DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

apãrnjescu

apãrnjescu (a-pãr-njĭés-cu) vb IV apãrnjii (a-pãr-njíĭ), apãrnjam (a-pãr-njĭámŭ), apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjiri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, ãnchisescu, nchisescu, ãntsep, ntsep, chinsescu, chinisescu, litescu, acats, ljau
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
ex: apãrnjim (nchisim) di dimneatsa; apãrnjashti (ahiurheashti) s-caftã coarda; ca sclava s-lucreadzã apãrnjashti (nchiseashti); sh-apãrnji (shi nchisi) tra s-suflã-al Doni; nã videari shi apãrnji s-u mãshcã buriclu; azboairã un pulj pri-alumachi shi apãrnji tra s-batã un lai cãntic; mãcãrli apãrnjirã s-urdinã, cari di cari ma bunã

§ apãrnjit (a-pãr-njítŭ) adg apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjits (a-pãr-njítsĭ), apãrnjiti/apãrnjite (a-pãr-njí-ti) – (om) tsi s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi easti nchisit; pãrnjit, purnjit, purnit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, ãnchisit, nchisit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}
ex: lãpuda easti-apãrnjitã (ahiurhitã)

§ apãrnji-ri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) sf apãrnjiri (a-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchiseashti tsiva; pãrnjiri, purnjiri, purniri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, chinsiri, chinisiri, litiri, ãntseapiri, ntseapiri
{ro: acţiunea de a începe; începere}
{fr: action de commencer}
{en: action of starting}

§ neapãrnjit (nea-pãr-njítŭ) adg neapãrnjitã (nea-pãr-njí-tã), neapãrnjits (nea-pãr-njítsĭ), neapãrnjiti/neapãrnjite (nea-pãr-njí-ti) – tsi nu s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi nu easti apãrnjit; nipãrnjit, neahiurhit, neahurhit, neahiursit, nearhiusit, nearhinsit, ninchisit, nintsiput
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: not started}
ex: lucrul easti neapãrnjit (ninchisit)

§ neapãrnjiri/neapãrnjire (nea-pãr-njí-ri) sf neapãrnjiri (nea-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si nchiseashti tsiva; nipãrnjiri, neahiurhiri, neahurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, nintseapiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãvulsescu

arãvulsescu (a-rã-vul-sés-cu) (mi) vb IV arãvulsii (a-rã-vul-síĭ), arãvulseam (a-rã-vul-seámŭ), arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsi-ri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) – fac tsiva s-cadã mpadi (surpu un lucru, casã, punti, etc.) cu puteari di nu-armãni tsiva mprostu; cad mpadi di-iuva di-analtu, pi dinapandiha sh-cu vrondu; mi nclin sh-mi-arãstornu (mi-arucutescu) mpadi; mi-aspargu sh-cad iuva ahãndusinda-mi; aruvulsescu, ruvulsescu, aruvursescu, aruvuescu, arãvuescu, arãvãescu, rãvãescu, arãzvuescu, survuljisescu, rãzuescu, surpu, dãrãm
{ro: nărui, (se) prăbuşi}
{fr: s’écrouler, s’effondrer, s’ébouler, s’abîmer}
{en: collapse, cave in, drop down}
ex: loclu s-arãvulsi (cãdzu, s-ahãndusi)

§ arãvulsit (a-rã-vul-sítŭ) adg arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsits (a-rã-vul-sítsĭ), arãvulsiti/arãvulsite (a-rã-vul-sí-ti) – tsi ari cãdzutã mpadi pi napandiha sh-cu vrondu; tsi s-ari aspartã sh-cãdzutã; aruvulsit, ruvulsit, aruvursit, aruvuit, arãvuit, arãvãit, rãvãit, arãzvuit, survuljisit, rãzuit, surpat, dãrãmat
{ro: năruit, prăbuşit}
{fr: écroulé, effondré, éboulé, abîmé}
{en: collapsed, caved in, dropped down}

§ arãvulsiri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) sf arãvulsiri (a-rã-vul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-arãvulseashti; aruvulsiri, ruvulsiri, aruvursiri, aruvuiri, arãvuiri, arãvãiri, rãvãiri, arãzvuiri, survuljisiri, rãzuiri, surpari, dãrãmari; survolj
{ro: acţiunea de a se nărui, de a se prăbuşi; năruire, prăbuşire}
{fr: action de s’écrouler, de s’effondrer, de s’ébouler, de s’abîmer}
{en: action of collapsing, of caving in, of dropping down}

§ aruvulsescu (a-ru-vul-sés-cu) (mi) vb IV aruvulsii (a-ru-vul-síĭ), aruvulseam (a-ru-vul-seámŭ), aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-sí-ri) – (unã cu arãvulsescu)
ex: aruvulsi murlu (cãdzu mpadi, s-surpã)

§ aruvulsit (a-ru-vul-sítŭ) adg aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsits (a-ru-vul-sítsĭ), aruvulsiti/aruvulsite (a-ru-vul-sí-ti) – (unã cu arãvulsit)
ex: citii aruvulsitã (surpatã)

§ aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-sí-ri) sf aruvulsiri (a-ru-vul-sírĭ) – (unã cu arãvulsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arhii/arhie

arhii/arhie (ar-hí-i) sf arhii (ar-híĭ) – oara cãndu nchiseashti un lucru; ahiurhita-a unui lucru; arhizmã, ahurhitã, ahiursitã, ar-hiusitã, arhinsitã, ahiursiturã, ãnchisitã, nchisitã, apãrnjitã, pãrnji-tã, ãntsiput, ntsiput
{ro: început}
{fr: commencement, début}
{en: start}

§ arhizmã (ar-híz-mã) sf arhizmi/arhizme (ar-híz-mi) – (unã cu arhii)

§ arhiusescu (ar-hĭu-sés-cu) vb IV arhiusii (ar-hĭu-síĭ), arhiuseam (ar-hĭu-seámŭ), arhiusitã (ar-hĭu-sí-tã), arhiusiri/arhiusire (ar-hĭu-sí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; ahurhescu, ahiursescu, ahiurhescu, arhinsescu, ãnchisescu, nchisescu, apãrnjescu, pãrnjescu, ãntsep, ntsep, acats, ljau
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}

§ arhiusit (ar-hĭu-sítŭ) adg arhiusitã (ar-hĭu-sí-tã), arhiusits (ar-hĭu-sítsĭ), arhiusiti/arhiusite (ar-hĭu-sí-ti) – tsi ari acãtsatã s-facã tsiva; ahurhit, ahiursit, ahiurhit, arhinsit, ãnchisit, nchisit, apãrnjit, pãrnjit, ãntsiput, ntsiput
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}

§ arhiusiri/ar-hiusire (ar-hĭu-sí-ri) sf arhiusiri (ar-hĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nchiseashti tsiva; ahurhiri, ahiursiri, ahiurhiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, ãntseapiri, ntseapiri
{ro: acţiunea de a începe; începere; început}
{fr: action de commencer; commencement}
{en: action of starting; start}

§ nearhiusit (near-hĭu-sítŭ) adg nearhiusitã (near-hĭu-sí-tã), nearhiusits (near-hĭu-sítsĭ), nearhiusiti/nearhiusite (near-hĭu-sí-ti) – tsi nu s-ari acãtsatã s-facã tsiva; neahurhit, neahiursit, neahiurhit, nearhinsit, ninchisit, neapãrnjit, nipãrnjit, nintsiput
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: that is not started}

§ nearhiusiri/nearhiusire (near-hĭu-sí-ri) sf nearhiusiri (near-hĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nchiseashti tsiva; neahurhiri, neahiursiri, neahiurhiri, nearhinsiri, ninchisiri, neapãrnjiri, nipãrnjiri, nintseapiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avursescu

avursescu (a-vur-sés-cu) vb IV avursii (a-vur-síĭ), avurseam (a-vur-seámŭ), avursitã (a-vur-sí-tã), avursiri/avursire (a-vur-sí-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; aduchescu unã mari slãbintsã shi curmari a truplui di itia-a copuslui mari tsi-am faptã; avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, (mi) curmu, armãn, cãpãescu
{ro: obosi}
{fr: (se) lasser, (se) fatiguer; (s’)exténuer}
{en: tire, ex-haust}
ex: avursish (ti curmash, apustusish) di alãgari

§ avursit (a-vur-sítŭ) adg avursitã (a-vur-sí-tã), avursits (a-vur-sítsĭ), avursiti/avursite (a-vur-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; avrusit, apustusit, lãvrusit, curmat, armas, cãpãit
{ro: obosit}
{fr: lassé, fatigué; exténué}
{en: tired, exhausted}
ex: aestã etã di zãhmets easti-avursitã; cãt avea agiumtã shi eara avursit di cali; eara avursit (curmat, apustusit) multu shi cripa di seati

§ avursiri/avursire (a-vur-sí-ri) sf avursiri (a-vur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva avurseashti; avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, curmari, armãneari, cãpãiri, brengã
{ro: acţiunea de a obosi; obosire, oboseală}
{fr: action de (se) lasser, de (se) fatiguer; de (s’)exténuer; fatigue}
{en: action of tiring, of being exhausted; tiredness}

§ avrusescu (a-vru-sés-cu) vb IV avrusii (a-vru-síĭ), avruseam (a-vru-seámŭ), avrusitã (a-vru-sí-tã), avrusiri/avrusire (a-vru-sí-ri) – (unã cu avursescu)
ex: avrusii multu di lucrul di la-ayinji; nj-avrusirã cicioarli di-ahãtã alãgari

§ avrusit (a-vru-sítŭ) adg avrusitã (a-vru-sí-tã), avrusits (a-vru-sítsĭ), avrusi-ti/avrusite (a-vru-sí-ti) – (unã cu avursit)

§ avrusiri/avrusire (a-vru-sí-ri) sf avrusiri (a-vru-sírĭ) – (unã cu avursiri)

§ lãvrusescu (lã-vru-sés-cu) (mi) vb IV lãvrusii (lã-vru-síĭ), lãvru-seam (lã-vru-seámŭ), lãvrusitã (lã-vru-sí-tã), lãvrusiri/lãvrusire (lã-vru-sí-ri) – (unã cu avursescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

barbã

barbã (bár-bã) sf bãrghi (bắr-ghi) – perlji tsi crescu dit grunjlu-a bãrbatlui (sh-niheamã ma nsus, di-unã parti sh-di-alantã a gurãljei) shi suntu alãsats s-armãnã mãri; (fig:
1: barbã = (i) arãdãtsinã di prash, tseapã, etc.; (ii) hirili tsi es dit cuceanlu di misur, nicurat ninga di cojili tsi lu-acoapirã; expr:
2: mi giur pi barbã = mi giur cã spun dealihea)
{ro: barbă; rădăcina de ceapă sau praz}
{fr: barbe; racines de l’oignon et du poirreau}
{en: beard; roots of green onions or leaks}
ex: tsi nu-ari teta dininti? (angucitoari: barba); un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli); unãoarã la noi mash preftsãlj purta barbã; vidzui un om cu barbã mari; barba eara semnu di jali; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; barba a prashlui nu s-mãcã; lj-deadi barba-a misurlui; cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; bãgai tu loc nã dãrmã di saltsi sh-ahiurhi s-lji easã barbã (fig: hiri di-arãdãtsinã); bãrghili a sãcãladzlor; altu sh-ardi barba sh-altu sh-aprindi tsigarea

§ bãrbos (bãr-bósŭ) adg bãrboasã (bãr-bŭá-sã), bãrbosh (bãr-bóshĭ), bãrboasi/bãrboase (bãr-bŭá-si) – cari ari barbã lungã; tsi nu s-ari sursitã di multu chiro; cu barbã, sãcãlã; (fig: bãrbos = preftu cu barbã)
{ro: bărbos}
{fr: barbu}
{en: bearded}
ex: s-nu-l vedz bãrboslu-atsel (atsel cu barbã); agri capiti bãrboasi (cu barbã); vinji un bãrbos (fig: preftu)

§ barber (bar-bér) sm barberi (bar-bérĭ) – bãrbat a curi tehni easti s-talji perlji i s-surseascã oaminjlji
{ro: bărbier}
{fr: barbier}
{en: barber}
ex: shidea sh-lu ntriba pri barber; barber veclju cu un jar di fumealji; l-bãgã tu pãni di barber

§ birber (bir-bér) sm birberi (bir-bérĭ) – (unã cu barber)

§ birbirii/birbirie (bir-bi-rí-i) sf birbirii (bir-bi-ríĭ) – ducheanea-a birberlui iu oaminjlji sh-talji perlu i s-sursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

carcalec

carcalec (car-ca-lécŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi ta s-u-agiutã s-ansarã multu diparti (cicioari di dinãpoi tsi fac unã soi di shuirat cãndu s-freacã un di-alantu); carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, ceatrafil, cherchinez, chirchinec, ghincalã, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, giungiunar, jujunar, juji
{ro: greier}
{fr: grillon}
{en: cricket}

§ carcalets (car-ca-létsŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: carcaletslu avea fudzitã; tu aestã sfinduchi avea ncljisã un carcalets

§ carcaledz (car-ca-lédzŭ) sm carcaledz (car-ca-lédzĭ) – (unã cu carcalec)

§ cãrcãlets (cãr-cã-létsŭ) sm cãrcãlets (cãr-cã-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: cãnticlu a cãrcãletslor s-avdzã

§ curcalec (cur-ca-lécŭ) sm curcalets (cur-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)

§ ceatrafil (cĭa-tra-fílŭ) sm ceatrafilj (cĭa-tra-fíljĭ) – (unã cu carcalec)
ex: ceatrafilj apãrnjirã si-sh cãntã

§ cherchinez (chĭer-chi-nézŭ) sm cherchinezi (chĭer-chi-nézĭ) – (unã cu carcalec)

§ chirchinec1 (chir-chi-nécŭ) sm chirchinets (chir-chi-nétsĭ) – (unã cu carcalec); (fig: chirchinec = (ficior) tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, zãbãcos, jabec, etc.)
ex: mash chirchineclu nu sh-adunã gura; un chirchinec (un ascãrchit, unã puzumi) di ficior

§ scarcalec (scar-ca-lécŭ) sm scarcalets (scar-ca-létsĭ) – insectã tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti); acridã, lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulucustã, scarcalec, scarcalets, scãrcalets, sarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, scãrculets, scaculets, scucalets
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãsmeti/cãsmete

cãsmeti/cãsmete (cãs-méti) sf cãsmets (cãs-métsĭ) – atsea (tihea) tsi u-ari omlu cãndu-lj si duc lucrili ambar (dupã cum lj-u vrea chefea); atseali tsi suntu numãtsiti di miri cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); tihi, soarti, mirã, njirã, scriatã, scriiturã, ursitã
{ro: noroc, soartă}
{fr: chance, fortune, sort, destin}
{en: luck, fate}
ex: om cu cãsmeti (tihi) multã n banã; s-tsã hibã cu cãsmeti (tihi); ari cãsmeti cã nu-i singur; cãsmetea (tihea) vãrã nu sh-u shtii; s-nãscu cu cãsmeti; cãsmetea va s-ti-avinã, nu s-u-avinj; itsido tsi-acatsã cu mãna, lj-easti cu cãsmeti; trã cãsmetea (tihea) a lui, avea un cãlfã multu pirã; cãftã shi njiclu ficior s-alagã sh-nãs, si sh-veadã cãsmetea (soartea); cãsmetea-i oarbã: iu da, da! sh-iu nu da, nu da!; fã-mi cu cãsmeti, sh-arucã-mi n cuprii; doarmi, ma cãsmetea-lj lucreadzã; dzuã noauã, cãsmeti noauã

§ chismeti/chismete (chis-méti) sf chismets (chis-métsĭ) – (unã cu chismeti)
ex: aestã-lj fu chismetea (tihea, soartea, scriata)

§ cãsmetliu (cãs-met-líŭ) adg cãsmetlii (cãs-met-lí-i), cãsmetlii (cãs-met-líĭ), cãsmetlii (cãs-met-líĭ) – (om, lucru) tsi easti cu tihi; tihiros
{ro: norocos}
{fr: chanceux}
{en: lucky}
ex: feata-lj easti cãsmetlii (tihiroasã); nu tuts pot s-hibã cãsmetlii (cu tihi tu banã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã