|
|
tãrbosh
tãrbosh (tãr-bóshĭŭ) sm – vedz tu boshi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: boshiaspar
aspar (as-párŭ) (mi) vb II shi I aspãreai (as-pã-reáĭ) shi aspãrai (as-pã-ráĭ), aspãream (as-pã-reámŭ) shi aspãram (as-pã-rámŭ), aspãreatã (as-pã-reá-tã) shi aspãratã (as-pã-rá-tã), aspãrea-ri/aspãreare (as-pã-reá-ri) shi aspãrari/aspãrare (as-pã-rá-ri) – nj-si fatsi (lj-fac) multu fricã; mi-agunescu di-iuva cu frica; spar, trumuxescu, trumãxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fricushedz, fric, nfric, nfrichedz, bubuescu, lãhtãrsescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu;
(expr:
1: u-aspãreai huzmetea = lãhtãrsii, nji sã featsi multã fricã;
2: nu-nj s-aspari ocljul = nu nj-easti fricã)
{ro: speria}
{fr: (s’)éffrayer; (s’)éffaroucher; (s’)ébrouer}
{en: frighten, scare}
ex: asparã gãljinjli ca s-fugã; nu ti-aspari dip; s-aspãre shi-lj dzãsi a ficiorlui s-intrã n casã; di tsi s-aspãrea, pãn tu coadã nu-ascãpã; aspãrãm ficiorlji s-tacã cu tãrboshlu; mi-aspãrai cã nji s-apreasi casa; si s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari; cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; s-mi-aspãrearim eu (s-nj-eara fricã a njia) di tini; u-avea aspãreatã huzmetea
(expr: lji s-avea faptã multã fricã, lãhtarã); a lui nu-lj s-aspãrea ocljul di furi
(expr: nu lj-eara dip fricã)
§ aspãreat (as-pã-reátŭ) adg aspãreatã (as-pã-reá-tã), aspãreats (as-pã-reátsĭ), aspãreati/aspãreate (as-pã-reá-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi ari fricã; trumuxit, trumãxit, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: speriat}
{fr: éffrayé; éffarouché; ébroué}
{en: frightened, scared; startled}
ex: cãlãuzlu aspãreat nãpoi s-trãdzea; aspãreat, s-dusi s-veadã oili tu munti; feata, nãpoi vinji aspãreatã la mã-sa; s-veadi cã nu-ari ocljul aspãreat
(expr: nu lj-easti fricã)
§ aspãrat (as-pã-rátŭ) adg aspãratã (as-pã-rá-tã), aspãrats (as-pã-rátsĭ), aspãrati/aspãrate (as-pã-rá-ti) – (unã cu aspãreat)
§ aspãrit (as-pã-rítŭ) adg aspãritã (as-pã-rí-tã), aspãrits (as-pã-rítsĭ), aspãriti/aspãrite (as-pã-rí-ti) – (unã cu aspãreat)
bãbãljur
bãbãljur (bã-bã-ljĭúrŭ) sm bãbãljuri (bã-bã-ljĭúrĭ) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); hiintsã dit mintea-a omlui tsi s-aspuni, s-alinceashti a oaminjlor cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã li s-aspuni suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã pri loc diznou; par hiptu tu loc shi nviscut cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (di cari va s-asparã puljlji tra s-nu yinã la agri); scheahtru, scheastrã, boshi, goshi, tãrbosh, bubushar, bubair, babughear; fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, etc.
{ro: sperietoare, gogoriţă, momâie, fantomă}
{fr: épouvantail, fantôme, spectre}
{en: scarecrow, phantom, bogy man}
boshi/boshe
boshi/boshe (bó-shi) sf bosh (bóshĭ) – hiintsã scoasã di mintea-a omlui tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã diznou pri loc; hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, scheahtru, scheastrã, bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: fantomă}
{fr: fantôme, spectre}
{en: bogey man, phantom}
ex: par ca nã boshi (fandazmã); canda hiu ficiuric io, s-mi-aspari cu bosha?
§ bubã1 (bú-bã) sf bubi/bube (bú-bi) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui, cu cari pãrintsãlj caftã s-lj-asparã njitslji, tra s-lji facã s-ascultã
{ro: gogoriţă}
{fr: croque-mitaine}
{en: bogey-man}
ex: va yinã buba s-vã lja
§ bu! (búŭŭŭ) inter – zbor cu cari oaminjlji mãri caftã s-lji lãhtãrseascã cilimeanjlji
{ro: interjecţie cu care se caută a li se face frică copilaşilor}
{fr: interjection par laquelle on fait peur aux petits enfants}
{en: interjection with which people try to scare little children}
ex: buuuu! tats cã yini bosha s-ti lja
§ tãrbosh (tãr-bóshĭŭ) sm pl(?) – par hiptu tu loc sh-faptu cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (cu cari s-aspar puljlji tra s-nu yinã la agri); hiintsã scoasã di mintea-a omlui cu cari s-aspar njitslji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); goshi, scheahtrã, scheastrã; bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: sperietoare, momâie}
{fr: épouvantail, spectre}
{en: scarecrow, bogey man} – aspãrem ficiorlji s-tacã cu tãrboshlu (gosha, bubusharlu)
§ goshi/goshe (gó-shi) sf gosh (góshĭ) – (unã cu tãrbosh)
cãrbuni/cãrbune
cãrbuni/cãrbune (cãr-bú-ni) sm cãrbunj (cãr-búnjĭ) – lucru, ca unã soi di cheatrã, sumulai sh-tsi s-frãndzi lishor, cari s-aflã tu loc shi ardi cãndu-lj dai foc; ashi cum s-fatsi jarlu cãndu lu-astindzi cu apã sh-arãtseashti; chiumuri;
(expr:
1: (lai) ca cãrbunili; cãrbuni = tsi easti lai tu fatsã, trup i suflit;
2: stau (shed) ca pi cãrbunj = nu pot si stau isih; mizi ashteptu si s-facã un lucru; nu mi tsãni (nu mi-ari, nu mi-acatsã, nu mi-aflã) loclu;
3: s-fatsi cãrbuni = ardi multu pãnã s-fatsi cãrbuni;
4: cãrbuni nvilit; cãrbuni astimtu = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã, jar acupirit)
{ro: cărbune}
{fr: charbon}
{en: coal}
ex: avum cãrbunj tutã earna; cãrbunjlji di cupaci tsãn multu; eara earnã greauã shi el nu-avea cãrbunj ãn foc; ghiftul sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; nã urdii ntreagã di drats, lãi ca cãrbunili
(expr: lãi tu trup sh-tu fatsã); lã-i inima cãrbuni
(expr: cu suflitlu lai, arãi); afirea-ti di el cã easti cãrbuni nvilit
(expr: ipucrit); easti lai ca cãrbunili
§ cãrbunami/cãrbuname (cãr-bu-ná-mi) sf fãrã pl – stog (mari) di cãrbunj
{ro: cărbuni mulţi}
{fr: grande quantité de charbon}
{en: large quantity of coal}
§ cãrbunar (cãr-bu-nárŭ) sm, sf, adg cãrbunarã (cãr-bu-ná-rã), cãrbunari (cãr-bu-nárĭ), cãrbunari/cãrbunare (cãr-bu-ná-ri) – omlu tsi-adarã cãrbunjlji tu pãduri; omlu tsi scoati cãrbunjlji dit loc; omlu tsi fatsi emburlichi cu cãrbunjlji; chiumurgi
{ro: cărbunar}
{fr: marchand de charbon}
{en: coal maker, coal miner, coal vendor}
§ cãrvãnar2 (cãr-vã-nárŭ) sm cãrvãnari (cãr-vã-nárĭ) – (unã cu cãrbunar)
§ cãrbunãrlichi/cãrbunãrliche (cãr-bu-nãr-lí-chi) sf cãrbunãrlichi (cãr-bu-nãr-líchĭ) – tehnea di-adrari cãrbuni; fãtseari emburlichi cu cãrbunjlji; ducheanea iu s-vindu cãrbunjlji; cãrbunãrii, chiumurgirii
{ro: meseria de cărbunar, cărbunărie}
fulidzini/fulidzine
fulidzini/fulidzine (fu-lí-dzi-ni) sf fulidzinj (fu-lí-dzinj) – lucru lai shi gros (di cãrbuni) alãsat (ashtirnut) di fum pri mardzinea di nãuntru a sulinilor i a ugeaclui prit cari treatsi; furidzinã, furitsinã, bushtinã, fum, cãpnjauã
{ro: funingine}
{fr: suie}
{en: soot}
ex: ugeaclu easti mplin di fulidzini sh-va s-aprindã
§ furidzinã (fu-rí-dzi-nã) sf furidzinj (fu-rí-dzinj) – (unã cu fulidzini)
§ furitsinã (fu-rí-tsi-nã) sf furitsinj (fu-rí-tsinj) – (unã cu fulidzini)
§ fulidzinedz (fu-li-dzi-nédzŭ) (mi) vb I fulidzinai (fu-li-dzi-náĭ), fulidzinam (fu-li-dzi-námŭ), fulidzinatã (fu-li-dzi-ná-tã), fulidzinari/fulidzinare (fu-li-dzi-ná-ri) – (ugeachi, om) mi umplu, mi-adar di fulidzinã
{ro: (se) umple de funingine}
{fr: (se) remplir de suie}
{en: soot; smudge with soot}
ex: cara intrã tu ugeachi s-fulidzinã, s-featsi tãrbosh
§ fulidzinat (fu-li-dzi-nátŭ) adg fulidzinatã (fu-li-dzi-ná-tã), fulidzinats (fu-li-dzi-nátsĭ), fulidzinati/fulidzinate (fu-li-dzi-ná-ti) – tsi s-ari adratã di fulidzini; tsi s-umpli di funidzini
