|
|
undzitâ
RO:bună-cuviinţă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:48617>2014-05-14 22:31:16.30301 »
undzitã
undzitã (un-dzí-tã) sf – vedz tu undzescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: undzescuazvundzescu
azvundzescu (az-vun-dzés-cu) vb IV azvundzii (az-vun-dzíĭ), azvundzeam (az-vun-dzeámŭ), azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvun-dziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) – fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azundzescu, cãrtiljedz, strãpungu, spitrundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}
§ azvundzit (az-vun-dzítŭ) adg azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvundzits (az-vun-dzítsĭ), azvundziti/azvundzite (az-vun-dzí-ti) – (lucru) tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; azundzit, cãrtiljat, strãpumtu, spitrumtu, strãbãtut, stribãtut
{ro: găurit, perforat}
{fr: troué, perforé, percé}
{en: pierced, gone through}
§ azvundziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) sf azvundziri (az-vun-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azvundzeashti; azvundziri, azundziri, cãrtiljari, strãpundziri, spitrundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a găuri, de a perfora; găurire, perforare}
{fr: action de percer, de trouer, de forer}
{en: action of piercing, of going through}
§ azundzescu (a-zun-dzés-cu) vb IV azundzii (a-zun-dzíĭ), azundzeam (a-zun-dzeámŭ), azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) – (unã cu azvundzescu)
§ azundzit (a-zun-dzítŭ) adg azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundzits (a-zun-dzítsĭ), azundziti/azundzite (a-zun-dzí-ti) – (unã cu azvundzit)
§ azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) sf azundziri (a-zun-dzírĭ) – (unã cu azvundziri)
giuncu
giuncu (gĭún-cu) sm, sf giuncã (gĭún-cã), giuntsi (gĭún-tsi), giuntsi/giuntse (gĭún-tsi) – boulu (vaca) cãndu easti ninga tinir yitsãl di 2-3 anj, di-aradã niscuchit shi nibãgat ninga la giug; juncu, mãnzat, yitsãl (yitsauã), muscar, demush
{ro: junc}
{fr: bouvillon, jeune taureau; génisse}
{en: young bullock}
ex: va talj trã nãs giuncul atsel graslu; vaca tsi ari undzitã cu boulu icã cu giuncul
§ juncu (jĭún-cu) sm, sf junicã (jĭu-ní-cã), juntsi (jĭún-tsi), junitsi/junitse (jĭu-ní-tsi) – (unã cu giuncu)
ex: tãljai un juncu (yitsãl di 2-3 anj)
lungu
lungu (lún-gu) adg lungã (lún-gã), lundzi (lún-dzi), lundzi/lundze (lún-dzi) – (lucru) tsi easti strimtu di-unã parti, ma tr-alantã parti, un capit easti diparti di-alantu; (omlu) tsi easti analtu (shi suptsãri); (loc) tsi sã ntindi multu di-unã parti (di la un capit la-alantu) ma putsãn di-alantã; (chiro) tsi tsãni multu; etc.; mari, multu, analtu, diparti, etc.
{ro: lung}
{fr: long}
{en: long}
ex: cãdzu tu-un somnu lungu (tsi tsãnu multu); u-aflu cu cali si-lj dãm banã lungã; omlu-aestu easti lungu (analtu shi suptsãri) ca lefca; isturia-a ta easti lungã; un cãrlig lungu di cornu adãrat; dupã ahãtã cali lungã, deadi di un suflit di om; intrarã shi tru-atsea pishtireauã, cari eara lungã, largã, ahãndoasã; loai nã vigã lungã tra s-agiungu; talji nã veargã lungã shi u tindi prisupra-arãului; muljarea, poali lundzi sh-minti shcurtã; muljare, muljare, minti shcurtã sh-perlji lundzi; cusitsi lundzi sh-minti shcurtã; easti cama lungã di-a ta
§ lundzimi/lundzime (lun-dzí-mi) sf lundzinj (lun-dzínjĭ) – dipãrtarea dit-un loc tu altu; mãrimea tsi u-ari un lucru (om, loc, chiro, etc.) tu partea iu easti lungu; lundzeami
{ro: lungime}
{fr: longueur}
{en: length}
ex: lundzimea (partea-atsea lunga) a ayinjiljei eara di-unã njilji di cots, lãrdzimea di shasi suti
§ lundzeami/lundzeame (lun-dzeá-mi) sf lundzenj (lun-dzénjĭ) – (unã cu lundzimi)
§ lundzin (lun-dzínŭ) adg lundzinã (lun-dzí-nã), lundzinj (lun-dzínjĭ), lundzini/lundzine (lun-dzí-ni) – tsi ari banã lungã; tsi bãneadzã multsã anj; urari faptã-a unui tra s-bãneadzã multsã anj
{ro: cu viaţă lungă}
{fr: qui vit, qui vive longtemps}
{en: who lives longtime}
ex: s-nã bãneadzã hãrioasã shi lundzinã (multsã anj); lundzinã (cu lungã banã) s-ti ved
§ dealungului (dea-lún-gu-luĭ) adv – piningã mardzinea-a unui lucru lungu; di la un capit la-alantu
{ro: de-a lungul}
{fr: le long de, en travers}
{en: along, alongside, throughout}
ex: armãnlu eara nvitsat s-tragã dealungului cu meshlji (deadun cu meshlji tri trec un dupã-alantu; multu chiro); u lo dealungului di-arãu (piningã-arãu)
mutrã
mutrã (mútrã) sf mutri/mutre (mú-tri) – fatsã, surati, prosup, opsi, ceahre, vidzutã, undzitã;
(expr:
1: fac (stau cu) mutrili = fac nãji, camomati;
2: dipun mutrili = nu mi-ariseashti, nu-nj pari ghini, mi cãrtescu, dipun budzãli, dipun nãrli, dipun dzeanili, etc.;
3: aspun mutrili = aspun cã am cripãri, ghideri, cã hiu cãrtit;
4: nu-am mutra = nu cutedz, nu-am curailu, nu dãldãsescu, nu dãvrãnsescu; nj-easti-arshini;
5: ahtãri mutri! = ahtãri oaminj!;
6: aestã nu easti ti mutra-a lui = aestã nu fatsi, nu-ahãrzeashti trã el)
{ro: mutră}
{fr: visage, mine}
{en: face, appearance, look}
ex: sh-vidzu mutra (fatsa) tu yilii; dupã mutrã (fatsã) s-cunoashti omlu; dupã mutra (fatsa, opsea) tsi featsi; l-vidzui cum fãtsea mutri
(expr: fãtsea naji, camomati); s-videa cã nu lu-arisea, cã dipusi mutrili
(expr: s-cãrti); nu-ari mutrã
(expr: nu cuteadzã, lj-easti-arshini) s-yinã; mutri shubeilãtitsi cãti s-caftsã
§ deamutra (dea-mú-tra) adv – (fac tsiva) cu tutã putearea tsi am
{ro: din răsputeri}
{fr: avec tout ce que je pouvais faire}
{en: with all that I have}
ex: s-bãgã deamutra (sã ngricã multu, cãt putu) s-u da
§ mutrusescu (mu-tru-sés-cu) vb IV mutrusii (mu-tru-síĭ), mutruseam (mu-tru-seámŭ), mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) – fac mutri, mutrescu cãrtit, nvirinat
{ro: face mutre; se uita supărat}
{fr: faire la moue}
{en: pout; purse one’s lips; look sulky}
§ mutrusit (mu-tru-sítŭ) adg mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusits (mu-tru-sítsĭ), mutrusiti/mutrusite (mu-tru-sí-ti) – tsi easti cu mutri; tsi easti cãrtit
{ro: supărat, îmbufnat}
{fr: boudé, renfrogné}
{en: sulky, sullen}
§ mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) sf mutrusiri (mu-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mutruseashti
{ro: acţiunea de a face mutre; de a se uita supărat}
prindu1
prindu1 (prín-du) (mi) vb III shi II presh (préshĭŭ) shi primshu (prím-shĭu), prindeam (prin-deámŭ), primtã (prím-tã), prindi-ri/prindire (prín-di-ri) shi prindeari/prindeare (prin-deá-ri) –
1: aduchescu, achicãsescu, acãchisescu, ntsileg, agrãxescu, apucu-pescu, ljau di hãbari, ãnj featã mintea, ãnj talji caplu, bag tu cofã, bag tu cornu, etc.;
2: nj-neadzi (ghini i arãu); nj-yini ghini, nj-si cadi; nj-sta ghini (arãu); nj-undzeashti;
3: da (soarili, luna, stealili); bag mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã); mi fac, mi-amintu, mi fet, mi-aprindu
{ro: înţelege; a-i veni (bine sau rău), a-i merge (bine sau rău); dospi (aluat), se forma, crea, se naşte}
{fr: comprendre; seoir (bien ou mal), aller (bien ou mal); se former, naître}
{en: understand; suit (bad or good); form, make, create, be born}
ex: nu nã prinsesh (aduchish) ghini; a unui ficior cu minti, vurgarã nu-lj prindi (nu-lj lipseashti, nu-lj sta ghini); mãreatsa cum lã prindi (cãt ghini lã sta mãreatsa)!; nu-lj prindi caplu (nu-lj talji caplu, mintea; nu aducheashti); a njia cum ãnj prindu (cum ãnj sta ghini, cum nj-undzeashti, cum ãnj si cadi); furilja nu vã prindi (nu easti ti voi, nu vã sta ghini); nu vã prindu (nu vã sta ghini) fundili; nu-lj prindi-a lui (nu-lj sta ghini, nu-lj undzeashti) tu loc; prindu aloat (bag mãeauã tu aloat tra s-lu fac s-creascã, s-yinã); s-preasi (ishi, deadi) lunã noauã; ma nãs ahtari s-preasi (s-amintã, s-featsi), anapud, tihilai; dit oara cãndu s-preasi (s-amintã); strãpãpãnjlji a noshtri s-preasirã (s-amintarã) ca armãnj
§ primtu (prím-tu) adg primtã (prím-tã), primtsã (prím-tsã), primti/primte (prím-ti) –
1: tsi ari aduchitã (achicãsitã, ntsileaptã, etc.);
2: tsi-lj yini ghini; tsi-lj sta ghini; tsi-lj undzeashti ndreptu; pirifan, fudul, etc.;
3: tsi ari criscutã i vinjitã (aloatlu); tsi s-ari amintatã, etc.
{ro: înţeles; care-i vine (bine sau rău); măndru; format, creat, născut, dospit (aluat)}
{fr: qui a compris; bienséant et fier; sis (bien ou mal), allé (bien ou mal); formé, né}
{en: understood; proper, decorous, proud; suit (bad or good); formed, made, created, been born}
ex: vedzã-l tsi primtu (ndreptu, pripsit, pirifan) sh-tsi livendu easti
§ prindi (prín-di) vb (pirs. 3-a sing di la indicativlu prizentu a verbului prindu) shi prindea (la impirfectu) shi va prindã (la vinjitor) – lipseashti (si s-facã tsiva); nj-sta ghini (un lucru); nj-si cadi
tindu
tindu (tín-du) (mi) vb III shi II tesh (téshĭŭ) shi timshu (tím-shĭu), tindeam (tin-deámŭ), teasã (teá-sã) shi timsã (tím-sã) shi timtã (tím-tã), tindiri/tindire (tín-di-ri) shi tindeari/tindeare (tin-deá-ri) – trag un lucru di dauãli capiti (i di ma multi pãrtsã) tra (i) s-lu ndreptu (cãndu easti adunat i strãmbu); (ii) s-lu fac ma suptsãri (peturlu di pitã), shi s-lu-ashternu pri unã measã; (iii) s-u stringu deavãrliga-a unui altu lucru (cioarã, curauã, funi); (iv) s-lu lundzescu i s-lu lãrdzescu un lucru (cioarã, stranj, truplu-nj, cãndu mi culcu pri crivati i mpadi), etc.; ndreptu mãna cãtrã cariva tra s-lji dau un lucru; arãspãndescu apa pri loc cãndu u versu dit unã cãldari; ntindu, ãntindu, antindu, trag, versu, arãspãndescu, mpeatur, bag, dau, ved, etc.;
(expr:
1: li teasi = muri, sh-deadi suflitlu, lji ncljisi ocljilj, li ncãrcã dit lumea aestã, lj-deadi dolji (chealea) a preftului, li-arcã petalili, etc.;
2: li tindu ciunili (cicioarili) = alag agonja, fug, u-angan cãtsaua, u shpirtuescu, li ciulescu, u cãlescu, li cãrtsãnescu, etc.;
3: tindu stranji = acats stranji pi funi tra si s-usucã di soari sh-vimtu;
4: tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi; tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga = fã mash cãt pots; nu caftsã s-fats ma multu dicãt tsã easti putearea; s-nu-aspardzi ma multsã paradz di tsi ai tu pungã)
{ro: tinde, întinde}
{fr: tendre, s’étendre}
{en: stretch, lay, spread}
ex: tindu funi sh-adun gljami (angucitoari: curcubeta); cãndu s-teasi (s-lundzi, ndriptã mãna) Avram s-lja cutsutlu; omlu linãvos, i va s-tindã, i ba s-beasã; lj-timsi (lj-deadi) pãltarea; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi
(expr: s-s-fats mash cãt tsã easti putearea); tini tindzi
(expr: acats stranjili pi funi) stranji sh-noi tindem peturi (mpiturãm); ningã nveasta-a lui s-timsi (s-culcã, s-lundzi, s-ashtirnu); s-avea teasã (lundzitã, culcatã, curdusitã) sum un fag; tindi (dã-nj) mãna s-ti tsãn s-nu cadz; timshu (anãltsai) mãna sh-arupshu un mer; s-tindi (s-lundzeashti) cã-l lja heavra; teasi (timsi) cãmeshli pri rudz; s-tindea (s-lundzea) pri fãntãnã; li tindea ciunili
(expr: fudzea, li cãlea, sh-loa pãrtãljli, u-angãna cãtsaua); tindi-li!
(expr: fudz, cãlea-li, cãrtsãnea-li di-aoa); nitsi nu videa iu cãlca, acshitsi li tindea ciunili (ahãntu-agonja alãga); vinji oara-al Bacola s-li tindã
(expr: s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj); vinji oara s-li tindã
undzescu
undzescu (un-dzés-cu) (mi) vb IV undzii (un-dzíĭ), undzeam (un-dzeámŭ), undzitã (un-dzí-tã), undziri/undzire (un-dzí-ri) –
1: am entipusea cã atseali tsi ved (avdu, nj-si spuni, etc.) sh-u-aduc cu…(un lucru shtiut); par, apar, ambar, ampar;
2: am hãri (fatsã, boi, mushuteatsã, etc.) ca atseali avuti di un altu; nj-u-aduc tu hãri cu cariva; bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi tamam cum lipseashti (tsi easti, tsi-lj yini ghini, tsi-lj si uidiseashti); aundzescu, unzescu, nj-u-aduc, tiryisescu, uidisescu, udisescu, idusescu, uidescu, sãmãrusescu;
3: ãnj si cadi; ãnj da (di mãnã); ãnj yini (pi gaidã); ãnj cadi (tu pãzari); ãnj si ndreadzi (lucrul, huzmetea), etc.;
4: ãnj sta (nj-prindi) ghini (un lucru, un stranj tsi portu, etc.)
{ro: părea; (se) asemăna; fi convenabil, a i se cade; a-i sta bine, potrivi}
{fr: paraître, sembler, ressembler; être convenable; aller; seoir}
{en: seem likely; resemble; be convenient; show (fit) well on}
ex: undzescu (nj-si pari cã hiu) capitane tu-aumbra dit curii; undzea (pãrea, lugursea) cã vrea s-da ndriptati a hãngilui; undzeashti (s-cadi) pri doxã-Lj a lui di tinjii s-nã ncljinãm; nu undzeashti (pari) s-hibã lucru bun; ari a cui s-undzeascã (cu cari si sh-u-aducã; cu cari si s-uidiseascã); cari s-nu undzeascã (ma s-nu sh-u-aducã), va s-anjurdzeascã; zboarã anusti nu ts-undzescu (nu-ts sta ghini; nu sh-u-aduc cu haractirlu-a tãu); undzeashti (tsã si cadi, easti ghini) s-tats; di-anda eara armãnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc (tsi ghini-lj stãtea, prindea a lailui di loc); undzescu (minduescu, lugursescu) s-fug; lj-undzescu multu (lj-yin multu ghini) stranjili tsi li feci tora ti Pashti; tsi vãrtos a njia nj-undzea ((i) nj-stãtea ghini, mi-aspunea ghini; icã (ii) tsi ghini sh-u-adutsea cu mini); nu ts-undzeashti (nu tsã sta ghini) a tsia, om aush cu-un cicior tu groapã, s-fats fapta-aestã; undzeashti (nj-si cadi a njia, lipseashti) s-mi aflu tu-unã ahtari chideri?
§ undzit (un-dzítŭ) adg undzitã (un-dzí-tã), undzits (un-dzítsĭ), undziti/undzite (un-dzí-ti) – tsi-lj s-ari pãrutã; tsi ari hãri unã soi cu cariva altu; (lucru) tsi easti uidisit tu-un loc; tsi-lj sta (lj-prindi) ghini, etc.; pãrut, ampãrut, aundzit, unzit, uidisit, tiryisit, etc.
{ro: părut; asemănat; convenabil, potrivit}
{fr: paru, semblé, ressemblé; ressemblant; convenable; allé}
{en: seemed likely; resembled; resembling; convenient; shown (fitted) well on}
ex: cum easti undzitã (cum ãlj si cadi s-hibã); doilji suntu undzits (cu prãxi buni)