|
|
avdelã
avdelã (av-dé-lã) sf avdeli/avdele (av-dé-li) – yeatsã (ca unã soi di yermu) di apã dultsi cari, cu vintuzili tsi lj-ari, s-alicheashti di truplu-a omlui (prãvdzãlor, etc.) tra s-lji sugã sãndzili; arvelã, arveauã, pihavitsã, piuvitsã, suluchi, suljucã
{ro: lipitoare}
{fr: sangsue}
{en: leech}
ex: mi pitricu doamna di nsus la-atsea di nghios, sã-nj da pescu fãrã os (angucitoari: avdela); suntu dauã soi di avdeli; eara lãndzit sh-lji bãgarã avdeli; sufrãntsealili a ljei eara ca doauã avdeli
§ arvelã (ar-vé-lã) sf arveli/arvele (ar-vé-li) – (unã cu avdelã)
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); bagã-lj arveli (avdeli); sudzi sãndzili ca arvelã; arvelã tsi sudzi sãndzi; la suhãts bãgãm arveli, shi la ndultsit shi la plivit; ari sufrãntsealili ca dauã arveli (avdeli)
§ arveauã (ar-veá-ŭã) sf arveali/arveale (ar-veá-li) – (unã cu avdelã)
ex: nãsh sãndzili ca arveaua-l (avdela-l) sug
cimber
cimber (cim-bérŭ) sn cimberi/cimbere (cim-bé-ri) – cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri), cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa (sh-suflã narea, etc.); cumatã di pãndzã lai tsi muljarea sh-u bagã pri cap shi deapoea u leagã sum grunj; mãndilã, distimeli, baltsu, cãftani, lãhurã, lãhuri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, bãrbulj
{ro: maramă}
{fr: mouchoir; fichu noir qu’une femme met sur sa tête et qu’elle noue sous son menton}
{en: black scarf used by women to cover their head}
ex: tu cimber (distimeli, mãndilã) nji li bãgam
§ ciumbe-ri/ciumbere (cĭum-bé-ri) sf ciumberi (cĭum-bérĭ) – cumatã di pãndzã (suptsãri, prit cari treatsi lunjina shi s-veadi, multi ori adratã di mitasi) cu cari nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; zãvon, zvon, sãvon, vel, velã
{ro: voal, văl de mireasă}
{fr: voile de la nouvelle mariée que celle-ci porte sur son dos}
{en: veil, bride veil}
ischiu
ischiu (ís-chĭu) adg – ischi/ische (ís-chi), ischi (ís-chi), ischi/ische (ís-chi) – tsi easti tes shi ndreptu ca unã ploaci fãrã locuri ma-analti i ma dipusi; (cali) tsi nu easti strãmbã i shutsãtã, fãrã aripidinj i anifuri; dreptu, ndreptu, andreptu, ãndreptu, direptu; buimatcu, duzi
{ro: drept}
{fr: droit}
{en: straight}
ex: loclu easti ischiu (dreptu, buimatcu)
§ ischedz (is-chĭédzŭ) (mi) vb I ischeai (is-chĭáĭ), ischeam (is-chĭámŭ), ischeatã (is-chĭá-tã), ischea-ri/ischeare (is-chĭá-ri) – fac un lucru (cali, loc, etc.) s-hibã ischiu; schedz, ndreptu, ndreg;
(expr: lu ischedz = lu vatãm (un om), lu shcurtichedz)
{ro: nivela, netezi}
{fr: niveler, aplanir, rendre droit}
{en: level, plane, straighten}
ex: ischem (l-featsim ischiu) loclu; ischeadzã-nj (fã-nj-u s-hibã ndreaptã) vearga; ischeats-lji
(expr: vãtãmats-lji, shcurticheats-lji) pri tuts; el s-ische (s-featsi ndreptu, si ndriptã)
§ ischeat (is-chĭátŭ) adg ischeatã (is-chĭá-tã), ischeats (is-chĭátsĭ), ischeati/ischeate (is-chĭá-ti) – tsi easti faptu s-hibã ndreptu; scheat, ndriptat, ãndriptat, andriptat, ndreptu
{ro: nivelat, netezit}
{fr: nivelé, aplani, rendu droit}
{en: leveled, planed, straightened}
§ ischeari/ischeare (is-chĭá-ri) sf ischeri (is-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ischeadzã tsiva; scheari, ndriptari, ãndriptari, andriptari, ndridzeari
{ro: acţiunea de a nivela, de a netezi; nivelare, netezire}
{fr: action de niveler, d’aplanir, de rendre droit}
{en: action of leveling, of planing, of straightening}
§ schedz (schĭédzŭ) (mi) vb I scheai (schĭáĭ), scheam (schĭámŭ), scheatã (schĭá-tã), scheari/scheare (schĭá-ri) – (unã cu ischedz)
ex: gionili putsãn s-lu schedz (s-lu ndredz)
§ scheat (schĭátŭ) adg scheatã (schĭá-tã), scheats (schĭátsĭ), schea-ti/scheate (schĭá-ti) – (unã cu ischeat)
mãndilã
mãndilã (mãn-dí-lã) sf mãndili/mãndile (mãn-dí-li) shi mãndilj (mãn-díljĭ) –
1: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa, sh-suflã narea, etc.; distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber, peaticã;
2: cumatã di pãndzã (multi ori chindisitã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha sh-cãtivãroasã poati si sh-ashteargã fatsa, narea, mãnjli, etc.; baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj, schepi;
3: tsãsãturã (pãndzã) suptsãri (prit cari s-veadi sh-prit cari treatsi lunjina) cu cari nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; mãntilã, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã, ciumberi; (fig: mãndilã = sihãrichi (unã mãndilã) tsi s-da a atsilui tsi-adutsi protlu unã hãbari bunã sh-multu ashtiptatã ca, bunãoarã, amintari di njic, isozmatã, etc.; expr:
2: mãndilã di nari (nãri) = mãndilã cu cari omlu sh-shteardzi narea;
3: mãndilã di gushi, di cap = mãndilã tsi sh-u bagã muljerli di gushi i sh-acoapirã cu ea perlu din cap)
{ro: batistă; năframă}
{fr: mouchoir; fichu (pour la tête); récompense (en mouchoir) donnée au porteur d’une bonne nouvelle}
{en: handkerchief; headscarf, small shawl}
ex: scoasi din gepi unã mãndilã (distimeli) albã; soacra gioacã dipriunã, pisti-anumiri cu mãndilj (baltsuri); trãdzea corlu sh-anvãrtea mãndila (shamia, baltsul) n vimt; gionj cu mãndilj (shamii) ãn cap ligats; loash mãndila (fig: sihãrichea), cari aspusish?
§ mãntilã (mãn-tí-lã) sf mãntili/mãntile (mãn-tí-li) shi mãntilj (mãn-tíljĭ) – (unã cu mãndilã)
ndriptati/ndriptate
ndriptati/ndriptate (ndrip-tá-ti) sf ndriptãts (ndrip-tắtsĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pricunoscu ndrepturli a unui om; atsea tsi-adu-cheashti omlu cã fatsi, cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adarã unã strãmbãtati; driptati, driptaticã, ndreptu, dichi, hachi, aver;
(expr:
1: lj-dau ndriptati a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea, nu suntu strãmbi icã minciu-noasi;
2: am ndriptati = atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi; minduescu ghini;
3: lj-fac ndriptati a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari sh-mirimitisescu nindrip-tatea tsi lj-u-am faptã altãoarã)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: nãs lã spusi ndriptatea (tsi easti ndreptu, averlu); vrea s-da ndriptati (ndreptu) a hãngilui; ndripta-tea (ndreptul a omlui) easi prisuprã ca untulemnul pri apã; cu ndriptati, mori di foami tu lumea-aistã; sh-cari agiucai pri ndriptati, nu pri strãmbu; ari ndriptati
(expr: dzãtsi dealihea, mindueashti ghini, cum lipseashti)
§ driptati/driptate (drip-tá-ti) sf driptãts (drip-tắtsĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: driptatea eara cu noi
§ driptaticã1 (drip-tá-ti-cã) sf driptatitsi/driptatsitse (drip-tá-ti-tsi) – (unã cu ndriptati)
§ dreptu1 (drép-tu) sn drepturi (drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
§ ndreptu1 (ndrép-tu) sn ndrep-turi (ndrép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: ndreptu (ndriptati) ai, ma nu-ai ti loari tsiva; au ndreptu (ndriptati) cãndu spun; muljari-sa avea ndreptu (ndriptati)
§ andreptu1 (an-drép-tu) sn andrepturi (an-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
ex: avea andreptu (ndriptati)
§ ãndreptu1 (ãn-drép-tu) sn ãndrepturi (ãn-drép-turĭ) – (unã cu ndriptati)
§ driptatic1 (drip-tá-ticŭ) adg driptaticã (drip-tá-ti-cã), driptatits (drip-tá-titsĭ), driptatitsi/driptatitse (drip-tá-ti-tsi) – tsi easti ndreptu (nistrãmbu); tsi nu easti cu strãmbãtãts
{ro: drept}
pihavitsã
pihavitsã (pi-há-vi-tsã) sf pihavitsã (pi-há-vi-tsã) – yeatsã (ca unã soi di yermu) di apã dultsi cari (cu vintuzili tsi lj-ari) s-alicheashti di truplu-a omlui (a prãvdzãlor, etc.) tra s-lã sugã sãndzili; avdelã, arvelã, arveauã, piuvitsã, suluchi, suljucã
{ro: lipitoare}
{fr: sangsue}
{en: leech}
§ piuvitsã (pĭu-ví-tsã) sf piuvitsã (pĭu-ví-tsã) – (unã cu pihavitsã)
ex: mi pitricu doamna di nsus la-atsea di nghios, sã-nj da pescu fãrã os (angucitoari: piuvitsa)
pihitsã
pihitsã (pi-hí-tsã) sf pihitsã (pi-hí-tsã) – cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha (di-aradã suptsãri, prit cari poati s-treacã lunjina shi si s-veadã cãtivãrãoarã, multi ori chindisitã shi adratã di mitasi); poshi, mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãli-mcheri, vlashcã, tarpoashi, schepi, pischiri, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã
{ro: năframă; voal}
{fr: fichu, voile de tête}
{en: headscarf, veil}
poshi/poshe
poshi/poshe (pó-shi) sf posh (póshĭ) – cumatã suptsãri di pãndzã (prit cari poati s-treacã sh-lunjina shi si s-veadã, multi ori chindisitã shi adratã di mitasi) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu (perlu i gusha); mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, tarpoashi, pihitsã, pischiri, schepi, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã
{ro: năframă; voal, poş}
{fr: fichu, couvre-tête de soie}
{en: headscarf, silk scarf}
ex: vimtul umflã scumpa-lj poshi (mãndila, baltsul); nu shtiu iu nj-alãsai posha (mãndila); nj-chirui posha (distimelea)
suluchi1/suluche
suluchi1/suluche (su-lú-chi) sf suluchi (su-lúchĭ) – yeatsã (ca unã soi di yermu) di apã dultsi cari (cu vintuzili tsi lj-ari) s-alicheashti di truplu-a omlui (prãvdzãlor, etc.) tra s-lã sugã sãndzili; suljucã, avdelã, arvelã, arveauã, pihavitsã, piuvitsã
{ro: lipitoare}
{fr: sangsue}
{en: leech}
ex: mi pitricu doamna di nsus la-atsea di nghios, sã-nj da pescu fãrã os (angucitoari: suluchea)
§ suljucã (su-ljĭú-cã) sf suljuts (su-ljĭútsĭ) – (unã cu suluchi1)
ex: lj-bãgã yinghits suljuts la shidzut ti suhãdz; avea sufrãntsealili ca dauã suljuts