(expr: tsi-sh bãgã, tsi-l featsi s-hibã ma dishteptu); ficiorlu acãtsã s-dipunã minti
(expr: si s-facã cu minti, sã-lj yinã mintea); dipusi budzãli
(expr: s-cãrti) dupã tsi-lj dzãsh aesti zboarã; el ca dipusi dzeanili
(expr: nu-lj pãru ca ghini, s-cãrti); tuts niurarã, dipusirã dzeanili
(expr: s-cãrtirã, sã nvirinarã); tinjia-a grãnlui dipusi
(expr: scãdzu) n pãzari; dipunarã (dipusirã) apili-a arãului (apili-a arãului scãdzurã; icã expr: s-virsarã apili-a arãului, pristi mardzini); dipusi amirãlu di pri scamnu shi-l bãgã hilj-su
(expr: alãsã thronlu shi-l deadi a hilj-sui)

§ dipus (di-púsŭ) adg dipusã (di-pú-sã), dipush (di-púshĭ), dipusi/dipuse (di-pú-si) – tsi s-ari minatã cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, nãvãlit, uselit, cãdzut, scãdzut; (fig: dipus = (i) lisearcu, gindos, ngindat, turbat, himos, inãtusit, nãirit, arciuit, etc.; (ii) cãrtit, nvirinat, mãrãnghisit, cripat, pondu, etc.)
{ro: coborât}
{fr: descendu, baissé}
{en: descended, gone down}
ex: murmurã cu boatsea dipusã
(expr: peanarga); tsi hii acshi dipus (fig: pondu, nvirinat)?; dipus (fig: cãrtit) sh-cripat; eara dipriunã dipus (fig: pondu, nvirinat); niveasta-a mea shidea cu sufrãntsealili dipusi (fig: shidea cãrtitã, nu-lj pãrea ghini); suntu dipush (fig: arciuits, ngindats, turbats), cãrtits la fatsã; Sumedrul intrã dipus (fig: ca turbat), cu turin shi ploai; arãu dipus
(expr: arãu cu apili virstai) s-treacã; aurlã arãurli dipusi
(expr: umflati, virsati); hiu dipus (dus dighios) tu bimtsã; hiu dipus (fig: arciuit, ngindat; icã nvirinat), c-avdzãi tsi s-featsi

§ dipunat (di-pu-nátŭ) adg dipunatã (di-pu-ná-tã), dipunats (di-pu-nátsĭ), dipunati/dipunate (di-pu-ná-ti) – (unã cu dipus)

§ dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) sf dipuniri (di-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (cariva) dipuni; dipuneari, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, nãvãliri, useliri, cãdeari, scãdeari
{ro: acţiunea de a coborâ; coborâre}
{fr: action de descendre, de baisser}
{en: action of descending, of going down}

§ dipunea-ri/dipuneare (di-pu-neá-ri) sf dipuneri (di-pu-néri) – (unã cu dipuniri)

§ dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) sf dipunãri (di-pu-nắri) – (unã cu dipuniri)

§ a lui1 (a lúĭ) pr pirs III a ljei1 (a ljĭéĭ), a lor1 (a lórŭ), a lor1 (a lórŭ) (ginitiv shi dativ, di la pronuma pirsunalã “el” cari s-avdi totna cu zborlu “a” nãinti) – ãlj, lji, lj (-ljĭ, ljĭ-)
{ro: (a) lui, (a) ei, (a) lor}
{fr: à lui, à elle, à eux}
{en: his, her, their}
ex: a ljei nu-lj (lj = ãlj, a ljei) deadi; dã-lj (lj = a lui) a lui fuslu (a omlui ti cari easti zborlu); a ljei lj-deadi (lj = lji, a ljei) furca

§ ãlj1 (ắljĭ) shi ilj1 (íljĭ) shi lji1 (ljí) shi lj3 (-ljĭ, ljĭ-) pr pirs III (singular, masculin shi fiminin), lã1 (lắ) shi l3 (-lŭ, lŭ-) (plural, masculin shi fiminin) (ginitiv shi dativ, formili shcurti di la pronuma pirsunalã “a lui”) – a lui (a ljei, a lor)
{ro: (a) lui, (a) ei, (a) lor}
{fr: à lui, à elle, à eux}
{en: his, her, their}
ex: lji (ljei = a lui, a ljei) s-asparsi casa; lj-njardzi (lj = a lui, a ljei) ghini; ãlj scoasirã (lji = a lui, a ljei) ocljilj; a lor l-ascapirã (l = lã, a lor) ocljilj; a lui lj-ded (lj = lji, a lui, a ljei); a lor nu va lã dau; iu-lj (lj = ãlj, a lui, a ljei) suntu pãrintsãlj; dinãpoi-lji (lji = a lui, a ljei) alghea cãmpul; cu-a lui-lji (lji = atselj a lui); sh-displãti cusitsãli a ljei-lji (ljei = atseali a ljei); dã-lj-lu (lj = a lui; lu = lucrul di cari easti zborlu) cã lu (lu = pri el) arãseashti multu; spunits al (al = a lui; scriat ashi tu loc di a-l) Daljani s-ansarã; amintã multã ncreadiri tu el-lji; dzã-lã (lã = a lor) s-yinã, sh-eali sh-elj; lu-avea ca pri unlu di-a lor-lã (lã = atselj a lor); lã ded (lã pr pirs = a lor) lucrili a lor-lã (lã pr pos = a lor); pitreatsi-lã (lã = a lor) nã carti s-yinã; lã vinjirã anj grei; nu lã (lã = a lor) pitrec nã carti; lã fãtsesh aestã buneatsã

ex: cara trumpitã cljimarea, tuts ahiurhirã si s-adunã

§ trumpitat (trum-pi-tátŭ) adg trumpitatã (trum-pi-tá-tã), trumpitats (trum-pi-tátsĭ), trumpita-ti/trumpitate (trum-pi-tá-ti) – (trumpeta, etc.) tsi easti bãtutã (asunatã)
{ro: sunată (trompetă)}
{fr: sonnée (trompette)}
{en: played (trumpet)}

§ trumpitari/trumpitare (trum-pi-tá-ri) sf trumpitãri (trum-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati unã trumpetã
{ro: acţiunea de a suna trompeta}
{fr: action de sonner de la trompette}
{en: action of playing the trumpet}

§ trumbici (trum-bi-cí) sm trumbiceadz (trum-bi-cĭádzĭ) – omlu tsi bati unã trumbetã; rumbici, trumpitar
{ro: trâmbiţaş}
{fr: celui qui sonne de la trompette}
{en: trumpet player}

§ rumbici (rum-bi-cí) sm rumbiceadz (rum-bi-cĭádzĭ) – (unã cu trumbici)

§ trumpitar (trum-pi-tárŭ) sm trumpitari (trum-pi-tárĭ) – (unã cu trumbici)

§ tu-ru-tu-tu! (tu-ru-tu-tú) inter – zbor tsi va s-aspunã boatsea-a unei trumbetã; boatsi di trumbetã
{ro: imitaţia sunetului scos de o trompetă}
{fr: qui imite le son d’une trompette}
{en: imitating the sound of a trumpet}
ex: nu-apucã s-dzãcã nãoarã tu-ru-tu-tu!