|
|
ugoadâ
RO:eventualitate … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:48454>2014-05-14 22:31:16.200655 »
ugoadã
ugoadã (u-gŭá-dã) sf ugodz (u-gódzĭ) – lucru tsi s-fatsi nu dupã cum u mindueashti (crueashti) omlu ma dupã cum s-tihiseashti (u va Dumnidzã); tihisiri
{ro: întâmplare; eventualitate}
{fr: hasard; éventualité}
{en: chance; eventuality}
ex: ugoada (tihisirea) arauã
§ ugudescu (u-gu-dés-cu) (mi) vb IV ugudii (u-gu-díĭ), ugudeam (u-gu-deámŭ), uguditã (u-gu-dí-tã), ugudiri/ugudire (u-gu-dí-ri) – fac (s-fatsi) un lucru nu dupã cum lu cruescu mini ma dupã cum u va tihea; tihisescu; (fig: ugudescu = cher, am mari znjii; expr:
2: va nj-ugudescu shi perlu din cap = va nj-am multã znjii, va-nj cher tutã avearea)
{ro: (se) întâmpla}
{fr: advenir; se trouver par hasard}
{en: happen, be somewhere by chance}
ex: mi ugudii (mi tihisii) s-hiu la nãsh cãndu lã intrarã furlji; va s-tsã ugudeshti shi perlu din cap
(expr: va s-ai multã znjii, va cheri tutã avearea) cu mienea aestã
§ ugudit (u-gu-dítŭ) adg uguditã (u-gu-dí-tã), ugudits (u-gu-dítsĭ), uguditi/ugudite (u-gu-dí-ti) – tsi s-ari faptã dupã cum s-tihiseashti (dupã cum easti datã di la Dumnidzã); tihisit
{ro: întâmplat}
{fr: advenu par hasard}
{en: happened by chance}
ex: casa lj-easti uguditã (fig: chirutã), lj-u lja borgealadzlji
§ ugudiri/ugudire (u-gu-dí-ri) sf ugudiri (u-gu-dírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-tihiseashti tsiva; tihisiri;
2: tihisiri lai, oarã lai
{ro: acţiunea de a (se) întâmpla, întâmplare; întâmplare rea, calamitate}
{fr: action d’advenir quelque chose par hasard; hasard calamiteux}
{en: action of something happening by chance; bad luck, bad chance}
atihii/atihie
atihii/atihie (a-ti-hí-i) sf atihii (a-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-sh chearã iftihia; harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu-aibã tihi tu banã; tihi oarbã; nitihi, atihiri, tirsilãchi, strimturã, strimtoari, taxirati, arãeatsã, lãeatsã, cãtratsã, pacus, bilje, biljauã, scangi, etc.
{ro: nenoroc}
{fr: infortune, adversité}
{en: misfortune, adversity}
§ atih (á-tihŭ) adg atihã (á-ti-hã), atihi (á-tihĭ) adg atihi/atihe (á-ti-hi) –
1: tsi nu-ari tihi tu-un lucru, tsi easti om fãrã tihi tu banã; corbu, mbogru, scurpisit, etc.;
2: (om) tsi nu easti gras; tsi easti fãrã puteari; nibun, slab, adinat, zãif, zãifcu, etc.
{ro: nenorocos, slab}
{fr: malchanceux; maigre, faible}
{en: unfortunate; lean, weak}
ex: omlu-aestu easti atih (fãrã tihi, mbogru); vindeari atihã (slabã, nibunã); ficiorlu easti atih (slab); cãndu-l cunuscui eara atih (slab)
§ atihescu (a-ti-hĭés-cu) vb IV atihii (a-ti-híĭ), atiheam (a-ti-hĭámŭ), atihitã (a-ti-hí-tã), atihi-ri/atihire (a-ti-hí-ri) –
1: angrec ma putsãn (di nimãcari, di niputeari, etc.); mi trag la fatsã (di lãngoarea tsi u-avui); cher di putearea tsi u-aveam ma ninti; slãghescu, adinãtsescu;
2: agiungu oarfãn, ftoh; fac pri altu s-agiungã oarfãn, ftoh; ftuhipsescu, urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, zgulughescu
{ro: slăbi, sărăci}
{fr: maigrir, (s’)appauvrir}
{en: lose weight, lose strength, weaken; impoverish}
ex: atihi (slãghi) di-armasi cheali sh-os; avea atihitã (ftuhipsitã) cãndu-l cunuscush tini
§ atihit (a-ti-hítŭ) adg atihitã (a-ti-hí-tã), atihits (a-ti-hítsĭ), atihiti/atihite (a-ti-hí-ti) – tsi ari slãghitã; tsi ari urfãnipsitã; slãghit, adinãtsit, ftuhipsit, urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, zgulughit
{ro: slăbit, sărăcit}
{fr: maigri, appauvri}
{en: who has lost weight, who has lost strength, weakened; impoverished}
§ atihiri/atihire (a-ti-hí-ri) sf atihiri (a-ti-hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva atiheashti; slãghiri, adinãtsiri, ftuhipsiri, urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, zgulughiri; lãeatsã, arãeatsã, taxirati, distihii, etc.
bilje
bilje (bi-ljĭé) sm biljadz (bi-ljĭádzĭ) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, taxirati, ndezmã, ndizmã, distihii, cãtratsã, pacus, pacuz, lãeatsã, halã;
(expr: gioacã preftul di bilje = cã voi i cã nu voi, lipseashti s-lu fac un lucru)
{ro: belea, nenorocire}
{fr: malheur, embarras, embêtement, fléau}
{en: misfortune, worry, scourge}
ex: pãtsãi un mari bilje; aestu eara biljelu-a biljadzlor
§ biljauã (bi-ljĭá-ŭã) sf biljei (bi-ljĭéĭ) – (unã cu bilje)
ex: mãri biljei ãnj deadi; hiu tu mari biljauã
§ biljai/biljae (bi-ljĭá-i) sf biljei (bi-ljĭéĭ) – (unã cu bilje)
ex: trapshu nã mari biljai; cãdzu biljaea pri tini; tsi biljai (tsi pãtsã) di nu yini?
§ bileauã (bi-leá-ŭã) sf bilei (bi-léĭ) – (unã cu bilje)
§ beljagi (be-ljĭa-gí) sm beljageadz (be-ljĭa-gĭádzĭ) – om tsi lj-adutsi biljadz a unui; om (lucru) tsi-l fatsi pi cariva sã si ndiriseascã
{ro: belaliu; jenant}
{fr: embarrassant}
{en: embarrassing}
ex: easti beljagi (un tsi n-adutsi biljadz, tsi nã ndiri-seashti)
cãtratsã
cãtratsã (cã-trá-tsã) sf cãtrãts (cã-trắtsĭ) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; taxirati, distihii, pacus, pacuz, lãeatsã, bilje, biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, halã
{ro: nenorocire}
{fr: malheur}
{en: misfortune}
ex: pãtsãm unã cãtreatsã (taxirati)
§ cãtrãcearcu (cã-trã-cĭár-cu) adg cãtrãcearcã (cã-trã-cĭár-cã), cãtrãceartsi (cã-trã-cĭár-tsi), cãtrãceartsi/cãtrãceartse (cã-trã-cĭár-tsi) – tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti shi s-l-aducã a oaminjlor mãri cãtrãts; tsi ari hãri multu slabi (lãi, nibuni); arãu, slab, lai, tihilai, afishcu, ursuz, urut, cãni, pãngãn, vombir, etc.; (fig: tsi easti cu puteari; vãrtos, sãnãtos, etc.)
{ro: rău, răutăcios, crud}
{fr: mauvais, méchant, malin}
{en: bad, evil}
cumidii/cumidie
cumidii/cumidie (cu-mi-dí-i) sf cumidii (cu-mi-díĭ) – unã isturii (tihisiri, ugoadã) ciudioasã, multi ori tr-arãdeari, sh-multi ori tsi s-fatsi aniorihta, dinapandiha
{ro: comedie}
{fr: comédie}
{en: comedy}
ex: aestã easti nã mari cumidii
§ cumedii/cumedie (cu-mé-di-i) sf cumedii (cu-mé-diĭ) – (unã cu cumidii)
cur1
cur1 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – (trã muljituri ca apa, dzama, sãndzili, sudoarea, lãcrinjli, etc.) s-minã dipriunã cãtrã nghios (pi unã cali aripidinoasã); rãuredz; urdin, mi-arãspãndescu, mi duc, trec, mi versu, etc.; easi unã muljiturã (apã, dzamã, sãndzi, sudoari, lãcrinj, etc.) dit un lucru;
(expr:
1: curã tsiva = s-fatsi tsiva (tihiseashti un lucru, faptã, ugoadã, tihisiri, etc.); trãxescu, fac, tihisescu, astãhisescu, alãhãescu, ugudescu;
2: nj-curã narea = ãnj es (curã) mixi (sãndzi) dit nari;
3: curã zborlu = s-avdi, urdinã zborlu;
4: nj-curã (la-agioc) = lucrili-nj si duc ambar, ghini (amintu la-agioc);
5: slab lucru curã tu mesi; nu curã lucru bun = nu par lucrili s-njargã-ambar, easti tsiva tsi s-fatsi sh-nu para mi-ariseashti, tsiva tsi nu para anjurzeashti ghini;
6: nj-curã balili (dupã un lucru) = ãl zilipsescu multu (lucrul), voi multu s-lu am;
7: iu cura, s-nu curã va-i chicã = iu s-fãtsea tsiva, s-poati s-curã ninga niheamã)
{ro: curge, circula}
{fr: couler, circuler}
{en: run, flow, circulate}
ex: tsi curã shi nu s-minã dit loc? (angucitoari: shoputlu); cari shtii iu curã apa yii?; apa-a arãului curã agonja; arãulu curã agalea; alas-lu spindzurat pãnã s-lji curã tut sãndzili; curã umtul di dzãr (easi dzãrlu dit umtu) cã easti apãtos; lj-curã narea
(expr: lj-es mixi i sãndzi dit nari); curã
(expr: treatsi, s-arãspãndeashti) nã cuvendã; curã zborlu
(expr: s-avdi) cã lu-acãtsarã; s-veadã cã tsi va s-curã
(expr: tsi va trãxeascã, tsi va si s-facã); nu va s-curã
(expr: nu pari, nu-anjurdzeashti si s-facã) lucru bun; nãshti curã anamisa
(expr: trãxeashti, s-fatsi tsiva, easti tsiva tu mesi); ãlj dzãsi a featãljei, tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); am aflatã dit efimiridz tsi curã (fig: tsi s-fatsi tu lumi); nj-curã la-agioc
(expr: am tihi, ãnj njardzi ghini), amintu; acãtsarã sã-lj curã balili
(expr: nchisi s-zilipseascã multu); va s-bãnãm sh-va s-videm tsi va s-curã
(expr: tsi va si s-facã)
§ curat1 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), cura-ti/curate (cu-rá-ti) – tsi s-ari minatã cãtrã nghios (pi unã cali aripidinoasã); rãurat; urdinat, arãspãndit, dus, tricut, turnat, virsat, etc.
distihii/distihie
distihii/distihie (dhis-ti-hí-i) distihii (dhis-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-lj s-aspargã bana shi sã-lj fugã iftihia; atihiri, atihii, arãeatsã, taxirati, lãeatsã, cãtratsã, pacus, ghideri, cripari, bilje, biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, etc.
{ro: nenorocire}
{fr: malheur}
{en: misfortune}
§ distih (dhís-tihŭ) adg distihã (dhís-ti-hã), distihi (dhís-tihĭ), distihi/distihe (dhís-ti-hi) – tsi lj-ari cãdzutã unã mari distihii (taxirati) pri cap; duljat, dolj, corbu, mãrat, scurpisit, curbisit, lupusit, stuhinat, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.
{ro: nenorocit}
{fr: malheureux}
{en: unfortunate, wretched}
§ distihipsescu (dhis-ti-hip-sés-cu) (mi) vb IV distihipsii (dhis-ti-hip-síĭ), distihipseam (dhis-ti-hip-seámŭ), distihipsitã (dhis-ti-hip-sí-tã), distihipsiri/distihipsire (dhis-ti-hip-sí-ri) – (cu cripãrli tsi lj-aduc) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana amarã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; distihisescu, curbisescu, stuhinedz, lupusescu, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.
{ro: nenoroci}
{fr: être ou devenir malheureux; rendre malheureux}
{en: be unhappy, make someone unhappy}
§ distihipsit (dhis-ti-hip-sítŭ) adg distihipsitã (dhis-ti-hip-sí-tã), distihipsits (dhis-ti-hip-sítsĭ), distihipsiti/distihipsite (dhis-ti-hip-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; distihisit, corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, lupusit, buisit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.
{ro: nenorocit}
{fr: infortuné, malheureux}
{en: unhappy, wretched}
§ distihipsi-ri/distihipsire (dhis-ti-hip-sí-ri) sf distihipsiri (dhis-ti-hip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-l distihipseshti pri cariva; distihisiri, curbisiri, stuhinari, lupusiri, buisiri, chisusiri, hãndãcusiri, lãiri, pisusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) nenoroci; nenorocire}
{fr: action d’être ou de devenir malheureux; de rendre malheureux; malheur}
ghideri/ghidere
ghideri/ghidere (ghi-dé-ri) sf ghideri (ghi-dérĭ) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, cripãri (dureri shi znjii trupeshti shi sufliteshti); taxirati, distihii, cripari, cãtratsã, lãeatsã, pacus, pacuz, scangi, scanci, cangi, halã
{ro: nenorocire, bătaie de cap}
{fr: malheur}
{en: misfortune}
ex: gionjlj-armãnj fãrã ghideri (fãrã cripãri); ghiderli (taxirãtsli) a meali crescu; vidzui mãri ghideri; vulturlu aestu pãtsa nã ghideri multu greauã; omlu, cãndu-lj yini ghiderea, va s-u tragã; cu ciubuchea n gurã, fãrã cripãri, fãrã ghideri, di-lj dutsea banã!
§ chideri/chidere (chi-dé-ri) sf chideri (chi-dérĭ) – (unã cu ghideri)
ex: mi-avinã tut chideri (cripãri); avu mari chideri; tsi chideri (taxirati) lu-agudi
hãtai/hãtae
hãtai/hãtae (hã-tá-i) sf hãtãi (hã-tắĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la atsea tsi easti lugursitã ca ndreptu i di cum lipseashti s-hibã zborlu (fapta, scriarea, etc.); cheardirea shi aspãrgãciunea tsi u-ari cariva di la un lucru; ugoadã (tihisiri) tsi-adutsi mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; alatus, alath, latus, ftexim, stepsu, sfalmã, eanglãshi; cheardiri, znjii, zãrari, arãeatsã, lãeatsã, taxirati, chideri
{ro: greşeală, eroare, pagubă, nenorocire}
{fr: faute, erreur; détriment, malheur}
{en: fault, error, loss, misfortune}
ex: tu videari, cu sivdai, tu mãcari, cu hãtai (znjii); s-featsi hãtai (alatus, znjii); s-featsi nã hãtai (znjii, arãeatsã) mari tu mãhãlãlu alantu; hãtai (taxirati) tsi mi-agudi
§ hãtalj (hã-táljĭŭ) adg hãtalji (hã-tá-lji), hãtalj (hã-táljĭ), hãtalji/hãtalje (hã-tá-lji) – tsi-alasã urmi uruti trã tsiva i cariva shi poati s-aducã sh-moartea; di cari nu pots s-ti-afireshti; tsi easti cu-unã mirã lai cã tut tsi fatsi nu lj-easi ghini
{ro: fatal}
{fr: fatal}
{en: fatal}
ex: om hãtalj (cu mirã lai) easti, iu s-dutsi va s-tihiseascã tsiva
huneri/hunere
huneri/hunere (hu-né-ri) sf huneri (hu-nérĭ) –
1: ugoadã (tihisiri) nibunã tsi nu easti di-aradã, tsi nu lu-ariseashti omlu tsi u pati tu-unã oarã lai; atsea tsi cuteadzã s-facã un om alipidat, fãrã fricã; pãtsãtã;
2: murafetea tsi u ari un om tra s-lu facã ghini un lucru; harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul ca un mastur; mãsturilji, mãsturlichi, tirtipi;
(expr: nj-gioacã unã hunerã = nj-fatsi tsiva tri shicai, tra si sh-arãdã di mini; festã, fheacã, dubãrai, renghi; (ii) mi-arãdi, mi plãnãseashti, mi-ancaltsã, nj-tradzi cãlupea, nj-treatsi tastrul di gushi, etc.)
{ro: păţanie, dexteritate}
{fr: mesaventure; embarras, désagrément; art, dextérité}
{en: misadventure, mishap; disagreement; dexterity, art, skill}
ex: dai di bilje, u pats hunerea (dubãraea); nu shtii hunerea (tehnea, mãsturilja) a moarãljei; ari mari huneri (mãsturilji) la gioc; s-nu u cãrteshti cã nu lj-u shtii hunerea (cã nu shtii cum s-u fats ca s-lucreadzã; nu lj-u shtii tehnea) sh-u-aspardzi; tuti hunerli (tirtipurli) la el li vedz; favricarea a veshtului ari mari huneri (caftã mari mãsturilji); va-lj gioc unã huneri
(expr: va lu-arãd); shi s-cãpãea di-arãdeari, cã tsi huneri va lã gioacã; s-nu-lj gioacã vãrã huneri
(expr: s-nu u-arãdã) fusarlu; sã shtii cã nã u-ari giucatã hunerea!
(expr: n-ari arãsã); lã gioacã hunerea aestã
(expr: lã gioacã aestã renghi, icã: lj-arãdi lj-plãnãseashti); doilji sh-u-avea, cã sh-giucarã hunerea
(expr: s-arãsirã) un cu-alantu
§ hunerã (hu-né-rã) sf huneri (hu-nérĭ) – (unã cu huneri)
lai1
lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai