DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

turturã

turturã (túr-tu-rã shi tur-tú-rã) sf turturi (túr-turĭ shi tur-túrĭ) – pulj cãlitor (tsi earna fudzi dit locurli-a noastri shi s-dutsi tu locurli caldi), cari sh-u-adutsi multu cu-un pilister, tsi ari peani murni-aroshi pri pãltãri shi dãmtsã lãi anvãrligati di albu tu dauãli pãrtsã a gushiljei; turtureauã;
(expr:
1: ca turturã lj-si dutsi gura = (i) (muljari) tsi nu shi ncljidi dip gura, tsi zburashti multi, vruti sh-nivruti; limbarã, zburyearcã, zburyearicã, lafãzanã; (ii) plãndzi tut chirolu, di ti curmã njila;
2: mi frãndzi turtura = cubãeashti turtura, semnu cã va pat tsiva, cã va nj-aducã hãbãri lãi; [adutsem aminti cã la armãnj easti adetea ca, primuveara, s-lja unã cumatã (sãrmã) di pãni n gurã, tra s-nu-avdã cãnticlu di turturã, cuc i pupuzã pi stumahea goalã; altã soi va patã tsiva]
{ro: turturică}
{fr: tourterelle}
{en: turtle dove}
ex: turtura easti un pulj mushat; tuti turturli-amutsãrã; nã turturã jileashti; nostimili turturi; cãntã pupuzi shi turturi; va nã cãntã sh-nica turturli surati; s-aflã laea singurã ca cuclu, singurã ca turtura; a muljari-tai lj-si dutsi gura ca turtura
(expr: zburashti multu, easti multu zburyearcã)

§ turtureauã (tur-tu-reá-ŭã) sf turturei (tur-tu-réĭ) (unã cu turturã)
ex: ca pulj di turtureauã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

deapir1

deapir1 (deá-pirŭ) sm fãrã pl – zghic prilungu di plãndzeari (jali, dureari, etc.), dzeamit, shcljim, shcljimur, suschir, etc.
{ro: vaier, vaiet, tânguire, geamăt}
{fr: lamentation, gémissement}
{en: lament, wailing, moaning}
ex: cãnili, di deapir, aurlã; azã-i deapirlu (dzeamitlu) cu-anami

§ deapir2 (deá-pir) (mi) vb I dipirai (di-pi-ráĭ), dipiram (di-pi-rámŭ), dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirari/dipirare (di-pi-rá-ri) –
1: nj-zmulgu perlji din cap (di jali, deaspir, dureari, etc.); zmulgu peanili di pri-un pulj; zmulgu, scot, trag;
2: fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); plãngu vãrtos sh-cu boatsi, dispolj, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc.); (fig: deaspir = (i) dispolj pri cariva di tut tsi ari)
{ro: dăpăra, zmulge (păr, pene); despuia (de tot ce are); (se) plânge, (se) lamenta, geme}
{fr: arracher, épiler, plumer; dépouiller; se lamenter, gémir}
{en: pull up (hairs), pluck (poultry); strip; wail, moan}
ex: mi dipirã (nj-scoasi perlji, mi dispulje di tut tsi am); perlji din cap sh-dipira (shi zmuldzea); s-dipirã mãrata ti hilj-tu; s-dipirã di dorlu-a lui; ma nu ti deapirã sh-ahãntu!; cu unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã (fig: dispoalji); tu sinurlu dit turtseasca prindea si s-deapirã (si s-acatsã di per, si sã nciupã); strigã shi s-dipirã (shcljimurã, dzimu); niveasta s-dipira (plãndzea shi shcljimura) s-nu u-alas; plãngu shi s-deapirã (trag perlji din cap di jali) mumãnj; s-ti deapiri (s-aurlji, s-ti dirinj) di dureari; ca turturã, dado, nj-mi dipiram; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira (aurla, canda lã zmuldzea cariva peanili); alghina, dipirãnda (cu plãndzeri sh-cu shcljimurãri), sh-u deadi alaga; dor ascumt mi deapirã (mi frimintã multu, mi dinjicã); cãnjlji, di-alãtrari, s-dipirarã (avursirã); si s-deapirã (s-plãngã, s-dirinã) chinjlji acãtsarã

§ dipirat (di-pi-rátŭ) adg dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirats (di-pi-rátsĭ), dipirati/dipirate (di-pi-rá-ti) – tsi sh-ari zmulsã perlji din cap; (puljlu) tsi easti cu peanili scoasi
{ro: dăpărat, cu părul sau penele zmulse; despuiat; plâns, lamentat, gemut, disperat}
{fr: arraché, épilé, plumé, dépouillé; désespéré}
{en: with hairs pulled up; desperate, despairing; who wails, who moans}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dicuhturã

dicuhturã (dhi-cuh-tú-rã) sf dicuhturi (dhi-cuh-túrĭ) – pulj tsi sh-u-adutsi cu-unã turturã (agru-pilister, pãrumbu), cu peanili murni-grivi pi pãltãri sh-pãnticã, sh-cu-un ghir lai pi gushi; guguci, gugufcã, gugufci, dudii, fasã
{ro: guguştiucă}
{fr: ramier}
{en: ring dove, wild pigeon}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dudii/dudie

dudii/dudie (du-dí-i) sf dudii (du-díĭ) – agru-pilister (pãrumbu, culumbu), pulj tsi sh-u-adutsi cu turtura, cu peanili murni-grivi pi pãltãri sh-pãnticã; guguci, gugufcã, gugufci, fasã, dicuhturã; (fig: dudii = (i) fiticã mushatã sh-dultsi, nveastã nauã, vrutã, dashi, etc.; (ii) culats (di Crãciun) faptsã maxus tra s-undzeascã cu dudiili)
{ro: porumbel sălbatec}
{fr: pigeon sauvage, pigeon ramier, tourtourelle}
{en: wild pigeon, ring dove, turtle-dove}
ex: eara mushatã ca unã dudii (guguci, culumbushi); avea nã gurã di dudii (ca di guguci); mushatã dudii (fig: fiticã mushatã), di sum pirvulii; nu-nj plãndzi pãrumbã, nu-nj ti nvirinã, dudii (fig: dashi); di sivdaea tsi-am tri tini, o dudi’, dudia-a (fig: vruta-a) mea!; luna albã, curatã ca nã dudii (fiticã) arushinoasã; s-frãndzi ca dudii (fig: nveastã nauã); datã lj-am unã flurii,-a atsiljei njicã dudii (nvisticã nauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fasã

fasã (fá-sã) sf fãsi (fắsĭ) – agru-pilister (pãrumbu, culumbu), pulj tsi sh-u-adutsi cu turtura, cu peanili murni-grivi pi pãltãri sh-pãn-ticã; guguci, gugufcã, gugufci, dudii, dicuhturã
{ro: porumbel săl-batec}
{fr: pigeon sauvage, pigeon ramier}
{en: wild pigeon, ring dove}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

guguci3/guguce

guguci3/guguce (gu-gú-ci) sf guguci/guguce (gu-gú-ci) – pulj tsi sh-u-adutsi cu-unã turturã (agru-pilister, pãrumbu), cu peanili murni-grivi pi pãltãri sh-pãnticã, sh-cu-un ghir lai pi gushi; gugufcã, gugufci, dudii, fasã, dicuhturã
{ro: guguştiucă}
{fr: ra-mier}
{en: ring dove, wild pigeon}
ex: gugucili bãneadzã pãreclji, pãreclji; nã gurã di guguci

§ gugufci/gugufce (gu-gúf-ci) sf gugufci/gugufce (gu-gúf-ci) – (unã cu guguci3)

§ gugufcã (gu-gúf-cã) sf guguftsi/guguftse (gu-gúf-tsi) – (unã cu guguci3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mprostu1

mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu

§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nturturedz

nturturedz (ntur-tu-rédzŭ) vb I nturturai (ntur-tu-ráĭ), nturturam (ntur-tu-rámŭ), nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) – mi vindic sh-mi fac diznou sãnãtos; mi mprustedz (di slab i lãndzit tsi earam); prucupsescu sh-lucrili nj-si duc ambar; nturtãredz, mprustedz, nsãnedz, nsãnãtushescu, nsãnãtu-shedz, prucupsescu, etc.
{ro: întrema, însănătoşi, progresa}
{fr: se remettre; reprende des forces, prendre de la consistance, recouvrer sa santé; progresser}
{en: get on one’s feet, heal, progress}
ex: nu nturturãm (nu featsim prucuchii, nu lji nsãnãm, mprustãm) vituljlji di-un an

§ nturturat (ntur-tu-rátŭ) adg nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturats (ntur-tu-rátsĭ), nturturati/nturturate (ntur-tu-rá-ti) – tsi easti vindicat shi mprustat (dupã lãngoarea tsi u-avu); tsi s-prucupsi cã lucrili-lj si dusirã ambar; nturtãrat, mprustat, nsãnat, nsãnãtushit, nsãnãtushat, prucupsit, etc.
{ro: întremat, însănătoşit, progresat}
{fr: remis; qui a repris ses forces, qui a pris de la consistance, qui a progressé; lutté, accouplé (en parlant des moutons)}
{en: who got on one’s feet, healed, progressed}

§ nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) sf nturturãri (ntur-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nturtureadzã; nturtãrari, mprustari, nsãnari, nsãnãtushiri, nsãnãtushari, prucupsiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) întrema, de a (se) însănătoşi, de a progresa}
{fr: action de se remettre; de reprende des forces, de prendre de la consistance, de recouvrer sa santé, de progresser; de lutter, de s’accoupler (en parlant des moutons)}
{en: action of getting on one’s feet, of healing, of progressing}

§ nturtãredz (ntur-tã-rédzŭ) vb I nturtãrai (ntur-tã-ráĭ), nturtãram (ntur-tã-rámŭ), nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrari/nturtãrare (ntur-tã-rá-ri) – (unã cu nturturedz)
ex: atsel njic nu nturtãreadzã (si mprusteadzã)

§ nturtãrat (ntur-tã-rátŭ) adg nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrats (ntur-tã-rátsĭ), nturtãrati/nturtãrate (ntur-tã-rá-ti) – (unã cu nturturat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn