§ avinari/avinare (a-vi-ná-ri) sf avinãri (a-vi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva avinã tsiva, pri cariva i dupã cariva; vinari, anãngãsãiri, anãngãsiri, pindzeari, aguniri, azguniri, aznjiri, chiniyi, etc.
{ro: acţiunea de a vâna, de a goni, de a alerga după, de a urmări; vânare, gonire, alergare după, urmărire}
{fr: action de chasser, de pourchasser, de courir après, de poursuivre}
{en: action of hunting, of running after, of chasing}
ex: earna s-fac avinãrli di ursi; tuts patrulji fum avinari; ursa eara avinari (eara dusã s-avinã); hiljlu di-amirã ishi s-facã avinari (chiniyi); tu ishirea avinari; s-agiuca cu avinarea; vinji di la avinari (di la chiniyi); nu s-dutsi la avinari cu tufechea goalã

§ avinatic (a-vi-ná-ticŭ) sn avinatitsi/avinatitse (a-vi-ná-ti-tsi) – puljlu i pravda tsi easti bunã tra s-hibã avinatã; puljlu i pravda tsi fu acãtsatã i vãtãmatã tu-unã avinari; carnea di la puljlu i pravda vãtãmatã la avinari; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dutsi s-acatsã i s-vatãmã unã agru-pravdã i agru-pulj; avinari, vinari, vinatic, chiniyi
{ro: vânat; vânătoare}
{fr: gibier; chasse}
{en: game, hunt}
ex: lj-deadi unã parti dit avinaticlu (pravda i carni di la pravda vãtãmatã tu chiniyi) tsi-avea; deadi tu pãduri nã priimnari, nacã da di vãrã avinatic (agru-pravdã); dã-nj shi cornul di-avinatic (di-avinari, di chiniyi); njasirã avinatic (tra s-avinã agru-prãvdzã) prit ayinj; nã adusi avinatic (pravdã vãtãmatã i carni tãljatã dit ea)

§ avinãtor (a-vi-nã-tórŭ) sm avinãtori (a-vi-nã-tórĭ) – omlu tsi dutsi avinari (chiniyi); vinãtor, chinigãtor, chiniyitor, avgi
{ro: vânător}
{fr: chasseur}
{en: hunter}
ex: gioni-i avinãtorlu tsi vãtãmã lamnja; s-loarã avinãtorlji cu tufechili mplini dupã avinatic; nãscãntsã avinã-tori di ursi u duchirã guva iu doarmi; s-lu facã avinãtor, cã sh-tatã-su avinãtor eara

§ vinedz (vi-nédzŭ) (mi) vb I vinai (vi-náĭ), vinam (vi-námŭ), vinatã (vi-ná-tã), vinari/vinare (vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ vinat (vi-nátŭ) adg vinatã (vi-ná-tã), vinats (vi-nátsĭ), vinati/vinate (vi-ná-ti) – (unã cu avinat)

§ vinari/vinare (vi-ná-ri) sf vinãri (vi-nắrĭ) – (unã cu avinari)

§ vinatic (vi-ná-ticŭ) sn vinatitsi/vinatitse (vi-ná-ti-tsi) – (unã cu avinatic)
ex: nu-aflai vinatic adzã; s-dusi la vinatic; tu pãdurea aestã easti multu vinatic

§ vinãtor (vi-nã-tórŭ) sm vinãtori (vi-nã-tórĭ) – (unã cu avinãtor)

(expr: s-nãireashti); deadirã foc a hoarãljei
(expr: u-apreasirã hoara) sh-diunãoarã lo foc (s-apreasi); pipiryeili foc suntu (fig: ardu multu limba sh-gura); ficiorlu, dishtiptat foc (fig: multu dishtiptat, cu multã minti); njiclu, foc easti (fig: njiclu easti yiu, dishtiptat, sãrpit); foc nveatsã (fig: nveatsã multu ghini); foc lj-ari
(expr: aminã tufechea) shi-l vãtãmã; focu-s-featsi
(expr: s-ariciui, lu-acãtsã multu inatea); nipututlu ari focuri
(expr: truplu lj-ardi, ari cãlduri, ari heavrã); foc (fig: cripari, taxirati) mari tsi mi-agudi; am mari foc (fig: pãreari di-arãu) cã nu-l vidzui; amirãlu, apres foc
(expr: mplin di inati, nãirit multu, ariciuit), arapi apala; agiun eara, apres (mplin di inati) eara, ai si-sh scoatã foclu
(expr: si-sh scoatã inatea) pri hitsi

§ fucurinã (fu-cu-rí-nã) sf fucurinj (fu-cu-rínj) – loc tsi easti faptu maxus (ãn casã i nafoarã) tra s-ardã foclu; loclu iu s-ari faptã foc altãoarã; loc cu ciunushi; ficurinã, vatrã, veatrã, ugeachi, ugeac (fig: fucurinã = foc, pirã dit suflit)
{ro: vatră}
{fr: foyer, âtre}
{en: hearth, fireplace}
ex: sti fucurinã (vatrã), aspindzurã un cãrlig; tu vuloaga-atsea dit cheari, vedz nã fucurinã (foc, vatrã cu foc) tsi-ardi?; fucurina neasteasã (vatra cu foc tsi ardi dipriunã); calea-calea agiumsi la unã fucurinã; zbura la nã fucurinã cu altsã avinãtori; creashti fucurina (fig: foclu, pira) tu-a meu chept di picurar; dusi la fucurinã, iu mãcã, biu shi s-adrã tsai

§ ficurinã (fi-cu-rí-nã) sf ficurinj (fi-cu-rínj) – (unã cu fucurinã)

§ fucos (fu-cós) adg fucoasã (fu-cŭá-sã), fucosh (fu-cóshĭ), fucoasi/fucoase (fu-cŭá-si) – cari ardi shi ncãldzashti ca foclu (fig: fucos = (suflit, purtari, oclji, zboarã, etc.) tsi ascapirã shi ardi ca foclu, tsi arucã foc; tsi easti apres la purtari, sarpit, arceatcu, preshcav)
{ro: focos; pasionat, violent}
{fr: ardent; passionné}
{en: burning, hot; passionate}
ex: s-asteasirã ocljilj fucosh (fig: tsi ardea ca foclu); avea fatsa apreasã, fucoasã (fig: tsi ardea ca foclu)

ex: nu-ari mplinitã (nu-ari umplutã, nu-ari ncljisã, nu bitisirã, nu s-featsitã ninga) nauã anj di-anda muri; si mplini (bitisi) tsi-avea trã dari

§ mplinit (mpli-nítŭ) adg mplinitã (mpli-ní-tã), mplinits (mpli-nítsĭ), mplini-ti/mplinite (mpli-ní-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin; tsi s-ari bitisitã; tsi s-ari umplutã; burit, mburit, bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, axit
{ro: terminat, împlinit}
{fr: fini, accompli}
{en: finished, completed}
ex: nu suntu ghini mplinits (bitisits, umpluts)

§ mpliniri/mplinire (mpli-ní-ri) sf mpliniri (mpli-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si mplineashti; buriri, mburiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, axiri
{ro: acţiunea de a termina, de a împlini; terminare, împlinire}
{fr: action de finir, d’accomplir}
{en: action of finishing, of completing}

§ nimplinit (nim-pli-nítŭ) adg nimplinitã (nim-pli-ní-tã), nimplinits (nim-pli-nítsĭ), nimpliniti/nimplinite (nim-pli-ní-ti) – tsi nu easti mplinit; tsi nu s-ari bitisitã; tsi nu s-ari umplutã; niburit, nimburit, nibitisit
{ro: neterminat, neîmplinit}
{fr: qui n’est pas fini, qui n’est pas accompli}
{en: unfinished, uncompleted}
ex: nãscu nimplinit (nibitisit, niishit) anlu; s-nãscu nimplinit

§ nimpliniri/nim-plinire (nim-pli-ní-ri) sf nimpliniri (nim-pli-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu si mplineashti; niburiri, nimburiri, nibitisiri
{ro: acţiunea de a nu termina, de a nu împlini; neterminare, neîmplinire}
{fr: action de ne pas finir, de ne pas accomplir}
{en: action of not finishing, of not completing}

{ro: trebuie}
{fr: il faut}
{en: it must, it should}
ex: nu prindi (nu lipseashti); prindi (lipseashti) s-tats; nj-prindi (nj-sta ghini) capela; prindea (lipsea, eara arada) s-yinã s-lu veadã, cã easti aush; aoa prindi (lipseashti) s-hibã ascumtu; nu prindi (easti ghini, nu lipseashti) s-tsãnem ushli dishcljisi, cãndu him singuri ãn casã; prindi (lipseashti) s-ti duts la nunlu, s-lji greshti s-yinã; nj-ded zborlu sh-prindi (lipseashti) s-mi duc; li mutri di sari shi vidzu, cã suntu cum prindi; cum prindi (cum ãlj si cadi s-hibã) a unui hilj di domnu mari; nu-aflã un sots cum prindi (lipseashti, cum nã si cadi); nu prindi omlu sã-sh arãdã vãrnãoarã di altu; un suflit ari omlu, prindi (easti ghini) s-lu lom cu bunlu; macã sh-lu deadi zborlu, prindea (lipsea) s-lu tsãnã; aestu prindea s-aducã yinlu; cãndu s-fugã, prindea (lipsea) s-plãteascã hãnjatitsli; trã zburãri, zbura cãndu nu prinde (lipsea); eara nu eara, prindea (lipsea) s-ti duts; prindea (lipsea) tora, dupã ligãturã, s-lji da feata; tsi prindi (lipseashti) s-fats, fã-u nã oarã cama ninti

§ prindiri/prindire (prín-di-ri) sf prindiri (prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-prindi tsiva; lipseari, undzitã
{ro: acţiunea de a înţelege, înţelegere; de-a-i veni (bine sau rău), de-a-i merge (bine sau rău); acţiunea de a dospi (aluat), de a se forma, de a crea, de a se naşte}
{fr: action de falloir, de comprendre; de bien seoir; de se former, de naître}
{en: action of understanding; of suiting (bad or good); of forming, of making, of creating, of being born}
ex: ahãntã mushuteatsã di featã sh-ahãntã prindiri (undzitã) nu s-aspuni

§ prindea-ri/prindeare (prin-deá-ri) sf prinderi (prin-dérĭ) – (unã cu prindiri)
ex: di pri prindearea tsi ts-u fac armatli, hii hilj di-avinãtor; ahãntã mushuteatsã di featã sh-ahãntã prindeari, nu s-aspuni ni cu grailu, ni cu cundiljlu, ni aoa, ni iuva!