DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ciubanã

ciubanã (cĭu-bá-nã) sf ciubãnj (cĭu-bắnjĭ) – lingurã picurãreascã di lemnu; hljarã, lingurã
{ro: lingură ciobănească de lemn, polonic}
{fr: cuiller en buis don’t se servent les pâtres}
{en: wooden spoon used mostly by shepherds}
ex: nu shtia cum s-minteascã cu ciubana (lingura-atsea di lemnu); lj-dinjicarã nã cuvatã di lapti shi ficiorlu, dã-lj cu ciubana, u bitisi tuoarã; s-fãtsea mushtili tuti njari, vrea u mãcã ghiftsãlj cu ciubana

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lapti/lapte

lapti/lapte (láp-ti) sn lãpturi (lắp-turĭ) shi sm lãptsã (lắp-tsã) – luguria albã (muljiturã) tsi easi dit sinlu (tsãtsa) a unei muljari (icã udzirlu a unei pravdã) tsi ari amintatã un njic di putsãn chiro;
(expr:
1: dinti di lapti = un di protslji dintsã tsi-lj scoati njiclu, ndoi mesh dupã tsi s-amintã, sh-cari-lj cad dupã ndoi anj, ca tu loclu-a lor s-lji creascã altsã dintsã tsi va lj-armãnã trã tutã bana;
2: misur cu lapti = misurlu tsi nu easti ghini coptu sh-ari ninga dzamã tu gãrnutsã ca laptili;
3: lapti di-azvesti = muljitura tsi s-fatsi cu cheatra albã (cãlcherea) di-azvesti amisticatã cu apã, sh-cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro;
4: lapti di pulj; lapti di aidoni = lucri tsi nu-ari iuva tu lumi, tsi nu pot si s-facã, ca adutsearea di lapti di pulj, bunãoarã;
5: laptsã di pescu (mash pluralu) = muljitura albã sh-ca gilatinoasã tsi u-alasã cu simintsa-a lor peshtsãlj mascuri tu apã, ti peshtsãlj feamini;
6: lapti bãtut = lapti tsi-lj si scoasi umtul cu bãtearea; dalã;
7: lapti acru = lapti tsi s-acri;
8: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
9: lapti dinjicat = lapti tu cari s-aflã pãni dinjicatã;
10: lapti sh-njari suntu = duc unã banã cu multã vreari sh-cu di tuti;
11: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu;
12: cari s-upãreashti tu lapti suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi si s-afireascã, ma nu s-afiri, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: lapte}
{fr: lait}
{en: milk}
ex: nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angu-citoari: plosca); laptili s-virsã, s-adunã cu shilji; muldzi lapti shi nu scoati sãndzi; cu ficiorlji s-nu mãts lapti, cã ti pruscuchescu; lapti di pulj s-cãftai di la nãs, sh-lapti di pulj aflai
(expr: ahãntu ti va cã va s-facã ti tini itsido, va s-ts-aducã pãnã sh-lapti di pulj, lucru tsi nu s-aflã iuva!); lj-dinjicarã nã cuvatã di lapti
(expr: dinjicarã nã cuvatã di pãni sh-u bãgarã tu lapti) shi ficiorlu u bitisi tuoarã; avem acasã lapti dultsi, lapti acru, lapti gros, sh-lapti-astãljat; cheali cu lapti acru (pungã ma mari adratã di cheali di noatinj, birbets, oi stearpi tsi armãnjlji u poartã mplinã cu lapti acru i dalã); laptili di buvulitsã easti cama gros; dada adrã lapti cu ariz ti prãndzu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oarã

oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

truoarã

truoarã (tru-ŭá-rã) adv – (tsi lipseashti si s-facã) multu-agonja, tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; trãoarã, troarã, diunãoarã, dinãoarã, unãshunã, dinãcali, diunãcali, tu loc, ta-unã; cãt s-dai peanili di oclji; pãnã s-ascuchi; cãt s-dzãts unã (dauã, trei); nigrit ninga zborlu, etc.
{ro: deodată, imediat}
{fr: immédiatement, tout à coup, aussitôt}
{en: immediately, at once}
ex: vinji nveasta-al Noti truoarã (unãshunã)

§ trãoarã (trã-ŭá-rã) adv – (unã cu truoarã)

§ troarã (trŭá-rã) adv – (unã cu truoarã)
ex: lo vimtu troarã (diunãoarã); mi duc troarã (unãshunã)

§ tuoarã (tu-ŭá-rã) adv – (unã cu truoarã) [bãgats oarã cã noima-a adverbului “trãoarã” nu easti idyea cu-atsea dit: “trã oarã (tu-aestã oarã, tu-aestu stic) nu-i acasã”]

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tru

tru (trú) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã nuntru tu-un lucru; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã n fatsã di tsiva; ãn (n), tu, ntru, la, etc.
{ro: întru, în}
{fr: dans, en, parmi, sur}
{en: in, to}
ex: intrã tru (tu, ãn, n) casã; tru (tu) tsi jali hits cãdzuts!; tru (tu) aesti locuri; nsus tru (tu, la) muntili di Zmolcu; lãndidzã pãnã tru (tu, la) moarti; tru (cati) an lj-apitruseashti fumealja; tru oarã [tu scriarea dit aestu dictsiunar: truoarã, tuoarã] (unãshunã) agiumsi; Dona, un tru (tu) shapti feati; intrãm tru-unã odã mari cu patru pingeri; s-hipsi tru (n) gurã

§ tu1 (tú) prip – (unã cu tru)
ex: dusi tu xeani; tu (tru, namisa di) sots fãrã uidii; ded tu trei mesh; tu fugã (cãndu vdzish), u-alãsash greauã; pãn tu ac ãlj deadirã; featã tsi sh-u-adutsi tu (ca) armãnã; va s-arãspãndeascã tu tut loclu; intrai tu (ãn) casa-a mea; u vidzum tu casa-a ljei

§ ntru (ntrú) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã nuntru tu-un lucru; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã n fatsã di tsiva; ningã, ãntru, ãn (n), tru, tu, trã, tri, ti, etc.;
(expr: ntru-oclju = n fatsã, tu videarea-a lumiljei)
{ro: întru, în, în faţă}
{fr: dans, en, devant}
{en: in, in front of}
ex: ntru (tu) mãnjli-a tali; arana tsi am ntru (tu) inimã; cãnd fac trã gionj ntru-oclju
(expr: tu videarea-a tutlor)

§ ãntru (ắn-tru) prip – (unã cu ntru)
ex: ãntr-oclji s-nu ti ved
(expr: dinintea-a ocljilor)

§ ntrã (ntrắ) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã namisa di dauã i ma multi lucri; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã ningã (n fatsã di) tsiva i cariva; zbor tsi-aspuni cã cariva s-dutsi trã tsiva, tra s-facã tsiva, tra s-lja tsiva, etc.; ãntrã, pintru, namisa, nintrã, ningã, trã, tri, ti, dininti, ninti, n fatsã, etc.
{ro: printre, lângă, în faţă, pentru, după, etc.}
{fr: parmi, dans, en, devant, à côté de, pour, pour apporter quelques chose, etc.}
{en: in, in front of, beside, for, after, to get something, etc.}
ex: l-vidzu ntrã nãs (n-fatsa-a lui); lu scoasirã ntrã amirãlu (dinintea-a, n fatsa-a amirãlui); acljamã pulj s-njargã tra s-moarã aclo, ntrã el (ningã el, n fatsa-a lui); tuts puljlji ngljitsarã di fricã ntrã fuviroslu (dinintea-a fuviroslui) vultur; nchisi ntrã (trã) leamni; sã zburãm mash ntrã (namisa di) noi doilji; tuti eara aspusi ntr-ocljilj (dinintea-a ocljilor) a noshtri; sta ntrã (n fatsã, ningã) nãs di trag tsigarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn