pã-zắrĭ) –
1: loc mari sh-tes, maxus ndreptu trã vindearea sh-acumpãrarea di lucri di tuti turliili; loclu dit mesea i mardzinea di hoarã i cãsãbã, iu s-aflã duchenjli tu cari s-vindu tuti soili di lucri, iu s-dutsi dunjaea sã psuniseascã; cirshii, bizusteni, piatsã;
2: zboarãli tsi sh-li alãxescu atsel tsi vindi cu-atsel tsi-acumpãrã, tra si s-agiungã la unã aduchiri trã pãhãlu-a lucrilor tsi suntu trã vindeari; (fig:
1: pãzari = (i) hoarã, cãsãbã, pulitii (tsi ari di-aradã un loc trã pãzarea-a oaminjlor); (ii) zborlu (tinjia, pãhãlu) tsi aspuni cãt fatsi (custuseashti) un lucru (trã vindearea i acumpãrarea-a lui); expr:
2: fãtsem (cãdem tu) pãzari = zburãm (n-aduchim) trã pãhãlu-a lucrilor tsi s-vindu;
3: lj-dau nã pãzari = lj-dzãc cu cãt voi s-lu vindu (s-lu-acumpãr) un lucru;
4: fatsi pãzari xeanã = easti lishor s-facã isapea-a altui;
5: pãzarea nãinti (s-nu-avem ãncãceari nãpoi) = (ma s-nu vrei s-ti ncaci, s-ai zboarã ma nãpoi) fã pãzarea nãinti)
{ro: târg, piaţă, tocmeală}
{fr: marché public; foire; marchandage}
{en: (public) market; haggling over price}
ex: mi duc ãn pãzari (cirshii); feci pãzari (pãzãripsii) tra s-lji vindu misurlu; tsi dimãndzã s-ts-aduc dit pãzari?; njershu n pãzari (cirshii) tra s-acumpãr cash shi umtu; v-acumpãrai a voauã cãti un brãn arosh din pãzari; tsintsi-armãnj, unã pãzari (cirshii, pãnãyir); pi calea di pãzari; dicãt zboarã nãpoi, ma ghini pãzari (zbor trã pãhãlu-a lucrilor) nãinti; lj-lipsea a luplui, (s-ducã) n pãzari?; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; pãzarea cãt (fig: cari-i pãhãlu, cãt fatsi, tsi tinjii ari)? ntreabã Chitlu?; macã nu dai pãzarea (fig: tinjia) tsi-ts caftu; ashi cãdzurã tu pãzari
(expr: ashi s-aduchirã trã pãhãlu-a lucrilor tsi s-vindu); ashi cãdzurã tru pãzari (s-aduchirã ti pãhã); lj-dãdea nã pãzari njicã
(expr: lj-dãdea putsãn, unã tsinjii njicã trã lucrili tsi-acumpãra); fu pãzari fãrã hãngi; pãzarea s-bitiseashti; Bitulea easti nã pãzari (fig: pulitii, cãsãbã) mari; lj-avea scoasã caplu n pãzari a furlui (tu cirshii, piatsã, misuhori); easti pãzari (dzua di pãzari) adzã
§ pãzãripsescu (pã-zã-rip-sés-cu) (mi) vb IV pãzãripsii (pã-zã-rip-síĭ), pãzãripseam (pã-zã-rip-seámŭ), pãzãripsitã (pã-zã-rip-sí-tã), pãzãripsiri/pãzãripsire (pã-zã-rip-sí-ri) – zburãscu cu cariva tra s-n-aduchim trã pãhãlu cu cari va s-vindã (va s-acum-pãrã) un lucru; fac pãzari cu-atsel tsi vindi un lucru (tsi voi s-lu-acumpãr), tra s-lji scadã tinjia; fac pãzari; pãzãrisescu
shauã
shauã (shĭá-ŭã) sf shei (shĭéĭ) shi shali/shale (shĭá-li) shi shelj (shĭéljĭ) – hãlatea di cheali i lemnu tsi s-bagã pri schinãratlu-a calui (ca un scamnu fãrã cicioari shi-aradzãm dinãpoi) sh-pri cari shadi omlu ncãlar; selã;
(expr: lj-bag shaua = lu-arãd, lu plãnip-sescu, l-plãnãsescu, lu ncaltsu, lj-trag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-bag sãmarlu, lj-bag pirde la oclji, l-bag tu tastru, etc.)
{ro: şa}
{fr: selle}
{en: saddle}
ex: am un cal multu mushat, ma-lj scots shaua di pi schinãrat, ãlj si ved matsãli tuti (angucitoari: sinduchea); cal cu shauã; calu eara fãr di shauã; bãgai shaua pi schinãratlu-a calui; di pi shauã, pi gumar; avu chiro si s-ascundã sum shaua-a eapãljei, adunat gljem; shi ncãlicai pri un cal cu shauã shi vidzui s-v-aspun un pãrãmit a voauã!; scutea dit shaua-a calui nã pãreaclji di stranji hrisusiti; tuti cãti suntu lipsiti la un sumar shi la nã shauã; sh-cu chealea-a eapãljei sh-featsi shaua, cu cari si ndreadzi calu; bagã mãna tu ocljul di shauã shi vai aflji nã cutii di-asimi
§ selã (sé-lã) sf seli/sele (sé-li) – (unã cu shauã)
ex: vindu cal cu selã; tuts pri calj cu selã (shauã)
§ nshiuedz (nshi-u-ĭédzŭ) vb I nshiuai (nshi-u-áĭ), nshiuam (nshi-u-ámŭ), nshiuatã (nshi-u-á-tã), nshiuari/nshiuare (nshi-u-á-ri) – bag shauã pi schi-nãratlu-a calui (a gumarlui, a mulãljei, etc.); nshiedz, nshel;
(expr: nshiuedz pri cariva = lu-arãd, lu plãnãsescu, l-plãnipsescu, lu ncaltsu, lj-trag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-bag sãmarlu, lj-bag pirde la oclji, l-bag tu tastru, etc.)
{ro: înşeua}
{fr: seller}
{en: saddle}
ex: s-apruche di un cal arãnjos shi-lj bãgã earbã sh-apoea lu nshiuã
§ nshiuat (nshi-u-átŭ) adg nshiuatã (nshi-u-á-tã), nshiuats (nshi-u-átsĭ), nshiuati/nshiuate (nshi-u-á-ti) – (cal, mulã) tsi-lj s-ari bãgatã shaua; nshiat, nshilat
{ro: înşeuat}
{fr: sellé}
{en: saddled}
§ nshiuari/nshiuare (nshi-u-á-ri) sf nshiuãri (nshi-u-ắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nshiueadzã un cal (gumar, mulã); nshiari, nshilari
voi1
voi1 (vóĭ) pr pirs II pl (plural, masculin shi fiminin, numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – zbor tsi tsãni loclu a atsilor cu cari zburashti cariva; (forma shcurtã) vã, v (v-)
{ro: voi, pe voi, vă}
{fr: vous}
{en: you}
ex: voi nu hits ca noi; o voi dzenuri, o voi muntsã!; tut varlu cãdzu pri voi; a voauã vã si pari lishor
§ vã1 (vã) shi v1 (v-) ((i) pr pirs II: plural, masculin shi fiminin, acuzativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “voi” tsi s-adavgã multi ori la un zbor, tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl II: plural, masculin shi fiminin, acuzativ) – pri voi; (forma shcurtã) v (v-)
{ro: vă, pe voi}
{fr: vous}
{en: you}
ex: culcats-vã (vã = voi) ma nclo; vã (vã = pi voi vã) vidzurã asearã; vã (vã = pri voi vã) neacã somnul; cãndu s-vã (s-vã = voi s-vã) turnats din hoarã; s-vã (vã = voi s-vã) tritsets pri acasã-vã (vã = pr pos a voastrã casã); va vã (va vã = pri voi va vã) bat, ficiori, cã nu hits bunj; tsiva s-nu da di casã, nitsi per di tuts-vã voi (= di voi tuts); ma singuri-vã (vã = pr pos a voshtri) duchits-vã (vã = pri voi); mini vã (vã = pri voi vã) dush aclo); v-astãljarã (v = vã, pri voi) n cali ma nu vã (vã = pri voi) loarã cu nãsh
§ a voauã (a vŭá-ŭã) pr pirs II (plural, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ a pronumãljei pirsunalã “voi”; ari totna shi zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a atsilor cu cari zburashti cariva; a vauã; (forma shcurtã) vã, v (-v, v-)
{ro: vouă, vă}
{fr: à vous, vous}
{en: to you, you}
§ a vauã (a vá-ŭã) pr pirs II – (unã cu a voauã)
§ vã2 (nã) shi v2 (v-) ((i) pr pirs II: plural, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “a voauã3” tsi-lj s-adavgã multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl II: plural, masculin shi fiminin, dativ) – a voauã; a vauã
{ro: vouă}
{fr: à vous; vous}
{en: to you, you}
ex: bunã-vã dzua (vã = a voauã); bunã-vã seara; eapili-vã (vã = pr pos a voastri) vã (vã = a vauã) murirã; cari vã-i (vã-i = easti a vauã; icã easti pr pos a vostru) gionili trã nsurari?; el v-aspuni (v = vã, a voauã) un bun lucru; v-adusirã (v = vã, a voauã) nelu nãpoi; v-avea dzãsã (v = a voauã) multi zboarã