DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tãvani/tãvane

tãvani/tãvane (tã-vá-ni) sf tãvãnj (tã-vắnjĭ) – fatsa di nsus a unui udã; dãvani
{ro: tavan}
{fr: plafond}
{en: ceiling}
ex: easti casã cu tãvani, cu tãvani-analtã; cãdzu tãvanea (partea di nsus a udãlui) di eara s-nã putruseascã; adrã tsina, bãgã measa sh-apoea s-ascumsi pi tãvani; lo s-alinã seara pi tãvani; mãscãrãlu a hoarãljei arsãri pãn di tãvani; alantsã yeatsrã, cu capelili pãn di tãvani; di pi tãvani hiljlu di-amirã ciuli cu ureaclja shi avdzã; ascumsi tuti hãlãtsli di piscar, poaha, griplu sh-alanti pri tãvani; lu tsãnu ascumtu multu chiro pi tãvanea di casã

§ dãvani/dãvane (dã-vá-ni) sf dãvãnj (dã-vắnjĭ) – (unã cu tãvani)

§ tãvãnjusescu (tã-vã-njĭu-sés-cu) vb IV tãvãnjusii (tã-vã-njĭu-síĭ), tãvãnjuseam (tã-vã-njĭu-seámŭ), tãvãnjusitã (tã-vã-njĭu-sí-tã), tãvãnjusiri/tãvãnjusire (tã-vã-njĭu-sí-ri) – fac tãvanea di la casã; mirimitisescu i dau cu-azvesti (boi) tãvanea; dãvãnjusescu
{ro: tăvăni}
{fr: plafonner, faire de plafonds}
{en: ceil (a room)}

§ tãvãnjusit (tã-vã-njĭu-sítŭ) adg tãvãnjusitã (tã-vã-njĭu-sí-tã), tãvãnjusits (tã-vã-njĭu-sítsĭ), tãvã-njusiti/tãvãnjusite (tã-vã-njĭu-sí-ti) – (casã) tsi-lj si featsi tãvanea; (tãvanea) tsi fu datã cu boi i mirimitisitã
{ro: tăvănit}
{fr: plafonné}
{en: ceiled}
ex: cãsi tãvãnjusiti ghini

§ tãvãnjusiri/tã-vãnjusire (tã-vã-njĭu-sí-ri) sf tãvãnjusiri (tã-vã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tãvãnjuseashti; dãvãnjusiri
{ro: acţiunea de a tăvăni}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãvãrceac

tãvãrceac (tã-vãr-cĭácŭ) sn tãvãrceatsi/tãvãrceatse (tã-vãr-cĭá-tsi) – unã soi di sac (foali njic, tastru, etc.) faptu di cheali tu cari s-tsãni (ma multu) cash shi lapti acru; unã soi di foali njic (fuljinã, vãtãlah, utri, etc.); tãrvaci, tãrvash, tirufai, vurgã, zbãrnic, cheali, chilitsã, chilits, foali, fuljinã, utri, utur, vãtãlah
{ro: burduşel de piele}
{fr: petit sac (bourse) fait de peau crue pour y mettre du fromage ou du lait aigre}
{en: small bag made of untanned skin used to store cheese or sour milk}
ex: un cãrlig di picurar shi un tãvãrceac

§ tãrvash (tãr-váshĭŭ) sn tãrvashi/tãrvashe (tãr-vá-shi) – (unã cu tãvãrceac)
ex: dã-nj tãrvashlu di cãvrãmã

§ tãrvaci (tãr-vácĭŭ) sn tãrvaci/tãrvace (tãr-vá-ci) – (unã cu tãvãrceac)

§ tirufai (ti-ru-fáĭŭ) sn tirufai/tirufae (ti-ru-fá-i) – unã soi di sac multu njic faptu di cheali neargãsitã (cãtivãrãoarã dit stumahea di oai i caprã) tu cari s-tsãni (i s-poartã) cashlu; tãrvaci, tãrvash, tãvãrceac, zbãrnic, vurgã
{ro: burduşel de piele}
{fr: tout petit sac (bourse) de peau crue pour y mettre du fromage}
{en: small bag (sac or pouch) made of untanned skin of animals used to keep cheese}
ex: mãcarã un tirufai di ghizã

§ vãtãlah (vã-tã-lĭhŭ) sm vãtãlahi (vã-tã-láhĭ) shi sn vãtãlahi/vãtãlahe (vã-tã-lá-hi) shi vãtãlãhi (vã-tã-lắhĭ) – foali faptã di cheali di tsap tu cari s-poartã ma multu yin shi untulemnu; tãvãrceac, tãrvash, vurgã, tãrvaci, zbãrnic, foali, fuljinã, cheali, chilitsã, chilits, utri, utur
{ro: burduf}
{fr: outre; bouc (outre remplie d’huile ou de vin}
{en: goatskin bag filled up with oil or wine}
ex: di cheali di porcu vãtãlah (utri) nu s-fatsi; a turcului dã-lj masina sh-lja-lj vãtãlahlu (uturlu cu untulemnu); s-nj-aduts un cireap di pãnj, dauã vãtãlahi (utri) di yin, sh-doi boi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

analtu1

analtu1 (a-nál-tu) adg analtã (a-nál-tã), analtsã (a-nál-tsã), anal-ti/analte (a-nál-ti) – tsi s-aflã (easti alinat) nsus; tsi ari criscutã multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari unã boi mari; (boatsi) tsi easti suptsãri (i vãrtoasã); naltu
{ro: înalt}
{fr: haut, élevé}
{en: tall}
ex: tatã-nju easti analtu om (avea boi mari); alinã-ti analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analtsã eara murlji di-avlii; doi lai muntsã multu-analtsã; lunã tsi eshti-analtã (tsi ti-aflji nsus) sh-dipãrtoasã; analtu ca chiparishlu

§ naltu1 (nál-tu) adg naltã (nál-tã), naltsã (nál-tsã), nalti/nalte (nál-ti) – (unã cu analtu1)
ex: casa-a noastrã easti naltã; iu murlu ma nalt eara; nalti li featsi; tãvanea easti naltã (multu nsus); easti un tinir naltu, pripsit

§ analtu2 (a-nál-tu) adv – naltu, nsus, pristi, pisuprã, prisuprã, di pisuprã;
(expr:
1: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi s-aflã tu; tamam cãndu;
2: di-analtu = di nsus, din tser, di la Dumnidzã)
{ro: peste, deasupra}
{fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, d’en haut, juste, précisément}
{en: over, above, in the middle of, exactly}
ex: s-alãsarã analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahãti (ma nsus di-atseali, ma multu di-ahãnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea di-analtu
(expr: di nsus, dit tser); analtu pri
(expr: tu mesea, tu inima di, tu chirolu tsi fãtseam) chefi; trã trei ori analtu
(expr: tamam tri trei sãhãts) agiumshu; analtu pri
(expr: tamam cãndu dzãtseam) aesti zboarã; s-aushascã pri tinireatsã-analtu
(expr: ta-mam)

§ naltu2 (nál-tu) adv – (unã cu analtu2)
ex: naltu pri beari
(expr: tu chirolu tsi bea multu, dipriunã); eara naltu
(expr: tamam) pi dzãlili cãndu

§ analtsu (a-nál-tsu) (mi) vb I anãltsai (a-nãl-tsáĭ), anãltsam (a-nãl-tsámŭ), anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsa-ri/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) – (mi) min (scol, mut) cãtrã nsus; fac (adar, scol, mut, astãsescu, stãlãescu) unã binai (casã, bisearicã, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anduchilescu

anduchilescu (an-du-chi-lés-cu) (mi) vb IV shi II anduchilii (an-du-chi-líĭ), anduchileam (an-du-chi-leámŭ), anduchilitã (an-du-chi-lí-tã), anduchiliri/anduchilire (an-du-chi-lí-ri) shi anduchilea-ri/anduchileare (an-du-chi-leá-ri) – min un lucru arucutinda-l ca aroata; (mi) tindu (mi-arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, antãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, ghilindescu, chilindescu
{ro: rostogoli, tăvăli}
{fr: (se) rouler, (se) vautrer}
{en: roll; sprawl (on the bed, sofa, grass, etc.)}
ex: mi-anduchilii (mi-arucutii, mi tãvãlii) tu lãschi; s-anduchileashti (s-arucuteashti tu lãschi) ca porcu

§ anduchilit (an-du-chi-lítŭ) adg anduchilitã (an-du-chi-lí-tã), anduchilits (an-du-chi-lítsĭ), anduchiliti/anduchilite (an-du-chi-lí-ti) – tsi s-ari arucutitã ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arucutit, arcutit, antãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit, tăvălit}
{fr: roulé, vautré}
{en: rolled, sprawled}

§ anduchiliri/anduchilire (an-du-chi-lí-ri) sf anduchiliri (an-du-chi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anduchileashti cariva; arucutiri, arcutiri, antãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli, de a se tăvăli; rostogolire}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling, of sprawling}

§ anduchileari/andu-chileare (an-du-chi-leá-ri) sf anduchileri (an-du-chi-lérĭ) – (unã cu anduchiliri)

§ anduchiliturã (an-du-chi-li-tú-rã) sf anduchilituri (an-du-chi-li-túrĭ) – ashi cum easti loclu iu s-ari anduluchilitã cariva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-anduchileashti cariva; anduchiliri, arucutiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

antãvãlescu

antãvãlescu (an-tã-vã-lés-cu) (mi) vb IV antãvãlii (an-tã-vã-líĭ), antãvãleam (an-tã-vã-leámŭ), antãvãlitã (an-tã-vã-lí-tã), antãvãli-ri/antãvãlire (an-tã-vã-lí-ri) – (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; min un lucru arucutindalui ca aroata; (mi) tindu (arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu
{ro: rostogoli, tăvăli}
{fr: (se) rouler, (se) vautrer; (se) tourner et retourner}
{en: roll; sprawl (on the bed, sofa, grass, etc.}
ex: mulili s-antãvãlea; vrurã sã s-antãvãleascã (sã s-arucuteascã) tu cinushi; s-antãvãleashti (s-arucuteashti) tu strozmã; ah! dzãsi porcul, s-aveam nã mucirlã, s-mi-antãvãlescu; nu ti-antãvãlea (ti-arucutea) tu muzgã

§ antãvãlit (an-tã-vã-lítŭ) adg antãvãlitã (an-tã-vã-lí-tã), antãvãlits (an-tã-vã-lítsĭ), antãvãli-ti/antãvãlite (an-tã-vã-lí-ti) – tsi s-ari turnatã di-unã parti sh-di-alantã; tsi s-ari arucutitã ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (shi va s-lu-acatsã somnul); arucutit, arcutit, ntãvãlit, tãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit, tăvălit}
{fr: roulé, vautré}
{en: rolled, sprawled}
ex: porcul antãvãlit (arucutit) tu unã baltã; li-am tu sãndzi-antãvãliti (arucutiti)

§ antãvãliri/antãvãlire (an-tã-vã-lí-ri) sf antãvãliri (an-tã-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-antãvãleashti cariva; arucutiri, arcutiri, ntãvãliri, tãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn