DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

chimã

chimã (chí-mã) sf chimati/chimate (chí-ma-ti) – apã tsi s-minã, aradã dupã aradã, ninti-nãpoi, pi fatsa-a amariljei (a laclui, a arãului, etc.) cãndu bati vimtul, cãndu lji s-arucã unã cheatrã, etc.; dalgã, tãlazi, talazã, undã
{ro: val, undă}
{fr: vague, flot}
{en: wave}
ex: mutream amarea cum si scula chimatili; s-minã corlu trãsh ca chimã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dalgã

dalgã (dál-gã) sf dãldzi (dắl-dzi) – apã tsi s-minã, aradã dupã aradã, ninti-nãpoi, pi fatsa-a amariljei (a laclui, a arãului, etc.) cãndu bati vimtul, cãndu lji s-arucã unã cheatrã, etc.; chimã, tãlazi, talazã, undã
{ro: val, undă}
{fr: vague, flot}
{en: wave}
ex: va treacã aoatsi dãldzi (chimati), shi ntredz furtunj va s-treacã; dãldzi ntredz bãtea asearã; a dãldzilor di-amari; cãravi maratã, di dalgã bãtutã (di chimã-aguditã); bãtu dalga, sh-tu dusã sh-tu turnatã

§ dãlgãros (dãl-gã-rósŭ) adg dãlgãroasã (dãl-gã-rŭá-sã), dãlgãrosh (dãl-gã-róshĭ), dãlgãroasi/dãlgãroase (dãl-gã-rŭá-si) – ashi cum easti apa cãndu si scoalã chimati (cãndu bat dãldzi); tsi sh-u-adutsi cu dãldzi; di dãldzi; undos
{ro: cu valuri, văluros}
{fr: avec vagues, onduleux}
{en: with waves, wavy}
ex: marea eara multu dãlgãroasã (cu dãldzi mãri sh-fuviroasi)

§ dãlguros (dãl-gu-rósŭ) adg dãlguroasã (dãl-gu-rŭá-sã), dãlgurosh (dãl-gu-róshĭ), dãlguroasi/dãlguroase (dãl-gu-rŭá-si) – (unã cu dãlgãros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tãlazi1/tãlaze

tãlazi1/tãlaze (tã-lá-zi) sf tãlãzi (tã-lắzĭ) – apã tsi s-minã, aradã dupã aradã, ninti-nãpoi, pi fatsa-a amariljei (a laclui, a arãului, etc.) cãndu bati vimtul, cãndu lji s-arucã unã cheatrã, etc.; tãlazã, talazã, chimã, dalgã, undã; (fig: tãlazi = furtunã di-amari)
{ro: val, undă}
{fr: vague, flot}
{en: wave}
ex: n-acãtsã nã tãlazi (furtunã di-amari) di eara s-nã nicãm tuts

§ tãlazã (tã-lá-zã) sf tãlazi/tãlaze(?) (tã-lá-zi) – (unã cu tãlazi1)

§ talazã (ta-lá-zã) sf talazi/talaze(?) (ta-lá-zi) – (unã cu tãlazi1)
ex: amarea tsi adutsi talazi (chimati)

§ ntãlaz (ntã-lázŭ) vb I ntãlãzai (ntã-lã-záĭ), ntãlãzam (ntã-lã-zámŭ), ntãlãzatã (ntã-lã-zá-tã), ntãlãzari/ntãlãzare (ntã-lã-zá-ri) – (apa) fatsi tãlãzi (chimati); (amarea) easti furtunoasã
{ro: face (fi cu) valuri}
{fr: avoir des vagues}
{en: wave, make waves}
ex: apa easti tulburi cã balta ntãlazã (ari chimati)

§ ntãlãzat (ntã-lã-zátŭ) adg ntãlãzatã (ntã-lã-zá-tã), ntãlãzats (ntã-lã-zátsĭ), ntãlãza-ti/ntãlãzate (ntã-lã-zá-ti) – tsi fatsi chimati; tsi easti cu tãlãzi
{ro: care face (este cu) valuri}
{fr: qui a des vagues}
{en: waved}
ex: nu cutidzai s-intru tu lãndurã, cã eara balta ntãlãzatã (cu chimati mãri)

§ ntãlãzari/ntãlãzare (ntã-lã-zá-ri) sf ntãlãzãri (ntã-lã-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa ari tãlãzi
{ro: acţiunea de a face (de a fi cu) valuri}
{fr: action d’avoir des vagues}
{en: action of making waves}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

turbur1

turbur1 (túr-burŭ) (mi) vb I turburai (tur-bu-ráĭ), turburam (tur-bu-rámŭ), turburatã (tur-bu-rá-tã), turburari/turburare (tur-bu-rá-ri) – mintescu (apili) tra s-li fac murdari shi s-nu si s-veadã limpidi; (mi) aflu tu-unã stari di niisihii sufliteascã, mplinã di simtsãminti tsi-nj alãcescu mintea; cutrubur, cuturbur, cutulbur, mintescu, tulbur, trub
{ro: tulbura, agita}
{fr: troubler, agiter}
{en: trouble, perturb}
ex: nu turburats (alãcits) apa; cum s-nu mi turbur (s-nu nj-alãcescu mintea), tatã, cãndu shtiu, tsi mi-ashteaptã?; minduirli u turburã (ãlj mintescu mintea shi inima) dipriunã; s-turburã la minti di la moartea-a hilji-sai

§ turburat (tur-bu-rátŭ) adg turburatã (tur-bu-rá-tã), turburats (tur-bu-rátsĭ), turburati/tur-burate (tur-bu-rá-ti) – (apa) tsi easti alãcitã; cari ari minduiri greali shi niisihii tsi-l fac pri cariva s-nu u-aibã mintea limpidi shi isihã; alãcit, cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulburat, trubat
{ro: tulburat, agitat}
{fr: troublé; agité}
{en: troubled; agitated, perturbed}
ex: tsi ai, more hilj, di eshti ahãt turburat?

§ turbura-ri/turburare (tur-bu-rá-ri) sf turburãri (tur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-turburã; alãciri, cutruburari, cuturburari, cutul-burari, mintiri, tulburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura; tulburare, agitare}
{fr: action de troubler, d’agiter}
{en: action of troubling someone (himself), of perturbing}

§ nturbur (ntúr-burŭ) (mi) vb I nturburai (ntur-bu-ráĭ), nturburam (ntur-bu-rámŭ), nturburatã (ntur-bu-rá-tã), nturburari/nturburare (ntur-bu-rá-ri) – (unã cu turbur1)
ex: tãlaza di aeri nturburã apa; s-avea nturburatã niheamã

§ nturburat (ntur-bu-rátŭ) adg nturburatã (ntur-bu-rá-tã), nturburats (ntur-bu-rátsĭ), nturburati/nturburate (ntur-bu-rá-ti) – (unã cu turburat)
ex: nturburatã lj-eara mintea

§ nturbura-ri/nturburare (ntur-bu-rá-ri) sf nturburãri (ntur-bu-rắrĭ) – (unã cu turburari)

§ tulbur1 (túl-burŭ) (mi) vb I tulburai (tul-bu-ráĭ), tulburam (tul-bu-rámŭ), tulburatã (tul-bu-rá-tã), tulburari/tulburare (tul-bu-rá-ri) – (unã cu turbur1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

undã

undã (ún-dã) sf undi/unde (ún-di) shi undzã (ún-dzã) – apã tsi s-analtsã shi s-minã, aradã dupã aradã, ninti-nãpoi, pi fatsa-a amariljei (a laclui, a arãului, etc.) cãndu bati vimtul, cãndu lji s-arucã unã cheatrã, etc.; apa tsi s-minã tu-un putir, cãndu suflãm pri ea, cãndu u hirbem, etc.; tãlazi, talazã, chimã, dalgã;
(expr:
1: apa lja (scoati, da) undã = apa acatsã di hearbi, acatsã s-da n clocuti, undeadzã;
2: suflitu-nj si zbati undi-undi = mi frimintu multu, ninti-nãpoi ca undili;
3: nj-yini unda = mi-acatsã multu inatea, herbu di inati; mi-acatsã dzandza)
{ro: val, undă}
{fr: vague, flot}
{en: wave}
ex: cãravea, di undi (tãlãzi, chimati) nvãrligatã; grenda, cara lo amarea-amarea, u scoasi unda (chima) tu locurli-a noastri; suflitu-lj si bãtea undi, undi
(expr: si zbãtea, s-friminta ca undili, ninti-nãpoi); cum undili (chimatli) di-amari; di vimtu s-mutã undi (si scoalã chimati); s-urnjirã ca undzãli di-amari; yinea undzãli cãtrã casã; az, anjlji arãi, ca undzã, pri padi-arãsturnarã; apa u scoasi unda
(expr: nchisi s-hearbã); lj-vinji unda
(expr: lu-acãtsã dzandza); cãndu-lj yini unda
(expr: cãndu lu-acatsã dzandza, inatea, amãnia) i huchea; s-fure cã lo undã
(expr: cã acãtsã s-hearbã n clocuti) scoati-u di pri foc

§ undedz (un-dédzŭ) vb I undai (un-dáĭ), undam (un-dámŭ), undatã (un-dá-tã), undari/undare (un-dá-ri) –
1: scol (mut, bat, scot) undi (chimati, dãldzi);
2: herbu unã muljiturã (apã, lapti, etc.); bag lucri (stranji, carni, fisulji, etc.) sh-li tsãn un chiro tu apa tsi hearbi; herbu, clucutescu
{ro: ondula, face valuri; fierbe în clocote}
{fr: onduler; bouillir à gros bouillons}
{en: have, make waves; boil, seethe}
ex: s-u undeadzã (s-u hearbã); laptili lipseashti s-undeadzã (s-hearbã) ghini; undã (sculã chimati) balta, tr-atsea apa easti tulburi; cãndu va s-undeadzã laptili, tradzi-l di pri foc s-nu s-vearsã

§ undat (un-dátŭ) adg undatã (un-dá-tã), undats (un-dátsĭ), undati/undate (un-dá-ti) – tsi easti cu undi (chimati, dãldzi); tsi sh-u-adutsi cu undili; tsi easti hertu; hertu, clucutit
{ro: ondulat, care face valuri; fiert în clocote}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn