|
|
vizitari/vizitare
vizitari/vizitare (vi-zi-tá-ri) sf – vedz tu vizitã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vizitãvizitat
vizitat (vi-zi-tátŭ) adg – vedz tu vizitã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vizitãvizitã
vizitã (ví-zi-tã) sf viziti/vizite (ví-zi-ti) – atsea tsi fatsi omlu cari s-dutsi tu-un loc icã la cariva s-lu veadã (s-lji facã muabeti, s-lji caftã tsiva, etc.)
{ro: vizită}
{fr: visite}
{en: visit}
ex: sãrbãtorli, dupã bisearicã, fãtsem viziti (nã dutsem la oaspits tra sã-lj videm); lj-feci nã vizitã (mi dush s-lu ved) cãndu earam m Poli; nu-lj plãtii scumpu vizitã
§ vizitedz (vi-zi-tédzŭ) vb I vizitai (vi-zi-táĭ), vizitam (vi-zi-támŭ), vizitatã (vi-zi-tá-tã), vizitari/vizitare (vi-zi-tá-ri) – mi duc tu-un loc icã la cariva s-lu ved (s-lji fac muabeti, s-lji caftu tsiva, etc.); fac unã vizitã
{ro: vizita}
{fr: visiter}
{en: visit}
§ vizitat (vi-zi-tátŭ) adg vizitatã (vi-zi-tá-tã), vizitats (vi-zi-tátsĭ), vizitati/vizitate (vi-zi-tá-ti) – tsi-lj s-ari faptã unã vizitã; (om) tsi lj-ari vinjitã cariva s-lu veadã; (loc) iu s-ari dusã cariva
{ro: vizitat}
{fr: visité}
{en: visited}
§ vizitari/vizitare (vi-zi-tá-ri) sf vizitãri (vi-zi-tắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi s-dutsi tu-un loc (icã la cariva) s-lu veadã
{ro: acţiunea de a vizita}
{fr: action de visiter}
{en: action of visiting}
arãchii/arãchie
arãchii/arãchie (a-rã-chí-i) sf arãchii (a-rã-chíĭ) – ma multi turlii di shpirtu (alcool) adrat dit fermentarea (aprindearea) a dzamãljei di-auã (di fructi, di grãni, etc.); rãchii, albã, spirtu, shpirtu, tsipurishi
{ro: rachiu}
{fr: eau-de-vie}
{en: brandy}
ex: aflã un om cu-unã buti di-arãchii; nu putu s-bea yinlu tut, arãchia tutã; nji si bea arãchia
§ rãchii/rãchie (rã-chí-i) sf rãchii (rã-chíĭ) – (unã cu arãchii)
ex: rãchii di dauã ori heartã; ti numa a frati-sui ãlj njarsim pi rãchii (s-bem unã arãchii, s-lji fãtsem nã vizitã)
§ archii/archie (ar-chí-i) sf archii (ar-chíĭ) – (unã cu arãchii)
ex: bium n casã la nãs cãti unã scafã di-archii
arustico
arustico (a-rus-ti-có) sm arusticadz (a-rus-ti-cádzĭ) – dultsenj tsi-lj si duc a unui om lãndzit (ma multu poami i ciuculatã) cãndu-lj si fatsi unã vizitã
{ro: dulciuri ce se duc unui bolnav}
{fr: ce qu’on apporte à un malade (à manger, surtout des fruits et des bombons)}
{en: sweets brought to sick people when visiting them}
calcu
calcu (cál-cu) (mi) vb I cãlcai (cãl-cáĭ), cãlcam (cãl-cámŭ), cãlcatã (cãl-cá-tã), cãlcari/cãlcare (cãl-cá-ri) – bag ciciorlu pri tsiva icã iuva tu-un loc; alag locuri; mi duc, trec, yin la cariva, etc.
(expr:
1: l-calcu (un om, un loc, unã hoarã, unã fumealji, etc.) = (i) mi duc la un om, dau iurusi (nãvalã) pristi un loc; (ii) lu mprad (l-fur, lu nduchescu, l-tirãnsescu, lu-avin, etc.) omlu icã lu mprad loclu (hoara, fumealja, etc.);
2: nj-calcu pri inimã (ma-l fac un lucru) = (l-fac un lucru) cu zori, cu tuti cã nu vream (s-lu fac);
3: nj-calcu zborlu dat (giuratlu, nomlu, leadzea, etc.) = nu-l fac lucrul ashi cum nj-am datã zborlu (cum am faptã giuratlu, cum u caftã nomlu, etc.);
4: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec, tra si s-facã cum voi mini;
5: calcu pri ungljili di la cicioari = imnu pe-agalea sh-nu fac vãrnu vrondu tra s-nu mi avdã cariva;
6: l-calcu pri cicior = lj-fac tsiva tsi nu lu-ariseashti dip, tsi-l cãrteashti multu;
7: calcu stranjili = dau cu herlu caldu di cãlcari pristi stranjili sufrusiti (di-aradã dupã lari) tra s-li ischedz;
8: lj-calcu cu ocljul (ocljilj) = lj-fac semnu cu ocljul;
9: lj-calcu pirifanja = l-cãtãdixescu, l-fac s-lji scadã tinjia, lj-frãngu nãrli;
10: calcu pi urma-a lui = hiu ca el, li fac lucrili ashi cum li fatsi el;
11: calcu cu ndreptul = nchisescu ghini un lucru, va-nj njargã lucrul ambar;
12: calcu cu nastãngul, calcu strãmbu = nu lu nchisescu ghini lucrul, nu va-nj njargã ambar;
13: (alag di) nu ved iu calcu = alag multu agonja, fãrã s-mutrescu di-unã parti i di-alantã;
14: mi calcã unã stihii, unã fandazmã = nj-fatsi vizitã unã stihii sh-nj-arucã-amãyi, mi mãyipseashti;
15: calcu pri “dzatsi” (anj) = ncljish “noauãlji” anj; nchisescu andzatsilea an;
16: l-calcu pi gushi = lj-bag zori, l-furtsedz s-facã tsiva;
17: mi calcã la imnari (la nvitsãturã, etc.) = mi-astreatsi la imnari (la nvitsãturã, etc.);
18: calcu tu pitã = fac unã mari glãrimi;
18: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
19: nu calcu mpadi (di harauã, di pirifanji, etc.) = mi hãrsescu multu di multu; nu shtiu tsi s-fac di-ahãntã harauã; nu mi ncap stranjili, nu mi ncapi casa (loclu, etc.) di harauã)
{ro: călca, păşi, cutreiera, etc.}
{fr: mettre les pieds sur; marcher, parcourir; passer, fouler aux pieds, etc.}
{en: step on, trample, tread, crush, travel all over, etc.}
ex: pi ficiorlu-al tadi, l-cãlcã unã cherã; tuts muntsãlj lj-am cãlcatã (alãgatã); cãrvãnarlu cãlcã
(expr: alãgã, dusi prit) loc multu; prumuveara, ficiorlu va calcã tu (s-dutsi tu, intrã tu) yinghits
cãlisescu
cãlisescu (cã-li-sés-cu) vb IV cãlisii (cã-li-síĭ), cãliseam (cã-li-seámŭ), cãlisitã (cã-li-sí-tã), cãlisiri/cãlisíre (cã-li-sí-ri) – lj-caftu a vãrnui tra sã-nj facã tsiva; cljem cariva sã-nj yinã acasã (vizitã, la measã, etc.); acljem, acãlisescu, cãljisescu, acãljisescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (lj-caftu s-facã copuslu s-urseascã, s-yinã)
{ro: invita}
{fr: convier, inviter}
{en: invite}
ex: cãliseashti (acljamã) oaspits acasã
§ cãlisit (cã-li-sítŭ) adg cãlisitã (cã-li-sí-tã), cãlisits (cã-li-sítsĭ), cãlisiti/cãlisite (cã-li-sí-ti) – harea tsi u-ari un cãndu easti acljimat iuva; acljimat, acãlisit, cãljisit, acã-ljisit, grit (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusit (faptu copuslu trã)
{ro: chemat, invitat}
{fr: apellé, invité}
{en: called, invited}
§ cãlisiri/cãlisire (cã-li-sí-ri) sf cãlisiri (cã-li-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cãliseashti; acljimari, acãlisiri, cãljisiri, acãljisiri, griri (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusiri (fãtseari copuslu trã)
{ro: acţiunea de a chema, de a invita; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’apeller, action d’inviter, invitation}
{en: action of calling (inviting), invitation}
§ cãljisescu (cã-lji-sés-cu) vb IV cãljisii (cã-lji-síĭ), cãljiseam (cã-lji-seámŭ), cãljisitã (cã-lji-sí-tã), cãljisi-ri/cãljisíre (cã-lji-sí-ri) – (unã cu cãlisescu)
§ cãljisit (cã-lji-sítŭ) adg cãljisitã (cã-lji-sí-tã), cãljisits (cã-lji-sítsĭ), cãljisi-ti/cãljisite (cã-lji-sí-ti) – (unã cu cãlisit)
§ cãljisiri/cãljisire (cã-lji-sí-ri) sf cãljisiri (cã-lji-sírĭ) – (unã cu cãlisiri)
§ acãlisescu (a-cã-li-sés-cu) vb IV acãlisii (a-cã-li-síĭ), acãliseam (a-cã-li-seámŭ), acãlisitã (a-cã-li-sí-tã), acãlisiri/acãlisíre (a-cã-li-sí-ri) – (unã cu cãlisescu)
§ acãlisit (a-cã-li-sítŭ) adg acãlisitã (a-cã-li-sí-tã), acãlisits (a-cã-li-sítsĭ), acãlisiti/acãlisite (a-cã-li-sí-ti) – (unã cu cãlisit)
copus
copus (có-pusŭ) sn copusuri (có-pu-surĭ) – pidimo (traptu trã fãtsearea-a unui lucru); copos, spreamitsã, gãireti
{ro: efort}
{fr: effort}
{en: effort}
ex: fã-ts un copus pãnã la mini
§ copos (có-posŭ) sn coposuri (có-po-surĭ) – (unã cu copus)
§ cupãsescu (cu-pã-sés-cu) vb IV cupãsii (cu-pã-síĭ), cupãseam (cu-pã-seámŭ), cupãsitã (cu-pã-sí-tã), cupãsiri/cupãsire (cu-pã-sí-ri) – fac copus trã un lucru; fac copuslu s-mi duc (s-yin) iuva; lj-caftu a unui s-facã un copus tra s-yinã, s-urseascã iuva; acljem cariva s-facã copuslu sã-nj yinã acasã (vizitã, la measã, etc.); acljem, cãlisescu, cupusescu, ursescu
{ro: a face un effort, a invita}
{fr: se donner la peine; (se donner la peine) de venir, arriver; inviter}
{en: make an effort; make an effort to come; invite}
ex: turtsã-lj cupãsirã (l-cãlisirã, lj-cãftarã s-facã copuslu s-lã yinã) n casã; ãlj dzãsirã, s-cupãseascã (s-urseascã) sh-altãoarã; s-cupãseascã (s-urseascã) pãnã la pãlati; tini gione, di-iu nã cupãsish? (di iu featsish copuslu di vinjish?); cupãsea (ursea) nãuntru, n casã; aushlu-l cupãsi (lu-acljimã) la nãs acasã; vedz-nã hoara shi la measã s-cupãseshti
§ cupãsit (cu-pã-sítŭ) adg cupãsitã (cu-pã-sí-tã), cupãsits (cu-pã-sítsĭ), cupãsiti/cupãsite (cu-pã-sí-ti) – cari featsi un copus; cari featsi copuslu si s-ducã aclo iu easti cãlisit; acljimat, cupusit, cãlisit, ursit
{ro: care a făcut un effort, invitat}
{fr: qui s’est donné la peine; (qui s’est donné la peine) de venir, d’arriver; invité}
{en: who has made an effort; who has made an effort to come; invited}
§ cupãsiri/cupãsire (cu-pã-sí-ri) sf cupãsiri (cu-pã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi un copus; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi copuslu si s-ducã iuva; acljimari, cupusiri, cãlisiri, ursiri
{ro: invitare, acţiunea de a face un effort, de a se invita}
{fr: invitation, action de se donner la peine (de s’inviter)}
{en: invitation, action to make an effort and invite himself}
multu1
multu1 (múl-tu) adg multã (múl-tã), multsã (múl-tsã), multi/multe (múl-ti) – tsi nu easti putsãn; tsi aspuni cã numirlu di lucri easti mari; cari aspuni cã un lucru easti di mari mãrimi (lãrdzimi, lundzimi); tsi s-aflã ashtirnut pristi unã ntindiri mari di loc; tsi dãnãseashti lungu chiro; tsi easti di primansus; chihtrã, baea, malã di, bolcu, lungu;
(expr:
1: trã multsã anj! = urari: s-bãnedz anj bolcã di-aoa shi nclo;
2: io nu shtiu multi = (i) ljau apofasea agonja fãrã s-caftu urnimii i s-ascultu di altsã; (ii) nu hiu shtiut, hiu ninvitsat; (iii) aduchescu lishor cum lucri njits sh-fãrã simasii mi cãrtescu;
3: sh-ma multi nu = va fãtseari ashi cum dzãsh, fãr di altã;
4: nu-ari ninga multu = (i) armasi putsãn chiro sh-va moarã; (ii) va s-bitiseascã lucrul agonja;
5: multu-putsãn = tut, tuti lucrili)
{ro: mult}
{fr: beaucoup de}
{en: much}
ex: multi am avdzãti, shi buni sh-arali; shi-i jali multã (bolcã, baea) n casi; va fudz, ca multsãlj (ca marli numir di oaminj), sh-tini; di multu (di-un amar di anj; di multu chiro); imnã, imnã cali multã (lungã); ascãpã bana a multor (unui mari numir di) oaminj; multili (numirlu mari di) cupii di oi; sh-loarã multu-putsãn
(expr: tut, tuti lucrili) tsi avurã sh-u-adunarã tu hoara vitsinã; multsã (malã di oaminj) shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-lj tsãnã; multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã; lja-l la numtã s-tsã dzãcã “sh-trã mults anj”
(expr: s-ai unã banã lungã, s-bãnedz anj multsã); paplu veclju ma multi shtii di ficior cu mintea tsi-azboairã; cari ari multu piper, bagã sh-tu uscati; multsã shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-l tsãnã; cãt easti shireatã vulpea, multi ori ma sh-cadi n princã; zboarã multi, ftuhii mari; cari multi zburashti, lucru nu bitseashti; di feati multi, casa nu s-aspardzi; multi ori, tsi oara-adutsi, nu adutsi necã anlu; caplu tsi nu ntreabã, multi vai tragã; neacãtsat tu cor, multi cãntitsi shtii; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; limba dultsi, multi buni adutsi; iu-i minti multã, easti sh-multã glãrimi; iu-s mãmii multi, lu scot ficiorlu orbu; iu avdzã frandzi multi, s-ljai cãnistra atsea njica; cari s-acatsã di multi, nu bitseashti vãrã
§ multu2 (múl-tu) adv – zbor tsi-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã ma nsus (ma-analtã) di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; trã unã dipãrtari mari; trã mal di chiro; baea, vãrtos, para-, pri;
(expr:
1: ma multu i ma putsãn; multu-putsãn = tsi nu easti ni multu, ni putsãm ma aproapea tamam; aproapea di, deavãrliga di, ca, vãrã;
ndreg1
ndreg1 (ndrégŭ) (mi) vb III shi II ndrepshu (ndrép-shĭu), ndridzeam (ndri-dzeámŭ), ndreaptã (ndreáp-tã) shi ndreapsã (ndreáp-sã), ndreadziri/ndreadzire (ndreá-dzi-ri) shi ndridzea-ri/ndridzeare (ndri-dzeá-ri) –
1: bag lucri tu-aradã; bag cati lucru tu loclu a lui, aclo iu lipseashti; bag di cali; nãscãrsescu sh-bag lucrili tu-aradã n casã (tu-unã dulapi, tu ubor, etc.); anãschirsescu, spãstrescu, cãtãrãsescu, arãdãpsescu;
2: adar gheli sh-mãcãruri; bag mãcari (pri measã); bag measa;
3: mirimitisescu lucri tsi s-au aspartã; fac mirimeti;
4: mi fac etim s-mi duc iuva (mi nvescu, mi cheaptin, mi sursescu, nj-ljau tsi-nj lipseashti tra s-nji fac lucrul aclo iu mi duc, etc.);
5: mi-aduchescu cu cariva trã fãtsearea-a unui lucru; mi fac sinfuni cu cariva; mi-achicãsescu, etc.;
6: bag (ljau) cu-arugã pri cariva tra s-nji facã un lucru; arog, arughedz, puitescu, puituescu;
(expr:
1: va lu (lj-u) ndreg mini! = va-lj fac mini tsiva tsi nu va lu-ariseascã, tsiva tra s-nji scot ahtea tsi lj-am;
2: nji ndreg chealea = mi fac etim trã shcoplu tsi va-l mãc)
{ro: drege, aranja, prepara, repara, echipa, (se) înţelege, angaja}
{fr: arranger; préparer; raccomoder; équiper; tomber d’accord; engager}
{en: arrange, prepare, repair, get ready, agree, hire}
ex: ndridzets-vã (fãtsets) cum shtits; lu ndreapsish yinlu? cã avea ahiurhitã si s-facã puscã; li ndrepshu (li bãgai di cali) tuti lucrili; s-lji ndreagã measa (s-lji facã mãcãri, s-lji bagã s-mãcã) sum dafnu; gura ndreadzi, gura-aspardzi; nji ndrepshu (nãscãrsii) casa cã va nã yinea el ãn vizitã; ndridzem (mirimitisim) moara; ndreapsi pãrpodzli (mirimitisi guvili di pãrpodz); lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; ndreadzi-ti (fã-ti etim) s-fudzim astarã; nã ndridzem (nã fãtsem etinj) trã numtã; ndreadzi-ti (hii etim, fã-ti etim) ti moarti; bagã di ndreadzi (bagã-ti s-fats lucrili tsi lipsescu) trã numtã; mi ndrepshu (mi-aduchii) cu nãs; ma nu ndreapsim (ma nu n-aduchim), ved, cu ayilji; ts-aflash ficior cu cari s-ti ndredz (cu cari s-ti-aducheshti); si ndreapsirã (intrarã cu-arugã) picurari la un celnic; mi ndrepshu (nj-aflai lucru) la un domnu; si shi ndreagã shi ea cheala
(expr: si s-facã etimã ti shcoplu tsi va-l mãcã); frica ndreadzi, frica-aspardzi
§ ndreptu5 (ndrép-tu) adg ndreaptã (ndreáp-tã), ndreptsã (ndrép-tsã), ndreapti/ndreapte (ndreáp-ti) –
1: tsi li-ari lucrili bãgati tu-aradã; (uborlu, dulapea, casa, etc.) tsi easti nãscãrsit; anãschirsit, spãstrit, cãtãrãsit, arãdãpsit;
parei/paree
parei/paree (pa-ré-i) sf parei (pa-réĭ) – adunãturã (ceatã, bandã, buluchi, tãbãbii, sutsatã, etc.) di oaminj (tiniri, cilimeanj, feati, ficiori, etc.) tsi fac tsiva deadun (sta, yin, s-duc iuva, etc.); (fig: parei = adunãturã (buluchi, ceatã, gãrdelj, iurdii, etc.) di itsi soi di fãpturi, hiintsi, lucri, idei, etc. tsi au tsiva tsi li leagã)
{ro: grup de vizitatori}
{fr: groupe (compagnie, troupe) d’hommes qui font des visites ou qui se divertissent}
{en: group of people}
ex: yin parei, parei armãnjlji; nu s-ved parei di tiniri
pãryici/pãryice
pãryici/pãryice (pãr-yí-ci) sf, adv invar – mari uspets, ziafeti, cu mãcari sh-beari; prota vizitã, la protlu uspets dupã numtã, tu casa-a pãrintsãlor a nveastãljei nauã (di-aradã la optu dzãli); mpãryici, pãrghici, mpãrghici, pãryitsã
{ro: ospăţ, petrecere; prima invitaţie la masă după nuntă, făcută noilor căsătoriţi de părinţii miresii}
{fr: festin; la première invitation à la table que les parents de la nouvelles mariée font à celle-ci et à son mari}
{en: feast; the first invitation for dinner after the wedding, made to the newly married couple by the parents of the bride}
ex: l-toarnã soacrã-sa pãryicea (lu-acljamã soacrã-sa la uspetslu di numtã)
§ pãrghici/pãrghice (pãr-ghí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
§ mpãryici/mpãryice (mpãr-yí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
ex: tuts lj-acljimarã mpãryici (uspets di numtã)
§ mpãrghici/mpãrghice (mpãr-ghí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
ex: nã cljiimã mpãrghici (la uspets); fum mpãrghici (la ziafeti); pãrghicea a lor fu cu cealgageadz ca la numtã
§ pãryitsã (pãr-yí-tsã) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
tornu
tornu (tór-nu) (mi) vb I turnai (tur-náĭ), turnam (tur-námŭ), turnatã (tur-ná-tã), turnari/turnare (tur-ná-ri) –
1: versu (apã, yin, etc.) dit unã shishi (putir, cãldari, etc.) tra s-lu bag tu tsiva i pristi tsiva;
2: yin nãpoi di-iu earam dus; lj-lu dau nãpoi lucrul a atsilui di la cari lu-aveam loatã nãinti;
3: shuts di-alantã parti;
4: (mi) abat dit cali;
5: (sartsina di pi cal, gumar) s-apleacã (ngreacã) ma multu di-unã parti;
(expr:
1: nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli = nu ahãrzescu, nu axizescu tsiva fatsã di tini;
2: mi turnai tu fatsã = mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci; nj-tricu lãngoarea, mi nsãnai, mi sculai (dit crivati);
3: lj-lu tornu un lucru = lj-fac sh-mini atseali tsi nj-ari faptã el;
4: lj-tornu borgea = lj-dau nãpoi tsi-aveam mprumutatã;
5: lj-tornu (zborlu) = lj-dau apandisi;
6: mi tornu di zbor (grai) = nj-calcu zborlu, nu fac atseali tsi am tãxitã, trã cari am datã zborlu;
7: lj-u tornu mintea = l-fac si sh-alãxeascã mintea (pistea); l-fac s-mindueascã, s-dzãcã i s-facã atseali tsi voi mini; lu nduplic s-facã tsiva;
8: mi tornu turcu (uvreu, crishtin) = mi-alas di pistea tsi-aveam ta s-mi fac turcu (uvreu, crishtin);
9: tornu zboarãli (grãiti cu gura i scriati) = spun noima-a zboarãlor (grãiti cu gura i scriati) dit unã limbã tu altã)
{ro: turna, (se) întoarce, reveni}
{fr: tourner, retourner, revenir}
{en: turn, return}
ex: sh-turnã caplu s-lu veadã; toarnã-lj (vearsã-lj) nã chicã di apã tra si-sh la mãnjli; toarnã-nj (vearsã-nj apã) s-mi lau; turnai (virsai) yin dit botsã tu putir; turnã (virsã) dit pucic apã yii; turnats-vã (shutsãts-vã) cu fatsa nsus; ãlj si turnã lãngoarea (lj-vinji nãpoi lãngoarea; lãndzidzã diznou di idyea lãngoari); s-turna di la shoput (yinea di la shoput, iu s-avea dusã nãinti); prumuveara cãndu s-vã turnats (s-yinits nãpoi); toarnã-te (yinu nãpoi), lai, tate bune; turnãndalui-si (yinindalui nãpoi) aestu di la avinari; ãlj lu toarnã (lj-lu da nãpoi) al Coli; mula toarnã sãmarlu (mula fatsi ca unã parti di-a sãmarlui si sã ncljinã di-unã parti); s-tsã si toarnã (s-tsã s-abatã, s-tsã yinã sh-a tsia) haraua-aestã; ti turnash (ti-abãtush dit cali, vinjish) sh-la mini nã minutã; turnãm via (abãtum via, lj-alãxim cupanja); cãndu va nã turnats borgea?
(expr: va nã dats nãpoi atsea tsi mprumutat?); mi turnai tu fatsã
(expr: mi nsãnai, mi-alãxii tu fatsã sh-aspun ma sãnãtos, dupã lãngoarea tsi feci); e, e, lj-u toarnã
(expr: lj-deadi apandisea) preftul; valea-nj turnã zborlu