DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

copã2

copã2 (có-pã) sf copi/cope (có-pi) – hãlati (tsi sh-u-adutsi cu-unã tãpoarã cu coada shcurtã) cu cari marangadzlji lucreadzã lemnul; nocupã, nicopã, mãnãcopã, schipari, teslã
{ro: teslă}
{fr: herminette, essette}
{en: adze}
ex: l-fãtsea ma suptsãri lemnul cu copa; copa eara nturusitã

§ nocupã (nó-cu-pã) sf nocupi/nocupe (nó-cu-pi) – (unã cu copã2)
ex: tu ducheani avea mash nã penurã mari sh-unã nocupã

§ nicopã (ni-có-pã) sf nicopi/nicope (ni-có-pi) – (unã cu copã2)

§ mãnãcopã (mã-nã-có-pã) sf mãnãcopi/mãnãcope (mã-nã-có-pi) – (unã cu copã2)
ex: cu mãnãcopa marendzilj adarã lemnul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

muhlji/muhlje

muhlji/muhlje (mú-hlji) sf muhlji/muhlje (mú-hlji) – mardzinea tsi nu talji a unei lamã di cutsut (tãpoarã, apalã, etc.); partea atsea ma analta, lungã sh-tãljitoasã di-un munti (di-unã shcarpã, etc.)
{ro: muchie}
{fr: arête; bord; sommet}
{en: rib (of sword-blade); edge (of knife); summit}
ex: agudea cu muhlja di tãpor; agudi cu muhlja di iutãgani

§ muclji/muclje (mú-clji) sf muclji (mú-clji) – (unã cu muhlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

schipari/schipare

schipari/schipare (schi-pá-ri) sf schipãri (schi-pắrĭ) – hãlati (tsi sh-u-adutsi cu-unã tãpoarã cu coada shcurtã) cu cari marangadzlji lucreadzã lemnul; copã, nocupã, nicopã, mãnãcopã, teslã
{ro: teslă}
{fr: doloire, essette}
{en: adze}
ex: intrã n tsilar shi tac-tuc cu schiparea, li dizgroapã fluriili; cu tãporlu, cu schiparea, trã niheam di oarã cutia di mortu fu adratã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

talj

talj (taljŭ) (mi) vb I tãljai (tã-ljĭáĭ), tãljam (tã-ljĭámŭ), tãljatã (tã-ljĭá-tã), tãljari/tãljare (tã-ljĭá-ri) – cu unã hãlati ghini struxitã (cutsut, apalã, foarticã, etc.), dispartu un lucru tu dauã i ma multi cumãts; tundu; sursescu, xursescu; scrishtescu, cãlãrsescu; ciulescu; shcurtedz; dinjic; disic; (fig:
1: talj = (i) vatãm; (ii) curmu (astãmãtsescu, pãpsescu) ca s-fac tsiva; (iii) ljau unã apofasi, apufãsescu; expr:
2: lj-talj (zborlu) = lj-curmu zborlu; nu lu-alas s-mata scoatã un zbor din gurã; lj-ljau zborlu; cu zborlu tsi-lj lu grescu, lu-adar s-tacã, si s-curmã di zburãri;
3: li talj groasi = mi-alavdu, mi mãrescu, dzãc multi zboarã goali, minciunoasi, alãvdoasi; li trag groasi;
4: talj calea = (i) (nj-) shcurtedz calea; (ii) (lj-)astalj calea, lu-adun, lu-andãmusescu n cali;
5: talj cãnticlu = acats s-cãntu tu mesea-a cãnticlui cãntat di cariva;
6: talj paradz = (chivernisea) scoati paradz noi tsi lj-urdinã tu lumi;
7: nj-talji caplu (mintea) = shtiu ghini cum s-lu fac un lucru; nj-lja caplu; nj-featã caplu (mintea); nj-u va mintea; aduchescu, achicãsescu, minduescu;
8: dzãc tsi-nj talji caplu = dzãc tsi-nj treatsi prit minti, ashi cum li-aduchescu mini lucrili;
9: talj shi spindzur = fac tut tsi voi fãrã s-minduescu dip la-arãulu tsi pot s-lu fac;
10: nj-talji orixea = nj-lja, mi fatsi sã-nj cher mirachea tra s-adar tsiva;
11: nji sã talji cicioarili (di fricã) = lãhtãrsescu shi-nj slãghescu cicioarili di-aclo iu hiu mprostu;
12: lj-talji ciciorlu = fudzi, alagã agonja;
13: lj-talji apa = nu-lj fatsi chefea, nu-lj fatsi cum va el;
14: talj cãrtsãli di-agioc = dispartu stoglu di cãrtsã (ninti di nchisirea-a unui gioc) tu dauã pãrtsã sh-partea di nghios u bag prisuprã;
15: earbã di tãljari = unã soi di earbã-yitrii;
16: lj-u talj cu tãporlu = lj-u dzãc dishcljis ashi cum easti, cã lu-arãseashti i nu lu-arseashti)
{ro: tăia}
{fr: couper, trancher}
{en: cut; slice}
ex: cãsaplu va s-talji astãdz nãmalji ti pãstrãmã; talji stearpa; mi dush la barber sã-nj talji perlu (s-mi tundã); muljari-mea nj-dzãtsi ta sã-nj talj barba (s-mi sursescu); s-apucã s-talji alumãchili-a pomlui (si scrishteascã, s-cãlãrseascã, s-ciuleascã pomlu); lj-tãljarã caplu (lu shcurtarã) furlji; li tãljai (disicai) cu tãpoara leamnili tri foc; talji-li tu cumãts njits (dinjicã-li) gãtunjili; va sã-lj si talji unã arugã; ta sã nchisim gioclu el talji prota cãrtsãli
(expr: disparti stoglu di cãrtsã tu dauã sh-partea di nghios u bagã pisuprã); tãlje zborlu a tatã-sui
(expr: l-curmã tatã-su di zbor); va-lj talj calea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

teslã

teslã (tés-lã) sf tesli/tesle (tés-li) – hãlati (tsi sh-u-adutsi cu-unã tãpoarã cu coada shcurtã) cu cari marangadzlji lucreadzã lemnul; copã, nocupã, nicopã, mãnãcopã, schipari
{ro: teslă}
{fr: herminette, essette}
{en: adze}
ex: di teslã, di prioni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

truho

truho (tru-hó) sm truhadz (tru-húdzĭ) – hãlati, cu un discu (arocut) adrat dit unã soi di cheatrã, cu cari si struxescu (s-fac s-talji ma ghini) cãtsutili (tãpoarili, foartitsli, etc.) cãndu muhlja-a lor easti fricatã di discul minat multu agonja cu mãna i cu ciciorlu
{ro: tocilă}
{fr: meule à aiguiser}
{en: grindstone}

§ ntruhisescu (ntru-hi-sés-cu) vb IV ntruhisii (ntru-hi-síĭ), ntruhiseam (ntru-hi-seámŭ), ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) – frec cu cheatra di la truho (i cu-unã limã maxus adratã) lucri ca, bunãoarã, cutsut (tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-li fac s-talji ma ghini; fac muhlja-a unui hãlati tsi talji (cutsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-talji ma ghini; truhisescu, nturhisescu, nturchisescu, nturyisescu, turyisescu, ntruxescu, truxescu, struxescu
{ro: ascuţi}
{fr: aiguiser, émoudre, affiler}
{en: sharpen, grind (knife), whet (scythe)}

§ ntruhisit (ntru-hi-sítŭ) adg ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisits (ntru-hi-sítsĭ), ntruhisiti/ntruhisite (ntru-hi-sí-ti) – (hãlati di tãljari lucri ca, bunãoarã, cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tsi easti adratã s-talji ma ghini, cu fricarea-a ljei di arocutlu-a unui truho (i di unã limã maxus adratã tr-aestu lucru); truhisit, nturhisit, nturchisit, nturyisit, turyisit, ntruxit, truxit, struxit
{ro: ascuţit}
{fr: aiguisé, émoulu, affilé}
{en: sharpened, newly ground (knife), whetted (scythe)}

§ ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) sf ntruhisiri (ntru-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hãlati (cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) easti ntruhisitã; truhisiri, nturhisiri, nturchisiri, nturyisiri, turyisiri, ntruxiri, truxiri, struxiri
{ro: acţiunea de a ascuţi; ascuţire}
{fr: action d’aiguiser, d’émoudre, d’affiler}
{en: action of sharpening, of grinding (knife), of whetting (scythe)}

§ nintruhisit (nin-tru-hi-sítŭ) adg nintruhisitã (nin-tru-hi-sí-tã), nintruhisits (nin-tru-hi-sítsĭ), nintruhisiti/nintruhisite (nin-tru-hi-sí-ti) – tsi nu easti ntruhisit; nitruhisit, ninturhisit, ninturchisit, ninturyisit, nituryisit, nintruxit, nitruxit, nistruxit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn