DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

urdzãscu

urdzãscu (ur-dzắs-cu) vb IV urdzãi (ur-dzắĭ), urdzam (ur-dzámŭ), urdzãtã (ur-dzắ-tã), urdzãri/urdzãre (ur-dzắ-ri) – u ndreg shi u ntindu ustura (urdzãtura) tu arãzboi tra sã nchisescu tsãsearea; ordu, plitescu
{ro: urzi}
{fr: ourdir}
{en: warp (linen, cloth)}
ex: si shtibã s-urdzascã; aeri urdzãrã shi pãndza shi shiaclu; urdzãm pri mur

§ ordu1 (ór-du) vb IV urdzãi (ur-dzắĭ), urdzam (ur-dzámŭ), urdzãtã (ur-dzắ-tã), urdzãri/urdzãre (ur-dzắ-ri) – (unã cu urdzãscu)

§ urdzãt (ur-dzắtŭ) adg urdzãtã (ur-dzắ-tã), urdzãts (ur-dzắtsĭ), urdzãti/urdzãte (ur-dzắ-ti) – (hirlu) tsi easti tes tu arãzboi tra s-hibã etim trã tsãseari; plitit
{ro: urzit}
{fr: ourdi}
{en: warped (linen, cloth)}
ex: lj-shadi shiaclu urdzãt shi nitsãsut

§ urdzãri/urdzãre (ur-dzắ-ri) sf urdzãri (ur-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-urdzãscu hirili tu-arãzboi
{ro: acţiunea de a urzi; urzire}
{fr: action d’ourdir}
{en: action of warping (linen, cloth)}
ex: mãni s-ahurheascã urdzãrea-a pãndzãljei sh-dipreapoea a chilinjlor; va s-nj-agiutã la urdzãrea-a pãndzãljei

§ urdzãturã (ur-dzã-tú-rã) sf urdzãturi (ur-dzã-túrĭ) – hirili ligati dit arãzboi (un ningã alantu) prit cari s-trec alti hiri (trãnjli) tu tsãseari; urdin
{ro: urzitură, urzeală}
{fr: chaîne, ourdissure}
{en: warp}
ex: urdzãtura-a pãndzãljei; tindu urdzãtura pri gardu; adun urdzãtura la volbu; urdzãtura va turtseari ma minutã di tramã; urdzãtura nu easti greauã tra s-nu s-poatã sã nveatsã

§ usturã (us-tú-rã) sf usturi/usture (us-tú-ri) – lãna adratã hiri (cu furca sh-cu fuslu) dit cari s-fatsi urdzãtura
{ro: urzeală}
{fr: laine filée au tourniquet ou a l’aide de la quenouille en deux reprises, pendant que la “trama” est filée une seule fois}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuf

cuf (cúfŭ) adg cufã (cú-fã), cuhi (cúhĭ), cufi/cufe (cú-fi) – cari nu-avdi; cari nu-avdi ghini; surdu;
(expr:
1: u-aruc cufã = trag unã bishinã tsi nu s-avdi, tsi nu fatsi nitsiun vrondu;
2: (easti) cuf; easti cuf di-atsea ureaclji; u fatsi cufã ureaclja = cari nu va s-avdã; s-fatsi cã nu-avdi, cari nu-aducheashti (nu va s-aducheascã, nu va s-facã) atseali tsi-lj si spun; etc.)
{ro: surd}
{fr: sourd}
{en: deaf}
ex: cãndu loclu easti cuf (surdu); cuf ãnj dzãc; el li-arucã cufi
(expr: el arucã bishinj tsi nu s-avdu)

§ cufusescu (cu-fu-sés-cu) vb IV cufusii (cu-fu-síĭ), cufuseam (cu-fu-seámŭ), cufusitã (cu-fu-sí-tã), cufusiri/cufusire (cu-fu-sí-ri) – nj-cher putearea (harea) tsi u-aveam ta s-pot s-avdu (ti putsãn chiro icã tri totna); cufescu, asurdzãscu, surdzãscu, shurduescu
{ro: asurzi}
{fr: assourdir}
{en: deafen, make deaf}
ex: canda cufuseshti (asurdzãshti di vrondul tsi s-fatsi) tu loclu aestu; nã cufusit di ureclji (nã asurdzãt)

§ cufusit (cu-fu-sítŭ) adg cufusitã (cu-fu-sí-tã), cufusits (cu-fu-sítsĭ), cufusiti/cufusite (cu-fu-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã avdzãrea; cufit, asurdzãt, surdzãt, shurduit
{ro: asurzit}
{fr: assourdi}
{en: deafened, made deaf}

§ cufusiri/cufusire (cu-fu-sí-ri) sf cufusiri (cu-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-cheari (harea) putearea tsi-l fatsi s-avdã; cufiri, asurdzãri, surdzãri, shurduiri
{ro: acţiunea de a asurzi}
{fr: action d’assourdir}
{en: action of deafening, of becoming deaf}

§ cufescu (cu-fés-cu) vb IV cufii (cu-fíĭ), cufeam (cu-feámŭ), cufitã (cu-fí-tã), cufiri/cufire (cu-fí-ri) – (unã cu cufusescu)

§ cufit (cu-fítŭ) adg cufitã (cu-fí-tã), cufits (cu-fítsĭ), cufiti/cufite (cu-fí-ti) – (unã cu cufusit)

§ cufiri/cufire (cu-fí-ri) sf cufiri (cu-fírĭ) – (unã cu cufusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

plitescu

plitescu (pli-tés-cu) (mi) vb IV plitii (pli-tíĭ), pliteam (pli-teámŭ), plititã (pli-tí-tã), plitiri/plitire (pli-tí-ri) – u ndreg ustura (urdzãtura) tu arãzboi; mplitescu (per, palji, etc.); urdzãscu, ordu
{ro: urzi}
{fr: natter; ourdir, trainer}
{en: plait or braid (hair, straw); warp}
ex: tuti mplititurli tsi s-li ai plititã

§ plitit (pli-títŭ) adg plititã (pli-tí-tã), plitits (pli-títsĭ), plititi/plitite (pli-tí-ti) – urdzãt
{ro: urzit}
{fr: ourdi}
{en: braided (hair, straw); warped (linen, cloth)}

§ plitiri/plitire (pli-tí-ri) sf plitiri (pli-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pliteashti
{ro: acţiunea de a urzi; urzire}
{fr: action d’ourdir}
{en: action of braiding (hair, straw, etc.); of warping (linen, cloth)}

§ plitencã (pli-tén-cã) sf plitentsi/plitentse (pli-tén-tsi) – perlu lungu a muljerlor, mplitit ca unã i dauã coadi tsi spindzurã; pãltãnitsã, pultãnitsã, cusitsã, chicã, coadã, cuseauã
{ro: cosiţă}
{fr: tresse}
{en: braid}

§ pultãnitsã (pul-tã-ní-tsã) sf pultãnitsã (pul-tã-ní-tsã) – (unã cu plitencã)
ex: nveasta mplãtitã cu pultãnitsãli (cusitsli); cãciulã di-asimi mplãtitã cu pultãnitsã (cusitsi)

§ pãltãnitsã (pãl-tã-ní-tsã) sf – (unã cu plitencã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

surdu

surdu (súr-du) adg surdã (súr-dã) surdzã (súr-dzã) surdi/surde (súr-di) – cari nu-avdi; cari nu-avdi ghini; nsurdu, cuf;
(expr:
1: easti surdu di-atsea ureaclji; u fatsi surdã ureaclja; easti surdu = s-fatsi cã nu-avdi, nu va s-avdã; nu-aducheashti (nu va s-aducheascã) tsi-lj si spuni; nu va s-facã atseali tsi-lj si spun; etc.;
2: la poarta-a surdului aurlã di nu ai lucru = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu ti ngrets multu a unui s-tsã facã un lucru, sh-el nu va dip s-ts-ul facã)
{ro: surd}
{fr: sourd}
{en: deaf}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); surdul cãntã tu pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); om surdu
(expr: cari nu poati, i nu va s-avdã tsi-lj si dzãtsi); easti surdu di-unã ureaclji, nu-avdi ghini; li ciuli surdul tserbu urecljili shi gri; aide, surde, noi nu avdzãm, sh-tini avdzã; feata-i tu mari chindin, dzãsi surdul; surda nãsã, zbor nu grea; u fatsi ureaclja surdã
(expr: s-fatsi cã nu-avdi, nu va s-avdã) cãndu-lj grescu tri tsi ari sã-nj da; trã surdu, macã-asunj, chirdutã va s-ducã

§ nsurdu (nsúr-du) adg nsurdã (nsúr-dã) nsurdzã (nsúr-dzã) nsurdi/nsurde (nsúr-di) – (unã cu surdu)
ex: easti nsurdu, nu-avdi ghini; fatsi ureaclja nsurdã
(expr: s-fatsi cã nu avdi)

§ surda (súr-da) adv – mash tu zborlu: di-a surda, un gioc di cilimeanj iu njitslji s-fac cã nu-avdu; zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-fatsi cã nu avdi
{ro: joc de copii}
{fr: jeu d’enfants}
{en: children’s game}
ex: paplu di-a surda, s-fãtsea cã nu-avdi

§ asurdzãscu (a-sur-dzắs-cu) vb IV asurdzãi (a-sur-dzắĭ), asur-dzam (a-sur-dzámŭ), asurdzãtã (a-sur-dzắ-tã), asurdzãri/asurdzãre (a-sur-dzắ-ri) – nj-cher putearea (harea) tsi u-aveam ta s-pot s-avdu (ti putsãn chiro icã tri totna); surdzãscu, shurduescu, cufusescu, cufescu
{ro: asurzi}
{fr: assourdir}
{en: deafen, make deaf}
ex: cãt nu-asurdzã (cãt nu-sh chiru avdzãrea) di aurlarea-a lor; mi-asurdzãsh tutã dzua cu pisca-a ta; amirãlu cãt nu asurdzã di aurlarea-a lor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn