|
|
vãtãnari/vãtãnare
vãtãnari/vãtãnare (vã-tã-ná-ri) sf – vedz tu vatãm
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vatãmvãtãnat
vãtãnat (vã-tã-nátŭ) adg – vedz tu vatãm
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vatãmvatãn
vatãn (vá-tãnŭ) (mi) vb I – vedz tu vatãm
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vatãmastingu
astingu (as-tín-gu) (mi) vb III shi II astimshu (as-tím-shĭu) shi astesh (as-téshĭŭ), astindzeam (as-tin-dzeámŭ), astimtã (as-tím-tã) shi asteasã (as-teá-sã), astindziri/astindzire (as-tín-dzi-ri) shi astindzeari/astindzeare (as-tin-dzeá-ri) – fac s-nu mata ardã foclu i lucrili tsi ardu (cu arcarea di apã, cu suflarea, cu loarea-a vimtului tsi hrãneashti foclu, etc.); astãmãtseashti foclu tsi ardi lucri; (fig:
1: mi-astingu di… (durearea, mirachea, dorlu, seatea, etc. tsi u-aduchescu) = cu-atseali tsi fac (icã-nj si fac) ãnj scadi putearea, slãghescu, nj-cher mirachea di banã, etc. icã-nj si fatsi cãipi durearea (mirachea, dorlu, seatea, etc.) tsi mi plucusea; expr:
2: lu-astingu (di bãteari) = ãlj dau unã bãteari bunã, ãlj dau un shcop;
3: nji s-astindzi cãndila (a banãljei) = mor, lji ncljid ocljilj;
4: lu-astingu (di pri fatsa-a loclui) = lu-aspargu, l-vatãm, ãl fac s-chearã, ãl cãtãstrãpsescu, ãl fac afan;
5: nji s-astindzi ugeaclu = nu-am ficior i featã sh-dupã moartea-a mea nu-armãni vãr di soea-a mea)
{ro: stinge; linişti, calma}
{fr: éteindre; apaiser; calmer}
{en: put out (fire, light, etc.); quiet, calm}
ex: tu gãlita-a dzuãljei astimsirã dumanea; foclu s-asteasi (astãmãtsi) ma dorlu nu s-astimsi (fig: nu chiru); si sh-astingã (fig: si-sh curmã) seatea; s-hibã-arãs di-un ficiuric, nu-lj s-astindzea foclu (fig: nu putea s-isihãseascã, nu-lj si dutsea foclu dit suflit, nu-lj s-agãrsha); lu-asteasim di bãteari
(expr: lj-deadim un shcop, nã bãteari bunã, lu-arupsim di bãteari); lj-asteasi (lji cãtãstrãpsi, lj-featsi afanj, lj-vãtãmã) aproapea tuts dushmanjlji; va lj-astindzi cãndila-a lamnjiljei
(expr: va u mori, va u vatãnj lamnja); sh-tu xeanã n-astindzem di dor
(expr: nã easti dor multu, trãdzem di dor, slãghim, nã s-fatsi afanã mirachea di banã); lã s-astindzi numa
(expr: lã cheari numa); lj-eara, cã-lj s-astindzi casa shi cã nu-alasã hilj si-lj poartã numa; astindzi tabla
(expr: fã s-chearã, ashteardzi, tsi easti scriat pri tablã)
§ astimtu (as-tím-tu) adg astimtã (as-tím-tã), astimtsã (as-tím-tsã), astim-ti/astimte (as-tím-ti) – (foclu) tsi easti faptu s-nu mata ardã (tsi s-chiru, tsi-astãmãtsi);
(expr: (om) astimtu = (i) blãstimat, andihristu, s-lu lja neclu, etc.; (ii) gioni)
{ro: stins; liniştit, calmat}
pipilescu
pipilescu (pi-pi-lés-cu) vb IV pipilii (pi-pi-líĭ), pipileam (pi-pi-leámŭ), pipilitã (pi-pi-lí-tã), pipiliri/pipilire (pi-pi-lí-ri) – l-fac pri cariva s-moarã; fac sã psuseascã (unã pravdã); vatãm, vatãn, vatun, utsid, aspargu, talj, shcurtedz, l-mor, l-culcu mpadi, lj-astingu tseara, etc.
{ro: ucide}
{fr: tuer}
{en: kill}
ex: ãl pipilirã (vãtãmarã)
§ pipilit (pi-pi-lítŭ) adg pipilitã (pi-pi-lí-tã), pipilits (pi-pi-lítsĭ), pipiliti/pipilite (pi-pi-lí-ti) – tsi-lj s-ari loatã bana di cariva; vãtãmat, vãtãnat, vãtunat, utsis, aspartu, tãljat, shcurtat, etc.; (fig: vãtãmat = blãstimat)
{ro: ucis}
{fr: tué}
{en: killed}
§ pipiliri/pipilire (pi-pi-lí-ri) sf pipiliri (pi-pi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pipileashti cariva; vãtãmari, vãtãnari, vãtunari, utsi-diri, aspardziri, tãljari, shcurtari, etc.
{ro: acţiunea de a ucide; ucidere}
{fr: action de tuer}
{en: action of killing}
utsid
utsid (u-tsídŭ) (mi) vb III utsish (u-tsíshĭŭ), utsideam (u-tsi-deámŭ), utsisã (u-tsí-sã), utsidiri/utsidire (u-tsí-di-ri) – l-fac pri cariva s-moarã; fac sã psuseascã (unã pravdã); vatãm, vatãn, vatun, pipilescu, aspargu, talj, shcurtedz, l-mor, l-culcu mpadi, lj-astingu tseara, etc.
{ro: ucide}
{fr: tuer}
{en: kill}
§ utsis (u-tsísŭ) adg utsisã (u-tsí-sã), utsish (u-tsíshĭ), utsisi/utsise (u-tsí-si) – tsi-lj s-ari loatã bana di cariva; vãtãmat, vãtãnat, vãtunat, pipilit, aspar-tu, tãljat, shcurtat, etc.
{ro: ucis}
{fr: tué}
{en: killed}
§ utsidiri/utsidire (u-tsí-di-ri) sf utsidiri (u-tsí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-utsidi cariva; vãtãmari, vãtãnari, vãtunari, pipiliri, aspardziri, tãljari, shcurtari, etc.
{ro: acţiunea de a ucide; ucidere}
{fr: action de tuer}
{en: action of killing}
vatãm
vatãm (vá-tãmŭ) (mi) vb I vãtãmai (vã-tã-máĭ), vãtãmam (vã-tã-mámŭ), vãtãmatã (vã-tã-má-tã), vãtãmari/vãtãmare (vã-tã-má-ri) –
1: l-fac pri cariva s-moarã; fac sã psuseascã (unã pravdã);
2: agudescu sh-alas urmi pi trup; vatãn, vatun, utsid, pipilescu, aspargu, talj, shcurtedz, l-mor, l-culcu mpadi, lj-astingu tseara, etc. (fig:
1: (mi) vatãm = (i) trag multi, (mi) pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu, avursescu, etc.; (ii) nj-fac arãu; expr:
2: l-vatãm di shcop = lj-fac unã bãteari greauã, lj-dau un shcop bun;
3: nj-vatãm mintea = nj-frimintu mintea, minduescu multu;
4: l-vatãm cu pãnea n gurã = ahãrzeashti s-lu vatãm fãrã njilã;
5: s-vãtãmã muljarea = muljarea chiru njiclu, featsi vãtãmãturã)
{ro: ucide; vătăma; (se) turmenta}
{fr: tuer; léser, nuire; (se) torturer, (se) tourmenter}
{en: kill; injure, torture, torment}
ex: vãtãmai (tãljai) un pulj; ma nu-nj vatãm feata njicã; va nã vãtãma (utsidea) tuts; cãtse sã-lj vatsãnj?; s-vãtãmã cu-unã cheatrã; l-vãtãmarã tora doi anj; avea ligatã un cãni shi vrea s-lu vatãmã; nj-eara datã s-fac arali, s-vatãm shi si zgrum caritsi calcã n casã-nj; s-lu vãtãmats sh-ca semnu s-nj-adutsets ocljilj; ãl lo la oclju cu tufechea ca s-lu vatãmã; u-aflarã ghini s-lu vatãmã; ãlj yinea s-u vatãmã cu pãnea n gurã
(expr: s-u utsidã fãrã njilã, cã ahãrzea moartea); s-vãtãmã (fig: s-pidipsi multu) shi s-frãmsi pãnã s-ascapã; sh-vãtãmã
(expr: sh-frimintã) mintea, tsi sh-vãtãmã; di inatea tsi lã u-avea, lj-vãtãmarã di shcop
(expr: lj-bãturã multu); multu mi vãtãmai (fig: mi pidipsii); pita-a ta mi vãtãmã (fig: nj-featsi-arãu)
§ vãtãmat (vã-tã-mátŭ) adg vãtãmatã (vã-tã-má-tã), vãtãmats (vã-tã-mátsĭ), vãtãmati/vãtãmate (vã-tã-má-ti) – tsi-lj s-ari loatã bana di cariva; vãtãnat, vãtunat, utsis, pipilit, aspartu, tãljat, shcurtat, etc.; (fig: vã-tãmat = blãstimat)
{ro: ucis; vătămat; turmentat}
{fr: tué; lésé, nuit; torturé, tourmenté}
{en: killed; injured, tortured, tormented}
ex: lu-aflarã vãtãmat (utsis) ãn cali; gortsãli tsi nã adusi suntu vãtãmati (aguditi, zmuticati); eara vãtãmats (fig: multu curmats, pidipsits) di pi cali; di-iu ti-aflash, mori vãtãmatã! (fig: blãstimatã!)
§ vãtãmari/vãtãmare (vã-tã-má-ri) sf vãtãmãri (vã-tã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vatãmã cariva; vãtãnari, vãtunari, utsidiri, pipiliri, aspardziri, tãljari, shcurtari, etc.