|
|
dumatã
dumatã (du-má-tã) sf dumati/dumate (du-má-ti) – unã zãrzãvati tsi yini dit Amirichii, criscutã di om tu ntreaga lumi, cu trup tsi si ngãrlimã (di multi ori di dãrmi), cu frãndzã mãri (fapte di ma multi frãndzã ma njits) shi lilici galbini, tsi da unã yimishi mari cãt un mer, aroshi, dzãmoasã, cu gustu acru-dultsi tsi s-mãcã multu, proaspitã tu sãlãts icã bãgatã tu mãcãruri; tumatã, frangominã, pãtrãgeanã, pitligeanã-aroshi
{ro: tomată, roşie}
{fr: tomate}
{en: tomato}
ex: mãcãm la measã sãlatã di dumãts shi ghelã di carni cu dumãts
§ tumatã (tu-má-tã) sf tumati/tumate (tu-má-ti) – (unã cu dumatã)
frangominã
frangominã (fran-gó-mi-nã) sf frangomini/frangomine (fran-gó-mi-ni) – unã zãrzãvati tsi yini dit Amirichii, criscutã di om tu ntreaga lumi, cu trup tsi si ngãrlimã (di multi ori di dãrmi), cu frãndzã mãri (fapte di ma multi frãndzã ma njits) shi lilici galbini, tsi da unã yimishi mari cãt un mer, aroshi, dzãmoasã, cu gustu acru-dultsi tsi s-mãcã multu, proaspitã tu sãlãts icã bãgatã tu mãcãruri; dumatã, tumatã, pãtrãgeanã, pitligeanã-aroshi
{ro: tomată, roşie}
{fr: tomate}
{en: tomato}
pãtrãgeanã
pãtrãgeanã (pã-trã-gĭá-nã) sf pãtrãgenj (pã-trã-gĭénjĭ) – unã zãrzãvati tsi yini dit Amirichii, criscutã di om tu ntreaga lumi, cu trup tsi si ngãrlimã (di multi ori di dãrmi), cu frãndzã mãri (fapte di ma multi frãndzã ma njits) shi lilici galbini, tsi da unã yimishi mari cãt un mer, aroshi, dzãmoasã, cu gustu acru-dultsi tsi s-mãcã multu, proaspitã tu sãlãts icã bãgatã tu mãcãruri; pitligeanã-aroshi, dumatã, tumatã, frangominã
{ro: tomată, roşie}
{fr: tomate}
{en: tomato}
pitligeanã
pitligeanã (pi-tli-gĭá-nã) sf pitligenj (pi-tli-gĭénjĭ) – zãrzãvati criscutã di om tu grãdinã, cu truplu-analtu shi lilici viniti, tsi da unã yimishi mari, vinitã, multu bunã tu mãcãruri (pãrjilitã, coaptã, heartã cu carni, etc.); pitlãgeanã, pãtlãgeanã, pãtligeani, vinitã;
(expr:
1: pitligeanã-aroshi = tumatã;
2: pitligeanã lai = pitligeanã, pitligeanã vinjitã, vinitã)
{ro: vânătă}
{fr: aubergine}
{en: eggplant}
§ pitlãgeanã (pi-tlã-gĭá-nã) sf pitlãgenj (pi-tlã-gĭénjĭ) – (unã cu pitligeanã)
§ pãtlãgeanã (pã-tlã-gĭá-nã) sf pãtlãgenj (pã-tlã-gĭénjĭ) – (unã cu pitligeanã)
ex: mãcari di carni cu pãtlãgenj
§ pãtligeani/pãtligeane (pã-tli-gĭá-ni) sf pãtligenj (pã-tli-gĭénjĭ) – (unã cu pitligeanã)
plantã
plantã (plán-tã) sf planti/plante (plán-ti) – atsea tsi creashti dit loc (ca, bunãoarã, earba, pomlu, lilicea, ayita, etc.) sh-cari ari di-aradã (ma nu totna) unã-arãdãtsinã, un trup, alumãchi, frãndzã, lilici, etc.; curpit;
(expr:
1: plantã dicurativã; plantã urnamintalã = plantã cu unã, icã ma multi pãrtsã mushati (trup, lumãchi, frãndzã, lilici), cari creashti natural icã easti criscutã di om tu grãdinj, tra s-mushutsascã locurli;
2: plantã inferioarã = plantã simplã, aplo, cama di nghios, tsi poati s-aibã clurufilã ma, multili ori, easti fãrã clurufilã;
3: plantã limnoasã = plantã cu lemnu tu-arãdãtsinã, trup sh-alumãchi;
4: plantã irboasã = earbã;
5: plantã liguminoasã; plantã ligumiculã = unã fumealji di planti tsi au pãrtsã buni trã mãcari, di-aradã fructili pãstãlj, tsi creashti agrã pri cãmpu i easti criscutã maxus di om tu grãdinj ca unã zãrzãvati;
6: plantã parazitã = plantã cari s-hrãneashti cu seva (dzama) di la alti planti;
7: plantã anualã – plantã (di-aradã irboasã) cari nu bãneadzã ma multu di-un an;
8: plantã perenã – plantã irboasã cari bãneadzã ma multsã anj;
9: plantã saprofitã = plantã cari s-hrãneashti cu putridzãnj;
10: plantã textilã = plantã dit cari si scot hiri trã tsãseari)
{ro: plantă}
{fr: plante}
{en: plant}
§ plãntu (plắn-tu) vb I plãntai (plãn-táĭ), plãntam (plãn-támŭ), plãntatã (plãn-tá-tã), plãntari/plãntare (plãn-tá-ri) – hig unã plantã njicã cu-arãdãtsinã tu loc (arãsad, tumatã, arburi, pom, etc.) tra s-creascã shi si s-facã mari; fac un lucru (cutsut, par, penurã, etc.) s-intrã cu zorea sh-ahãndos tu-un altu lucru (trup, loc, scãndurã, etc.); hig tsiva tu-un lucru chipitos; mplãntu, hig, nhig, bag; (fig:
1: mi plãntu = mi curdusescu tu-un loc sh-nu mata mi min di-aclo;
2: lj-u plãntu = lj-u-alas fãrã s-lu ntreb, cã va i cã nu va)
{ro: împlânta, înfige, planta}
{fr: planter, enfoncer}
{en: plant, drive (stake, tree into the ground), sink (into the mud, the sea)}
ex: scoasi hãngearlu shi-l plãntã (hipsi) tu cheptul a stihiului; sh-featsi ningã cali nã cãlivã shi deavãrliga plãntã (bãgã s-creascã) ayinji; plãntai (bãgai tu loc ta s-creascã) multsã ponj; l-plãntat (bãgat tu loc) merlu?; plãntã trei meri shi trei prunj tu grãdinã cãtrã bisearicã; agalea-agalea, li plãntã penurli (bãtu, bãgã, ncurfusi) shi s-alinã pri pãlati; mi plãntash (mi dusesh, mi curdusish) la hilj-ta sh-mi-alãsash aclo dauã sãhãts; lãmbãdz di tsearã ea-ts plãntã; lj-plãntã (lj-hipsi) cutsutlu pri dinãpoi al Dona sh-lu-alasã mortu; iu s-plãntã (fig: s-curduseashti), aclo armãni, cu mizia lu scolj