DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arauã1

arauã1 (a-rá-ŭã) sf arauã (a-rá-ŭã) shi arali/arale (a-rá-li) –
1: cãrarea tsi disparti perlu din cap tra si s-ashtearnã di-unã parti sh-di-alantã;
2: perlu di pi mardzinea di fatsã a bãrbatlui sh-di piningã ureclji cari easti-alãsat s-creascã ma lungu; hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), shutsãti niheamã, tsi pot s-cadã pri fatsã sh-pri oclji; rauã, aroauã, tsãlufrã, tsulufrã, tsãruflã, avoalã, cãrcmi, cracmi, pirushanã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: cărare ce desparte părul de pe cap; perciuni, buclă de păr}
{fr: raie dans les cheveux; côtelettes, boucle de cheveux près de l’oreille; cheveux qui pendent sur les joues}
{en: a line separating the middle of the head hair; side curl, lock, ringlet, curl}
ex: unã moashi cu arauã tu loc (angucitoari: tseapa); perlu lu-avea arcat cu-unã cãrari tu mesi; ta s-tsã ndredz laili arauã, laili-arauã sh-pirushani; cu arali sh-cu pirushani; featã, arauli chiptinati curi li-adar aesti pri-inati?; tsintsi flurii tsi li da tuts di barbã icã di arauã; nipotlu-ali babi, cu lundzi arauã

§ rauã1 (rá-ŭã) sf rali/rale (rá-li) – (unã cu arauã1)

§ aroauã1 (a-rŭá-ŭã) sf aroauã (a-rŭá-ŭã) shi aroali/aroale (a-rŭá-li) – (unã cu arauã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

avoalã

avoalã (a-vŭá-lã) sf avoali/avoale (a-vŭá-li) – ciulii di per arushtsãtã sh-anvãrtitã ca neali; neali di per; cãrcmi, cracmi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: bouclă (păr)}
{fr: boucle (cheveux)}
{en: curl, ringlet, lock (hair)}
ex: cu perlu neali, avoali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ciulii/ciulie

ciulii/ciulie (cĭu-lí-i) sf ciulii (cĭu-líĭ) – hiri di per din cap, ma lundzi, tsi cad mardzinea di fatsã, pri fatsã i pri oclji; cilii, tsãlufrã, tsulufrã, tsãruflã, pirushanã, arauã, zulufi
{ro: şuviţă de păr}
{fr: mèche de cheveux}
{en: curl, lock, ringlet}
ex: lj-cãdzu ciulia (tsulufra, perlu) pri prosupã

§ cilii/cilie (ci-lí-i) sf cilii (ci-líĭ) – (unã cu ciulii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cracmi/cracme

cracmi/cracme (crác-mi) sf pl – perlu di pi mardzinea di fatsã a omlui sh-di piningã ureclji, arushutsãt niheamã sh-alãsat s-creascã ma lungu; hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), arushutsãti sh-anvãrtiti ca neali; cãrcmi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, pirushanã, avoalã, ciulii, cilii
{ro: perciuni, zuluf, buclă de păr}
{fr: cheveux qui pendent sur les joues; boucle de cheveux}
{en: side curl, lock, ringlet}
ex: sh-featsi cracmi (tsulufri)

§ cãrc-mi/cãrcme (cãrc-mi) sf pl – ciulii di per arushtsãti sh-anvãrtiti ca neali; neali di per; avoali, cracmi, tsulufri, tsãlufri, tsãrufli, arauã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: boucle (păr)}
{fr: boucles (cheveux)}
{en: curls, ringlets, locks (hair)}
ex: featsi perlu cãrcmi (ca nealili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

per1

per1 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – hirlu tsi creashti dit chealea-a omlui; buluchea di hiri tsi crescu pri creashtitlu-a caplui di om; perci, arauã, zulufi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãrufrã, ciulii, cilii;
(expr:
1: pãnã tu per = tuti, tut, ãntreg, pãnã la mardzini;
2: per di (cu) per = (s-fatsi) un lucru cu multã minutsalji, cu un per dupã altu;
3: di per-per = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di hir-hir;
4: per nu-alas = nu-alas tsiva;
5: ca perlu din cap = multsã;
6: per nu tsãni = easti multu suptsãri, nu tsãni tsiva dip;
7: perlu n patru-l fatsi = easti itru, dishteptu;
8: di per funi u fac = di dip tsiva, fac un lucru mari; lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu umflu, lu nflurescu, di curmu fac funi, lj-bag coadi, lj-bag coarni, etc.;
9: cãndu-nj scoati limba peri; cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri limbã i palmã;
10: nj-scoati peri pri (sum) limbã; nj-scoati limba peri = mi creapã, mi nvirineadzã, mi tirinseashti, nj-scoati suflitlu, mi-adutsi tu-unã stari di dipirari, etc.;
11: fac peri pri limbã = zburãscu tut chirolu, nu-astãmãtsescu;
12: per nu nj-ascapã = nu nj-ascapã tsiva;
13: mi-acats (mi-anciup) di peri = acats di mi-alumtu, mi bat, mi ncaci, mi-anciup;
14: nj-deapir perlji din cap = (nj-yini s-nji zmulgu perlji dit cap) di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu;
15: lji si mutã perlji (din cap); lji sã zbãrleashti perlu; per nu-l tsãni = lu-acatsã hiorlji, lj-easti multã fricã, lãhtãrseashti;
16: per di lup = lucru lãhtãros, tsi lãhtãrseashti multu;
17: fug ca di per di lup; fug ca draclu di per di lup; ãnj ljau perlu (sh-fug) = fug unãshunã, agonja sh-lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
19: nji scoasi peri alghi; nj-alghi perlu = ãnj featsi bana greauã;
20: per cair = per albu, ca di cair; aush;
21: per albu = aush)
{ro: păr}
{fr: poil, cheveu}
{en: hair}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avea perlu hrisusit (perlu-arus ca malãma); s-toarcã usturã ca perlu (suptsãri ca hirlu di per); pãnã sh-perlu sh-ari aumbrã; per di per s-fatsi cergã; lj-alghi (lj-cãruntsi) perlu sh-barba
(expr: aushi); om tricut cu perlu cair
(expr: perlu albu ca cairlu); agiumsi ca s-nu s-veadã per albu
(expr: s-nu s-veadã aush); cãndu va tsã scoatã limba peri
(expr: vãrãoarã, cã perlji nu crescu pri limbã!); mi-acats di peri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsulufrã

tsulufrã (tsu-lú-frã) sf tsulufri/tsulufre (tsu-lú-fri) – hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), shutsãti niheamã, tsi pot s-cadã pri fatsã sh-pri oclji; perlu di pi mardzinea di fatsã a omlui sh-di piningã ureclji shutsãt niheamã sh-alãsat s-creascã ma lungu; tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, pirushanã, avoalã, cãrcmi, cracmi, ciulii, cilii
{ro: zuluf, buclă de păr, perciuni}
{fr: boucle de cheveux; cheveux qui pendent sur les joues}
{en: curl, lock, ringlet, side curl}
ex: s-nã algheascã tsulufra (ciulia di per di ningã ureaclji) di jali; s-lji creascã tsulufrili

§ tsãlufrã (tsã-lú-frã) sf tsãlufri/tsãlufre (tsã-lú-fri) – (unã cu tsulufrã)
ex: cu tsãlufri (zulufi, pleati) lundzi ca sirma, pristi anumiri virsati

§ tsãruflã (tsã-rú-flã) sf tsãrufli/tsãrufle (tsã-rú-fli) – (unã cu tsulufrã)

§ zulufi/zulufe (zu-lú-fi) sf zuluhi (zu-lúhĭ) – (unã cu tsulufrã)
ex: sh-alasã zulufi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã