|
|
urfãneatsã
urfãneatsã (ur-fã-neá-tsã) sf – vedz tu oarfãn
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: oarfãnam1
am1 (ámŭ) vb II avui (a-vúĭ), aveam (a-veámŭ), avutã (a-vú-tã), aveari/aveare (a-veá-ri) – (tsãn tsiva tsi) easti a meu;
(expr:
1: am, ari, etc. = escu, hiu, mi aflu, easti, s-aflã, etc.;
2: am arshini = nj-easti-arshini, mi-arushinedz;
3: am njilã = hiu njilos, mi curmã njila;
4: am arcoari = nj-easti-arcoari;
5: am inimã, curai = nu nj-easti fricã;
6: lu am tru inimã = l-voi multu;
7: lu-am tru nãri = nu-l voi;
8: lu-am tr-arcari = nu-l voi, lu cãtãfronjisescu;
9: lu am tru minti, tru oclju = mi minduescu la el;
10: nj-am menga, mintea, cãshtiga = bag oarã;
11: nu mi-ari loclu = nu-am isihii, ashteptu cu nearãvdari; nu mi tsãni loclu;
12: nj-u am = lugursescu, pistipsescu;
13: avem zbor = nã aduchim;
14: lj-am unã = lu-agudescu, lj-dau unã, lj-amin unã;
15: (am ahãti di) nu-am iu s-li bag = am multi;
16: muljarea ari ficior = muljarea amintã ficior; etc., etc., etc.)
{ro: avea, poseda}
{fr: avoir, posséder}
{en: have, own}
ex: io am oclji, voi avets ureclji; elj au semnu tu frãmti; ari
(expr: s-aflã) leamni tu pãduri; ari
(expr: easti, tricu) un mes di cãndu muri; nu lu-ari loclu
(expr: nu-ari isihii, nu-l tsãni loclu); ashi avem zbor
(expr: n-aduchim); lj-ari unã
(expr: ãlj da unã, lu-agudeashti) cu cioclu; foc lj-ari nãoarã
(expr: lj-aminã unãoarã cu tufechea); mbitatlu sh-u-ari
(expr: pistipseashti) cã nãs i amirã; chirutlu sh-u-ari
(expr: lugurseashti) cã altu ca nãs nu ari; sh-u-avurã
(expr: pistipsirã) cã suntu hicati; tsi-u ai
(expr: lugurseai) cã aduchea tsiva di banã?; tsi oarã-avem
(expr: tsi oarã easti), Nicola?; ma nu-ari
(expr: nu tricurã) trei minuti; estan nu ari
(expr: nu s-aflã) oi multi tu muntsã; nu s-ari avutã (nu-ari faptã, nu-ari criscutã) ahãtã earbã; aoa lj-ari
(expr: easti s-lj-acatsã), aclo lj-ari, lj-agiumsi; tsi om ari
(expr: easti, s-aflã) la shoput?; shtits cã ari
(expr: suntu, s-aflã) stihii aoatsi?; trã tse nu ari
(expr: nu suntu, nu es, nu s-fac) ghiftsã furi?; avea
(expr: eara, s-afla) tru-un loc un preftu; nu lu-avea
chisati/chisate
chisati/chisate (chi-sá-ti) sf chisãts (chi-sắtsĭ) – catastasea tu cari s-aflã atsel tsi easti cu punga goalã, tsi easti ftoh; lipsã di paradz tu pungã; catastasea tu cari s-aflã un embur (tugear, pãrmãteftu, etc.) cãndu lucrili (alishvirishurli) nu-lj si duc ghini (nu-aflã pãrmãtii s-acumpãrã, nu poati s-li vindã pãrmãtiili tsi ari, etc.); lipsã di vinderi; vindeari di pãrmãtii cu cheardiri; neaveari, fucãrlichi, ftohi, urfanji, urfãnilji, urfãneatsã
{ro: sărăcie, lipsă de bani, criză, chesat}
{fr: pauvreté, manque d’argent; stagnation des affaires, mévente, crise}
{en: poverty, lack of money; stagnation of sales, selling at a loss, crisis}
ex: anlu aestu fu mari chisati; s-iftinirã lucrili n pãzari cã easti chisati
§ chesati/chesate (chĭé-sa-ti? icã chĭe-sá-ti?) sf pl(?) – (unã cu chisati)
ex: antsãrtsu avum nã mari chesati (lipsã di paradz)
ftoh
ftoh (ftóhŭ) adg ftoahã (ftŭá-hã), ftohi (ftóhĭ), ftoahi/ftoahe (ftŭá-hi) – tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; fucãrã, neavut, oarfãn, zglob
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: alantu eara ftoh, cã nu avea pãni s-mãcã
§ ftohi/ftohe (ftó-hi) sf ftohi (ftóhĭ) – starea tu cari s-aflã atselj tsi suntu ftohi; fucãrlãchi, fucãrai, neaveari, urfãnilji, urfãneatsã
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté}
{en: poverty}
ex: zboarã multi, ftohi mari; pãnã cãndu va-nj bãnedz io cu ftohea n casã?
§ ftuhii/ftuhie (ftu-hí-i) sf ftuhii (ftu-híĭ) – (unã cu ftohi)
ex: zboarã multi, ftuhii mari
§ ftuhipsescu (ftu-hip-sés-cu) vb IV ftuhipsii (ftu-hip-síĭ), ftuhipseam (ftu-hip-seámŭ), ftuhipsitã (ftu-hip-sí-tã), ftuhipsi-ri/ftuhipsire (ftu-hip-sí-ri) – agiungu ftoh; fac pri altu s-agiungã ftoh; urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, atihescu, zgulughescu
{ro: sărăci}
{fr: (s’)appauvrir}
{en: impoverish}
ex: nu vrea ftuhipseascã (nu vrea agiungã ftoh)
§ ftuhipsit (ftu-hip-sítŭ) adg ftuhipsitã (ftu-hip-sí-tã), ftuhipsits (ftu-hip-sítsĭ), ftuhipsi-ti/ftuhipsite (ftu-hip-sí-ti) – tsi ari agiumtã oarfãn; urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, atihit, zgulughit
{ro: sărăcit}
{fr: appauvri}
{en: impoverished}
§ ftuhipsiri/ftuhipsire (ftu-hip-sí-ri) sf ftuhipsiri (ftu-hip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftuhipseashti; urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, atihiri, zgulughiri
{ro: acţiunea de a sărăci; sărăcire}
{fr: action de (s’)appauvrir; appauvrissement}
{en: action of impoverishing}
ex: ftuhipsiri (urfãnipsiri) greauã nã ncljisi casa
§ cioahã (cĭŭá-hã) adg (mash fiminin) invar – (muljari) tsi ari multã ihtizai (nivolji, ananghi, lipsã) di-un lucru (n casã, tu mãcari, etc.); tsi easti multu ftoahã shi nu-ari cu tsi s-bãneadzã; nevoljinã, neavutã, zgloabã, fucãroanji, ftoahã, oarfãnã
fucãrã
fucãrã (fu-cã-rắ) adg fucãroanji/fucãroanje (fu-cã-rŭá-nji), fucãradz (fu-cã-rádzĭ), fucãroanji/fucãroanje (fu-cã-rŭá-nji) – tsi nu-ari aveari sh-mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; ftoh, neavut, oarfãn, zglob; (fig: fucãrã = tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbu, corbusit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.)
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: la poarta-a fucãrãlui (a omlui ftoh) psusi gumarlu; bãna un om fucãrã, cã cinushi tu vatrã nu-avea; tsi s-adarã fucãrãlu (fig: mãratlu)?; nu-ari fucãrãlu (fig: mãratlu) tsi s-mãcã; eara moashi sh-fucãroanji (oarfãnã); da la biserits shi la fucãradz paradz trã suflit; pãnã si-lj yinã chefea-a avutlui, moari fucãrãlu; mash el fucãrãlu (fig: mãratlu) shidea di nã mardzini sh-mutrea; dzãsirã fucãradzlji din casã
§ fucãrami/fucãrame (fu-cã-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di fucãradz; dunjaua ntreagã tsi easti fucãroanji; fucãrai, urfanji, urfãnami, urfãnãtati
{ro: sărăcime}
{fr: nombre (l’ensemble) des pauvres}
{en: multitude of poor people}
ex: noi, fucãramea (atselj tsi him fucãradz)
§ fucãrai/fucãrae (fu-cã-rá-i) sf fucãrãi (fu-cã-rắĭ) – (unã cu fucãrami)
ex: iu poati fucãraea (fucãramea) s-pãlteascã ahãt
§ fucãrlãchi/fucãrlãche (fu-cãr-lắ-chi) sf fucãrlãchi (fu-cãr-lắchĭ) – catastasea tu cari s-aflã atselj tsi suntu fucãradz; ftohi, neaveari, urfanji, urfãnilji, urfãneatsã, chesati
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté}
{en: poverty}
§ fucãrãrescu (fu-cã-rã-rés-cu) adg fucãrãreascã (fu-cã-rã-reás-cã), fucãrãreshtsã (fu-cã-rã-résh-tsã), fucãrãreshti (fu-cã-rã-résh-ti) – di om fucãrã; fucãrescu, urfãnescu
{ro: de om sărac}
{fr: gueux, miséreux}
{en: destitute, poverty-stricken}
ex: dusi cu fucãrãreshtili (di oaminj ftohi) a lor stranji
oarfãn
oarfãn (ŭár-fãnŭ) sm, sf, adg oarfãnã (ŭár-fã-nã), oarfãnj (ŭár-fãnjĭ), oarfãni/oarfãne (ŭár-fã-ni) –
1: (ficior, featã) tsi nu-ari tatã, dadã i doilji pãrintsã; itin;
2: tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; ashi cum agiumsi atsel tsi ari chirutã tutã avearea-lj; fucãrã, ftoh, neavut, zglob; (fig: oarfãn = (i) tsi easti lipsit (di-un lucru); (ii) tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; mãrat, corbu, corbusit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, etc.; expr:
2: oarfãn aruptu; oarfãn cãpãit = multu oarfãn, fucãrã, ftoh)
{ro: orfan; sărac}
{fr: orphelin; pauvre}
{en: orphan; poor}
ex: fumealja, di mumã armãni oarfãnã; ficiorlu-aestu easti oarfãn di mumã (nu-ari mumã, cã-lj muri); di tatã nu-armãn ficiorlji oarfãnj, ma di mumã armãn; muljari oarfãnã (ftoahi, fucãroanji); la oarfãnlu (fucãrãlu) s-arupsi cioara; fu oarfãn (fig: lipsit) di pãradz; nã casã oarfãnã (ftoahã, neavutã); casi njits, oarfãni (ca di oaminj ftohi), cu garduri di surtseali; sh-eara unoarã un bãrbat shi unã muljari, oarfãnj aruptsã
(expr: multu ftohi, oarfãnj, nu s-poati ma ftohi di nãsh); oarfãn-cãpãit
(expr: multu ftoh), ma nu s-alãsa di-avinari; a s-hiu oarfãn sh-tu cãlivã, mash cãliva s-hibã-a mea; armãnlu-i oarfãn pulj (pulj fãrã pãrintsã; icã pulj mãrat, curbisit); hiu oarfãn (ftoh), nu-am tsiva; oarfãnlu (ftohlu) prindi s-lucreadzã; suntu oarfãnj (fãrã pãrintsã; icã ftohi); tsi s-facã sh-nãs, oarfãnlu (fig: mãratlu); ma ghini oarfãn (ftoh) tinjisit, dicãt avut pizuit; di eshti oarfãn (ftoh), nu ti adunã cu avutslji; ma ghini oarfãn (ftoh) shi sãnãtos, di avut shi zãbãcos
§ urfanji1/urfanje (ur-fá-nji) sf urfãnj (ur-fắnjĭ) – starea (catas-tasea) tu cari s-aflã atselj tsi suntu oarfãnj, fãrã pãrintsã i ftohi; fucãrlãchi, ftohi, neaveari, urfãnilji, urfãneatsã;
(expr:
1: mutrea-ts urfanja = mutrea-ts di lucrul a tãu shi nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor, lucri cu cari nu-ai s-fats tsiva; mutrea-ts di-irnjii;
2: mãcash urfanja = bãnash unã banã di oarfãn, ftoh)
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté, misère}
{en: poverty}
ex: urfanja (fucãrlãchea) a casãljei; nu lã eara duri urfanja (neavearea); mari urfanji avem; nu ari ma greauã lãngoari di urfanji (neaveari); eara nã urfanji cum s-ti-ascapã Dumnidzã; mãncash urfanja