{ro: (se) umple de funingine}
{fr: (se) remplir de suie}
{en: soot; smudge with soot}
§ fulidzina-ri/fulidzinare (fu-li-dzi-ná-ri) sf fulidzinãri (fu-li-dzi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-umpli di fulidzini
{ro: (se) umple de funingine}
{fr: (se) remplir de suie}
{en: soot; smudge with soot}
masti/maste
masti/maste (más-ti) sf mãshti (mắsh-ti) – vidzuta tsi u-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); fatsã, prosup, vidzutã, videari, fanã, indami, prep, ceahre
{ro: faţă, figură, înfăţişare, mină}
{fr: mine, aspect, face, visage, couleur de visage}
{en: appearance, aspect, looks, face}
ex: cãndu ved ahtari masti (opsi, vidzutã); ved pi alba masti (prosup, fatsã) a ta; altu-i lãvuit pi masti (fatsã); cum vidzu mushata-lj masti (fatsã, prosup); tsi masti (opsi, vidzutã) urãtã sh-ari; nu-lj cunoscu mastea (fatsa); ari masti (vidzuta) ca ghifteascã; catiun sh-ari mastea-a lui (prosuplu, fatsa-a lui)
§ mascã (más-cã) sf mãshtsã (mắsh-tsã) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari s-acoapirã fatsa-a omlui tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); mutsunã, prusupidã, surati; (fig: mascã = masti, prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}
ex: sh-bãgarã mãshtsãli (prusupidili) shi s-adrarã ca tãrbosh
plasi/plase
plasi/plase (plá-si) sf fãrã pl – hiintsã, fãpturã, suflit di om, suflari di om, lumi, dunjai, lao, fisi, plazmã, dãmarã, soi, mileti, farã, etc.
{ro: făptură, fiinţă, lume, natură}
{fr: être, monde, parenté, nature}
{en: being, people, nature, kinship}
ex: toatã plasea (tutã dunjaea, tuti suflitli di om) plãndzea; multã plasi (lumi) easti adunatã; plasea (laolu, suflarea) tsi s-adunã; nj-tsã ved plasi (multã dunjauã); aljumtrea moari plasea (lumea) di apã; cum plasea (fisea) tu altu loc nu ari
§ plasã2 (plá-sã) sf fãrã pl – (unã cu plasi)
ex: plasã (farã, soi) di oaminj; tsi plasã (mileti, dãmarã) di oaminj suntu-aeshti cari au casa pi par?; plasa (miletea) a vurgarlor easti urãtã
§ plazmã (pláz-mã) sf plazmati/plazmate (pláz-ma-ti) – (unã cu plasi)
ex: Dimul al Nita plazmã (soi) cu noi; sã-sh hãriseascã mama-lj shi plazma-lj (soea-lj); plazmã (hiintsã, fãpturã) mushatã
§ plãsedz2 (plã-sédzŭ) (mi) vb I plãsai (plã-sáĭ), plãsam (plã-sámŭ), plãsatã (plã-sá-tã), plãsari/plãsare (plã-sá-ri) – di tsiva dip fac unã lugurii (tsi nu s-ari faptã vãrãoarã nãinti); fac, adar
{ro: crea, plăsmui}
{fr: créer, faire}
{en: create, make}
ex: mira tsi-l plãsã (lu-adrã); ahtãri vã ari plãsatã (featsi) Dumnidzã
§ plãsat2 (plã-sátŭ) adg plãsatã (plã-sá-tã), plãsats (plã-sátsĭ), plãsati/plãsate (plã-sá-ti) – tsi easti adrat di diptsiva
{ro: creat, plăsmuit}
{fr: créé, fait}
{en: created, made}
ex: eara plãsat (adrat) ahtari
§ plãsari2/plãsare (plã-sá-ri) sf plãsãri (plã-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-plãseadzã tsiva
{ro: acţiunea de a crea, de a plăsmui; creare, plăzmuire, creaţie}
{fr: action de créer, de faire; création}
{en: action of creating, of making; creation}
§ plãzmuescu (plãz-mu-ĭés-cu) vb IV plãzmuii (plãz-mu-íĭ), plãzmueam (plãz-mu-ĭámŭ), plãzmuitã (plãz-mu-í-tã), plãzmuiri/plãzmuire (plãz-mu-í-ri) – (unã cu plãsedz2)
scheahtru
scheahtru (schĭáh-tru) sm sf scheahtrã (schĭáh-trã), scheahtsrã (schĭáh-tsrã), scheahtri/scheahtre (schĭáh-tri) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); hiintsã dit mintea-a omlui tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã pri loc diznou; par hiptu tu loc shi nviscut cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (di cari va s-asparã puljlji tra s-nu yinã la agri); scheastrã, boshi, goshi, tãrbosh, bãbãljur, bubushar, bubair, babughear; fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, etc.
{ro: sperietoare, gogoriţă, momâie, fantomă}
{fr: épouvantail, fantôme, spectre}
{en: scarecrow, phantom, bogy man}
§ scheastrã (schĭás-trã) sf scheastri/scheastre (schĭás-tri) – (unã cu scheahtru)