(expr: mina) di ningã nãs; s-nu ti bats
(expr: minj) dit loc; ni palmã nu pot s-mi bat
(expr: njishcu) di-aoatsi; ficiorlu-a meu, bati-ti
(expr: minã-ti) dit loc; nu-lj si bãtea
(expr: mina, vdzea) di ningã vatra-a tatã-sui; bãtu cãljurli dit (alãgã, urdinã, cutriirã) Sãrbii sh-Vlãhii multu chiro; ea nu bãtets naljurea
(expr: nu zburãts glãrinj); lji si bãtu
(expr: ciucuti) inima; cãnili acatsã s-batã
(expr: s-alatrã); aleapidã-ti s-vedz tsi bat
(expr: tsi-alatrã) cãnjlji; aclo iu bãtea
(expr: cãfta) s-aflã vãrã lemnu; asearã avum mari furtunã sh-vimtul bãtea multu
(expr: sh-avea un vimtu mari); bãtu
(expr: cãdzu) grãndina sh-asparsi multi agri

§ bãtut1 (bã-tútŭ) adg bãtutã (bã-tú-tã), bãtuts (bã-tútsĭ), bãtuti/bãtute (bã-tú-ti) – agudit; asunat, anãchisit, azvimtu, ciucutit, scuchit, dzigãrit, tsi ari faptã bãtãturi
{ro: bătut, învins, sunat, castrat, care a făcut bătături}
{fr: battu, vaincu, sonné, chatré, fait des cors, des callosités}
{en: beaten, stricken, struck, vanquished, rang (a door, a bell, etc.), castrated, got calluses}
ex: sh-armãn a noshtri muntsã di vimturi mash bãtuts
(expr: agudits); bãtut
(expr: agudit) di videalã; bãtut di grindinã, di ploai; cãljuri bãtuti
(expr: cãlcati) di cãrvãnari; cama ghini easti s-imnji pit cãljuri bãtuti
(expr: urdinati di lumi); lapti bãtut
(expr: dit cari s-ari scoasã umtul); birbec bãtut (ciucutit)

§ batiri1/batire (bá-ti-ri) sf batiri (bá-tirĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati;
2: alumtã; shcop, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: acţiunea de a bate, de a suna, de a învinge, de a castra, de a face bătături; batere; învingere; sunare, castrare, facere de bătături; bătaie, luptă}
{fr: action de battre, de vaincre, de sonner, de chatrer, de faire des cors, des callosités; lutte; rossade, rossée}
{en: action of beating, of striking, of vanquishing, of ringing (a door, a bell, etc.), of castrating, of getting calluses; fight; beating}
ex: loc sh-ti batiri (alumtã) mutreashti

§ bãteari1/bãteare (bã-teá-ri) sf bãteri (bã-térĭ) – (unã cu batiri1)
ex: vrei bãteari, ficior; cãmbãnjli s-frãngu di bãteari (asunari)

§ nibãtut (ni-bã-tútŭ) adg nibãtutã (ni-bã-tú-tã), nibãtuts (ni-bã-tútsĭ), nibãtuti/nibãtute (ni-bã-tú-ti) – cari nu easti bãtut
{ro: nebătut, etc.}
{fr: qui n’est pas battu, etc.}
{en: who has not been beaten, etc.}
ex: plãndzi nibãtut

§ nibati-ri/nibatire (ni-bá-ti-ri) sf nibatiri (ni-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-bati, icã nu easti bãtut
{ro: acţiunea de a nu bate, etc.}
{fr: action de ne pas battre, etc.}
{en: action of not beating, etc.}

§ nibãteari/nibãteare (ni-bã-teá-ri) sf nibãteri (ni-bã-térĭ) – (unã cu nibatiri)

§ parabat (pá-ra-bátŭ) (mi) vb III shi II parabãtui (pá-ra-bã-túĭ), parabãteam (pá-ra-bã-teámŭ), parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) shi parabãteari/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) – l-bat multu; l-bat ma multu dicãt lipseashti (easti ghini) s-lu bat
{ro: bate prea mult}
{fr: battre trop}
{en: beat too much}
ex: mi parabãtu (mi bãtu multu)

§ parabãtut (pá-ra-bã-tútŭ) adg parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), para-bãtuts (pá-ra-bã-tútsĭ), parabãtuti/parabãtute (pá-ra-bã-tú-ti) – tsi easti bãtut multu (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: batut prea mult}
{fr: battu trop}
{en: beaten too much}

§ parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) sf parabatiri (pá-ra-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva parabati
{ro: acţiunea de a bate prea mult}
{fr: action de battre trop}
{en: action of beating too much}

§ parabãtea-ri/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) sf parabãteri (pá-ra-bã-térĭ) – (unã cu parabatiri)

§ bãtãturã (bã-tã-tú-rã) sf bãtãturi (bã-tã-túrĭ) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, tsi lu-agudescu, etc.); aroz, cal
{ro: bătătură}
{fr: cor, cal, callosité}
{en: callus, corn}
ex: purtai curdeljili nali, sh-feci unã bãtãturã la cicior

§ batsã (bá-tsã) sf bãts (bắtsĭ) – aguditurã faptã cu palma (di-aradã, pri fatsa-a omlui); pliscutã, fliscutã, flãscutã, fluscutã, shupleacã, ghiushtã, shubã
{ro: palmă}
{fr: gifle, soufflet}
{en: slap in the face}
ex: lj-trapsi unã batsã (pliscutã)

§ bãtichi/bãtiche (bã-tí-chi) sf bãtichi (bã-tíchĭ) – alumtã (bãteari, ncãceari, etc.) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti); bãtichii, bãtic, goadã, bãteari; bãtii, bãtãlii, alumtã, alumtatic, luptã
{ro: lovitură, bătaie; luptă, bătălie}
{fr: coup, rossade; combat, lutte}
{en: blow, beating; combat, fight}
ex: apalã mushatã trã bãtichi (alumtã)

§ bãtichii/bãtichie (bã-ti-chí-i) sf bãtichii (bã-ti-chíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: di tuts, nãs s-aleapsi tu bãtichii (tu-alumtã)

§ bãtic (bã-tíc) sn bãticuri (bã-ti-cúrĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: nchisi la bãtic (alumtã)

§ bãtii/bãtie (bã-tí-i) sf bãtii (bã-tíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: mari bãtii s-featsi

§ bãtãlii/bãtãlie (bã-tã-lí-i) sf bãtãlii (bã-tã-líĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: tu bãtãlii (tu-alumtã) sh-chiru ocljul

§ bãtanji/bãtanje (bã-tá-nji) sf bãtãnj (bã-tắnjĭ) – hãlati cu cari s-agudescu (cu ciocuri di lemnu) shi s-calcã (namisa di chelindri) tsãsãturli di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); bãtalji, drãshtealã, grãshtealã
{ro: piuă}
{fr: moulin à foulon}
{en: fuller}
ex: di la drãshtealã la bãtanji, mãndanji

§ bãtãnii/bã-tãnie (bã-tã-ní-i) sf bãtãnii (bã-tã-níĭ) – soi di vilendzã lishoarã
{ro: pătură uşoară}
{fr: couverture légère}
{en: light blanket}

§ bãtãnjusescu (bã-tã-njĭu-sés-cu) vb IV bãtãnjusii (bã-tã-njĭu-síĭ), bãtãnjuseam (bã-tã-njĭu-seámŭ), bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) – bat sh-calcu lucri di lãnã la bãtanji; bãtãljusescu, ndrãshtescu, ndrãshtedz
{ro: da la piuă}
{fr: faire passer par le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}

§ bãtãnjusit (bã-tã-njĭu-sítŭ) adg bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusits (bã-tã-njĭu-sítsĭ), bãtãnjusiti/bãtãnjusite (bã-tã-njĭu-sí-ti) – tsi easti bãtut shi cãlcat la bãtanji; bãtãljusit, ndrãshtit, ndrãshtat
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}

§ bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) sf bãtãnjusiri (bã-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la bãtanji; bãtãljusiri, ndrãshtiri, ndrãshtari
{ro: acţiunea de a da la piuă}
{fr: action de faire passer par le moulin à foulon}
{en: action of fulling}

§ bãtalji/bãtalje (bã-tá-lji) sf bãtãlj (bã-tắljĭ) – (unã cu bãtanji)

§ bãtãljar (bã-tã-ljĭárŭ) sm, sf bãtãljarã (bã-tã-ljĭá-rã), bãtãljari (bã-tã-ljĭárĭ), bãtãljari/bãtãljare (bã-tã-ljĭá-ri) – atsel tsi lucreadzã la bãtalji
{ro: piuar}
{fr: foulonnier}
{en: fuller}

§ bãtãljusescu1 (bã-tã-ljĭu-sés-cu) vb IV bãtãljusii (bã-tã-ljĭu-síĭ), bãtãljuseam (bã-tã-ljĭu-seámŭ), bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusiri/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) – (unã cu bãtãnjusescu)
ex: bãtãljuseashti adimtul

§ bãtãljusit1 (bã-tã-ljĭu-sítŭ) adg bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusits (bã-tã-ljĭu-sítsĭ), bãtãljusiti/bãtãljusite (bã-tã-ljĭu-sí-ti) – (unã cu bãtãnjusit)

§ bãtãljusiri1/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) sf bãtãljusiri (bã-tã-ljĭu-sírĭ) – (unã cu bãtãnjusiri)

§ lunjinat (lu-nji-nátŭ) adg lunjinatã (lu-nji-ná-tã), lunjinats (lu-nji-nátsĭ), lunjinati/lunjinate (lu-nji-ná-ti) – tsi easti nvilit di lunjinã tra s-poatã si s-veadã; fixit, lutsit
{ro: luminat, clarificat, lucit, etc.}
{fr: éclairé, brillé, illuminé, clarifié}
{en: lighted, clarified, sparkled, glimmered}
ex: casa easti putsãn lunjinatã

§ lunjinari/lunjinare (lu-nji-ná-ri) sf lunjinãri (lu-nji-nắrĭ) – atsea tsi s-featsi cãndu s-lunjinã tsiva; fixiri, videari, limpidzãri, lutsiri
{ro: acţiunea de a lumina, de a clarifica, de a luci, etc.; luminare, clarificare, lucire, etc.}
{fr: action d’éclairer de briller, de faire de la lumière, de clarifier}
{en: action of lighting, of clarifying, of sparkling, of glimmering)}
ex: lucreadzã la lunjinarea (fig: s-lã dea videalã) a patriotslor a lui

§ lunjinos (lu-nji-nósŭ) adg lunjinoasã (lu-nji-nŭá-sã), lunjinosh (lu-nji-nóshĭ), lunjinoasi/lunjinoase (lu-nji-nŭá-si) – tsi da i fatsi lunjinã, lutsitor, scãntiljitor
{ro: luminos, clarificator, lucitor}
{fr: lumineux, clair, brillant}
{en: luminous, that shows light, sparkling}
ex: soarli lunjinos (tsi fatsi lunjinã); ãn cheari nitsi unã mundã lunjinoasã (tsi s-da lunjinã); doi oclji lunjinosh (scãntiljitori); nã nveastã multu lunjinoasã (lutsitoari); casã lunjinoasã (cu lunjinã)

§ luminã (lu-mí-nã) sf luminj (lu-mínjĭ) – (unã cu lunjinã)

§ luminari/luminare (lu-mi-ná-ri) sf luminãri (lu-mi-nắrĭ) – lucru adrat di tsearã (stronghil sh-lungu ca un chelindru) cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i acasã tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã, axungucheri, ayiucheri, spirmatsetã;
(expr:
1: ti caftu cu luminarea = ti caftu greu, pristi tut ca s-ti aflu sh-nu pot;
2: u caftu ncãcearea cu luminarea = escu cãvgãgi, dzãndzãvos, etc.; mi ncaci tut chirolu, cu caritsido, sh-trã tsiva dip; u caftu ncãcearea cu tseara)
{ro: lumânare}
{fr: cierge, bougie}
{en: wax-candle}
ex: am nã nveastã agzutoasã, fatsi casa lunjinoasã (angucitoari: luminarea); eu ãn casã cãndu intru, umplu loclu-atsel ma strimtu, shi di dzuã nj-easti-arshini, noaptea ãnj ved cama ghini (angucitoari: luminarea); tuts ãlj fixeashti shi ea lãeashti (angucitoari: luminarea); njicã-i laea, umpli udaea (angucitoari: luminarea); aprindi nã luminari shi u bagã aclo noaptea; dauã luminãri tsi s-ardã; u-aumsi cu cãtrani muljari-sa shi-lj deadi nãoarã foc di arsi ca luminarea; aflji doauã luminãri tsi s-ardã, s-ardã shi s-nu s-bitiseascã; cu luminarea s-ti cãftam sh-nu ti-aflam; turcul u caftã ncãcearea cu luminarea; luminarea-i tseara-al Dumnidzã

§ liyicit (li-yi-cítŭ) adg liyicitã (li-yi-cí-tã), liyicits (li-yi-cítsĭ), liyiciti/liyicite (li-yi-cí-ti) – (unã cu lãyicit)

§ liyiciri/liyicire (li-yi-cí-ri) sf liyiciri (li-yi-círĭ) – (unã cu lãyiciri)

(expr: tsi s-mutreshti prota cãndu aveai ahãnti lucri n fatsã tsi ti ciudisea?); cari u vidzu luguria streasã
(expr: cara vidzu zorea, cara vidzu cum s-mintirã lucrili); vidzurã sh-pãtsãrã dratslji pãnã s-lu-alinã
(expr: lu-alinarã cu multã zori); cari vidzurã tsi nu vidzurã
(expr: vidzurã multi di multi lucri; icã, cari pãtsãrã nipãtsãtili)

§ vidzut (vi-dzú-tã) adg vidzutã (vi-dzú-tã), vidzuts (vi-dzútsĭ), vidzuti/vidzute (vi-dzú-ti) – tsi easti aduchit cu mintea i cu ocljilj; tsi easti mutrit, cãndu easti niputut (di-un yeatru i di altu cariva); a curi lji s-ari faptã unã vizitã; mutrit, cãftat, bãgat oarã, vizitat, etc.
{ro: văzut, cercetat, examinat, îngrijit}
{fr: vu, cherché, examiné, soigné}
{en: seen, searched, examined, looked after, nursed}
ex: omlu vidzut (mutrit) di yeatsrã bãneadzã ma multu

§ videari1/videare (vi-deá-ri) sf videri (vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva veadi tsiva; mutriri, aduchiri, cãftari, etc.; harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videalã, vidzutã
{ro: acţiunea de a vedea, de a cerceta, de a examina, de a îngriji; vedere, cercetare, examinare, îngrijire}
{fr: action de voir, de chercher, d’examiner, de soigner}
{en: action of seing, of searching, of examining, of looking after, of nursing}
ex: s-pãrea la videari, di-asimi cã vrea hibã; unã videari tsi lã featsi (cum li/lji vidzu, dit oara tsi sh-arcã ocljilj pri nãsh)

§ veadi-ri/veadire (veá-di-ri) sf veadiri (veá-dirĭ) – (unã cu videari)

§ nividzut (ni-vi-dzútŭ) adg nividzutã (ni-vi-dzú-tã), nividzuts (ni-vi-dzútsĭ), nividzuti/nividzute (ni-vi-dzú-ti) – tsi nu easti vidzut; cari nu fu vidzut; tsi nu s-veadi cu ocljilj i nu s-aducheashti cu mintea; tsi nu easti mutrit (di-un yeatru i di altu cariva) cãndu easti niputut; tsi ari harea tsi-l fatsi ta s-nu poatã s-hibã vidzut; afan, nimutrit, nicãftat, nibãgat oarã, nivizitat, etc.
{ro: nevăzut, necercetat, neexaminat, neîngrijit; invizibil}
{fr: qui n’est pas vu; qui n’a pas été vu (cherché, examiné, soigné); invisible}
{en: who is not seen; that has not been seen (searched, examined, looked after, nursed); invisible}
ex: s-dau di aumbra nividzutã (cari nu s-veadi); lja pãtãricea n mãnã shi s-fatsi nividzut di-aclo (s-fatsi afan); s-bãsharã, plãmsirã, cã eara di doi anj nividzuts; u-arcã pri cal shi nividzut (afan) s-featsi di-aclo; dzãsi oama graili aisti shi nividzutã s-featsi

§ nivideari/nivideare (ni-vi-deá-ri) sf nivideri (ni-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu veadi tsiva; nimutriri, neaduchiri, nicãftari, etc.; harea tsi u ari omlu tra s-nu veadã cu ocljilj;
(expr:
1: easti ti nivideari = easti tu-unã halã ahãntu urutã tu videari, cã nu tsã yini s-u mutreshti)
{ro: acţiunea de a nu vedea (cerceta, examina, îngriji); nevedere, necercetare, neexaminare, neîngrijire}
{fr: action de ne pas voir (de ne pas chercher, de ne pas examiner, de ne pas soigner (être soigné))}
{en: action of not seing (not searching, not examining, not looking after, not nursing)}
ex: fatsa-lj mash cheali shi oasi eara ti nivideari
(expr: eara ahãntu slabã cã nu tsã yinea s-u mutreshti, nu puteai s-u mutreshti, nu eara trã videari); ahtari mãcari trã nivideari eara; s-armãnã cu coarni tri nivideari; lu nyisai tu somnu, ahãntu lai sh-ahãntu trã nivideari eara

§ nividzutã (ni-vi-dzú-tã) sf nividzuti/nividzute (ni-vi-dzú-ti) – lucru (zbor, pãtsãri, huneri, etc., di-aradã urut), cum nu s-ari vidzutã i avdzãtã vãrãoarã tu lumi; nipãtsãtã, nitraptã, neavdzãtã
{ro: păţanie foarte grea, nevăzută de nimeni în lume}
{fr: grande mésaventure jamais vue dans le monde}
{en: misadventures unseen in the world}
ex: sh-vidzu mãratlu nividzutili (nipãtsãtili, nitraptili)

§ videalã (vi-deá-lã) sf videlj (vi-déljĭ) –
1: harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videari, vidzutã;
2: lunjinã, fexi, limpidzãmi, finghit, lampã
{ro: văz, vedere; lumină, claritate, lampă}
{fr: vue, aspect; lumière, vue, clarté, lampe}
{en: look, aspect; light, clarity, sight, lamp}
ex: nu-am videala (videarea) bunã; videala (videarea) va-lj yinã dinãcali; s-lã lja videala (videarea); lampa didea nã mari videalã (lunjinã, fexi); aprindi videala (lampa); videala (lunjina) a ljei si mpartã; ma videala (lunjina-a finghitlui) nu shidea tu un singur loc

§ vidzutã (vi-dzú-tã) sf fãrã pl –
1: harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videalã, videari;
2: ashi cum aspuni un lucru (fatsa-a omlui, etc.); videari, opsi, indami, masti, fanã, prep, ceahre, etc.
{ro: înfăţişare, vedere}
{fr: vue, regard, aspect}
{en: look, aspect}
ex: ari vidzutã (videari) di bãrbat; tu vidzutã (videari) pãrea bun; nu-ari vidzutã (videari) bunã

§ videari2/videare (vi-deá-ri) sf videri (vi-dérĭ) – (unã cu vidzutã)

§ pruved (pru-védŭ) (mi) vb II pruvidzui (pru-vi-dzúĭ), pruvideam (pru-vi-deámŭ), pruvidzutã (pru-vi-dzú-tã), pruvideari/pruvideare (pru-vi-deá-ri) –
1: ved di nãinti (cu mintea) cã un lucru va si s-facã; tsiva-nj dzãtsi di ninti (am unã noimã, intru tu ergu, ved, aduchescu, spun, etc.) di lucri tsi va si s-facã ma nãpoi;
2: mi ndreg cu stranji mushati tra s-mi veadã dunjaea cum aspun; mi cãmãrusescu; prived, prufitipsescu
{ro: prevedea, (se) găti, (se) dichisi}
{fr: prévoir, pourvoir; (se) bien présenter, avoir un bon aspect}
{en: foresee; dress up}
ex: pruveadi (lj-si pari, lj-intrã unã noimã) cã va chearã; pruvidzu dit os; si s-pruveadã (si s-stulseascã si s-cãmãruseascã) cu fluriili

§ pruvidzut (pru-vi-dzú-tã) adg pruvidzutã (pru-vi-dzú-tã), pruvidzuts (pru-vi-dzútsĭ), pruvidzuti/pruvidzute (pru-vi-dzú-ti) –
1: (lucru) tsi easti vidzut di ninti (cu mintea) cã va si s-facã; (lucru) trã cari a unui ãlj yini unã noimã cã va si s-facã;
2: (omlu) tsi s-ari ndreaptã mushat (s-ari stulsitã) tra s-aspunã pripsit cãndu s-cãmãruseashti; prividzut, prufitipsit
{ro: prevăzut, gătit, dichisit}
{fr: prévu, pourvu; bien présenté, qui a un bon aspect}
{en: foreseen; well dressed up}

§ pruvideari/pruvideare (pru-vi-deá-ri) sf pruvideri (pru-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pruveadi lucrul tsi va si s-facã; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-pruveadi; privideari, prufitipsiri
{ro: acţiunea de a prevedea, de a se găti, de a se dichisi; prevedere}
{fr: action de prévoir, de pourvoir; de (se) bien présenter, d’avoir un bon aspect}
{en: action of foreseeing; of dressing up}

§ prived (pri-védŭ) (mi) vb II prividzui (pri-vi-dzúĭ), privideam (pri-vi-deámŭ), prividzutã (pri-vi-dzú-tã), privideari/privideare (pri-vi-deá-ri) – (unã cu pruved)
ex: prived cã va s-mor

§ prividzut (pri-vi-dzú-tã) adg prividzutã (pri-vi-dzú-tã), prividzuts (pri-vi-dzútsĭ), prividzu-ti/prividzute (pri-vi-dzú-ti) – (unã cu pruvidzut)

§ prividea-ri/privideare (pri-vi-deá-ri) sf privideri (pri-vi-dérĭ) – (unã cu pruvideari)

§ strãved (strã-védŭ) (mi) vb II strãvidzui (strã-vi-dzúĭ), strãvideam (strã-vi-deámŭ), strãvidzutã (strã-vi-dzú-tã), strãvideari/strãvideare (strã-vi-deá-ri) – ved prit tsiva; ved
{ro: vedea prin ceva}
{fr: voir par}
{en: see through}
ex: si strãveadi (s-veadi) ghini pit geami; mash suflitlu poati si strãveadã (s-veadã) pit mur

§ strãvidzut (strã-vi-dzú-tã) adg strãvidzutã (strã-vi-dzú-tã), strãvidzuts (strã-vi-dzútsĭ), strãvidzuti/strãvidzute (strã-vi-dzú-ti) – tsi s-veadi prit tiva
{ro: văzut prin ceva}
{fr: vu par}
{en: seen through}

§ strãvideari/strãvideare (strã-vi-deá-ri) sf strãvideri (strã-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strãveadi tsiva
{ro: acţiunea de a vedea prin ceva}
{fr: action de voir par}
{en: action of seeing through}

{ro: luciu}
{fr: éclat, luisant}
{en: glitter, brightness, shine, gloss}
ex: perlji cu yilici ca di mãtasi; ocljilj scutea un yilici ca di apã alãcitã; un yilici di tsearã albã

§ nyilici1 (nyi-lícĭŭ) sn nyiliciuri (nyi-lí-cĭúrĭ) – (unã cu yilici)
ex: pãputsã cu nyilici

§ nyilicescu (nyi-li-cĭés-cu) (mi) vb IV nyilicii (nyi-li-cíĭ), nyiliceam (nyi-li-cĭámŭ), nyilicitã (nyi-li-cí-tã), nyiliciri/nyilicire (nyi-li-cí-ri) –
1: arãspãndescu lunjinã (tsi zvoami dit mini icã loatã di iuva sh-turnatã nãpoi);
2: (lãyia) aspuni videarea (fatsa) a lucrului tsi s-aflã nãintea-a ljei; (mi) mutrescu (ved) tu yilii; yil-cescu, anyilicescu, nyilcescu, nyilici, lutsescu, limbisescu, lãyi-cescu, liyicescu, ascapir, scãntiljedz, shcrãpuescu
{ro: străluci; oglindi}
{fr: briller; se mirer}
{en: shine, sparkle, look (oneself) in the mirror}
ex: nyilicea di largu; mi nyilicii tu yilia di nyiliciri; eara un mer tsi nyilicea trei ori cu oara largu; stranji tsi nyilicea di-ts loa ocljilj; Mushata-a-Loclui nyilicea ca soarili

§ nyilici2 (nyi-lícĭŭ) (mi) vb IV nyilicii (nyi-li-cíĭ), nyiliceam (nyi-li-cĭámŭ), nyilicitã (nyi-li-cí-tã), nyiliciri/nyilicire (nyi-li-cí-ri) – (unã cu nyi-licescu)

§ nyilicit (nyi-li-cítŭ) adg nyilicitã (nyi-li-cí-tã), nyili-cits (nyi-li-cítsĭ), nyiliciti/nyilicite (nyi-li-cí-ti) – (fatsã) tsi arãs-pãndeashti lunjinã (di-a ljei icã loatã di iuva sh-turnatã nãpoi); tsi s-veadi tu-unã luyii; faptu sã nyiliceascã; yilcit, anyilicit, nyilcit, lutsit, limbisit, lãyicit, liyicit, ascãpirat, scãntiljat, shcrãpuit
{ro: strălucit; oglindit}
{fr: brillant, resplendissant; miré}
{en: shined, sparkled, brilliant; looked (oneself) in the mirror}
ex: ca apa nyili-citã (faptã s-lutseascã, sã nyiliceascã) di soarili cãlãtor

§ nyilici-ri/nyilicire (nyi-li-cí-ri) sf nyiliciri (nyi-li-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nyiliceashti icã s-veadi tu luyii; yilciri, anyiliciri, nyil-ciri, lutsiri, limbisiri, lãyiciri, liyiciri, ascãpirari, scãntiljari, shcrã-puiri
{ro: acţiunea de a străluci; de a se oglindi; strălucire, oglin-dire}
{fr: action de briller; de se mirer}
{en: action of shining, of sparkling, of looking (oneself) in the mirror}
ex: mi nyilicii tu yilia di nyiliciri

§ nyilicios (nyi-li-cĭósŭ) adg nyilicioasã (nyi-li-cĭŭá-sã), nyiliciosh (nyi-li-cĭóshĭ), nyilicioasi/nyilicioase (nyi-li-cĭŭá-si) – (lucru, fatsã) tsi nyilceashti; nyilcios, anyilicios, ãnyilicios, scãntiljos, lutsitor, cãrtãtirat, shcãlichiceat
{ro: strălucitor}
{fr: luisant, brillant}
{en: shining, brilliant}
ex: truplu a featãljei s-featsi un pulj cu peani mushati shi nyilicioasi

§ nyilcescu (nyil-cĭés-cu) (mi) vb IV nyilcii (nyil-cíĭ), nyilceam (nyil-cĭámŭ), nyil-citã (nyil-cí-tã), nyilciri/nyilcire (nyil-cí-ri) – (unã cu nyilicescu)

§ nyilcit (nyil-cítŭ) adg nyilcitã (nyil-cí-tã), nyilcits (nyil-cítsĭ), nyilciti/nyilcite (nyil-cí-ti) – (unã cu nyilicit)

§ nyilciri/nyil-cire (nyil-cí-ri) sf nyilciri (nyil-círĭ) – (unã cu nyiliciri)

§ nyilcios (nyil-cĭósŭ) adg nyilcioasã (nyil-cĭŭá-sã), nyilciosh (nyil-cĭóshĭ), nyilcioasi/nyilcioase (nyil-cĭŭá-si) – (unã cu nyilicios)

§ yilicescu (yi-li-cĭés-cu) (mi) vb IV yilicii (yil-cíĭ), yiliceam (yil-cĭámŭ), yilicitã (yil-cí-tã), yiliciri/yilicire (yil-cí-ri) – (unã cu nyilicescu)
ex: giliturli a soarilui nchisirã s-yiliceascã

§ yilicit (yi-li-cítŭ) adg yilicitã (yi-li-cí-tã), yilicits (yi-li-cítsĭ), yiliciti/yilicite (yi-li-cí-ti) – (unã cu nyilicit)

§ yiliciri/yilicire (yi-li-cí-ri) sf yiliciri (yi-li-círĭ) – (unã cu nyiliciri)

§ yilicios (yi-li-cĭósŭ) adg yilicioasã (yi-li-cĭŭá-sã), yiliciosh (yi-li-cĭóshĭ), yilicioasi/yilicioase (yi-li-cĭŭá-si) – (unã cu nyilicios)

§ yilcescu (yil-cĭés-cu) (mi) vb IV yilcii (yil-cíĭ), yilceam (yil-cĭámŭ), yilcitã (yil-cí-tã), yilciri/yilcire (yil-cí-ri) – (unã cu nyili-cescu)
ex: jarlu yilcea (lutsea, ascãpira, scãntilja); yilcea-ti (mutrea-ti tu luyii); mi yilcii
(expr: mi mutrii tu luyii) ghini

§ yilcit (yil-cítŭ) adg yilcitã (yil-cí-tã), yilcits (yil-cítsĭ), yilci-ti/yilcite (yil-cí-ti) – (unã cu nyilicit)

§ yilciri/yilcire (yil-cí-ri) sf yilciri (yil-círĭ) – (unã cu nyiliciri)

§ yilcios (yil-cĭósŭ) adg yilcioasã (yil-cĭŭá-sã), yilciosh (yil-cĭóshĭ), yilcioasi/yilcioase (yil-cĭŭá-si) – (unã cu nyilicios)

§ anyilici1 (an-yi-lícĭŭ) sn anyiliciuri (an-yi-lí-cĭúrĭ) – (unã cu yilici)

§ anyilicescu (an-yi-li-cĭés-cu) (mi) vb IV anyilicii (an-yi-li-cíĭ), anyiliceam (an-yi-li-cĭámŭ), anyilicitã (an-yi-li-cí-tã), anyiliciri/anyilicire (an-yi-li-cí-ri) – (unã cu nyilicescu)
ex: diparti anyilicea (scãntilja) unã lunjinã; arpitli a giungiunarlui anyilicescu (lutsescu); pãputsãli lj-anyilicea (lutsea) di bueaua tsi-avea bãgatã

§ anyilici2 (an-yi-lícĭŭ) (mi) vb IV anyilicii (an-yi-li-cíĭ), anyiliceam (an-yi-li-cĭámŭ), anyilicitã (an-yi-li-cí-tã), anyiliciri/anyilicire (an-yi-li-cí-ri) – (unã cu nyilicescu)

§ anyilicit (an-yi-li-cítŭ) adg anyilicitã (an-yi-li-cí-tã), anyilicits (an-yi-li-cítsĭ), anyiliciti/anyilicite (an-yi-li-cí-ti) – (unã cu nyilicit)

§ anyiliciri/anyilicire (an-yi-li-cí-ri) sf anyiliciri (an-yi-li-círĭ) – (unã cu nyiliciri)

§ anyilicios (an-yi-li-cĭósŭ) adg anyilicioasã (an-yi-li-cĭŭá-sã), anyiliciosh (an-yi-li-cĭóshĭ), anyilicioasi/anyilicioase (an-yi-li-cĭŭá-si) – (unã cu nyili-cios)

§ anyilcescu (an-yil-cĭés-cu) (mi) vb IV anyilcii (an-yil-cíĭ), anyilceam (an-yil-cĭámŭ), anyilcitã (an-yil-cí-tã), anyilciri/an-yilcire (an-yil-cí-ri) – (unã cu nyilcescu)

§ anyilcit (an-yil-cítŭ) adg anyilcitã (an-yil-cí-tã), anyilcits (an-yil-cítsĭ), anyilciti/anyil-cite (an-yil-cí-ti) – (unã cu nyilcit)

§ anyilciri/anyilcire (an-yil-cí-ri) sf anyilciri (an-yil-círĭ) – (unã cu nyilciri)

§ anyilcios (an-yil-cĭósŭ) adg anyilcioasã (an-yil-cĭŭá-sã), anyilciosh (an-yil-cĭóshĭ), anyilcioasi/anyilcioase (an-yil-cĭŭá-si) – (unã cu nyili-cios)

§ ãnyilici1 (ãn-yi-lícĭŭ) sn ãnyiliciuri (ãn-yi-lí-cĭúrĭ) – (unã cu yilici)

§ ãnyilicescu (ãn-yi-li-cĭés-cu) (mi) vb IV ãnyilicii (ãn-yi-li-cíĭ), ãnyiliceam (ãn-yi-li-cĭámŭ), ãnyilicitã (ãn-yi-li-cí-tã), ãnyiliciri/ãnyilicire (ãn-yi-li-cí-ri) – (unã cu nyilicescu)

§ ãnyilici2 (ãn-yi-lícĭŭ) (mi) vb IV ãnyilicii (ãn-yi-li-cíĭ), ãnyiliceam (ãn-yi-li-cĭámŭ), ãnyilicitã (ãn-yi-li-cí-tã), ãnyilici-ri/ãnyilicire (ãn-yi-li-cí-ri) – (unã cu nyilicescu)

§ ãnyilicit (ãn-yi-li-cítŭ) adg ãnyilicitã (ãn-yi-li-cí-tã), ãnyilicits (ãn-yi-li-cítsĭ), ãnyiliciti/ãnyilicite (ãn-yi-li-cí-ti) – (unã cu nyilicit)

§ ãnyilici-ri/ãnyilicire (ãn-yi-li-cí-ri) sf ãnyiliciri (ãn-yi-li-círĭ) – (unã cu nyiliciri)

§ ãnyilicios (ãn-yi-li-cĭósŭ) adg ãnyilicioasã (ãn-yi-li-cĭŭá-sã), ãnyiliciosh (ãn-yi-li-cĭóshĭ), ãnyilicioasi/ãnyilicioase (ãn-yi-li-cĭŭá-si) – (unã cu nyilicios)