DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

tsãntsar

tsãntsar (tsãn-tsárŭ) sm tsãntsari (tsãn-tsárĭ) – ma multi turlii di insecti njits (yetsuri), cu truplu shi cicioarili lundzi shi suptsãri, cu dauã areapiti strimti, sh-cari bãneadzã cu sãndzi suptu di la oaminj i prãvdzã; mushconj, cunupi
{ro: ţânţar}
{fr: moustique}
{en: mosquito}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cunupi/cunupe

cunupi/cunupe (cu-nú-pi) sf cunuchi (cu-núchĭ) – ma multi turlii di insecti (yetsuri) njits, cu truplu shi cicioarili lundzi shi suptsãri, cu dauã areapiti strimti, tsi bãneadzã cu sãndzi suptu di la oaminj i prãvdzã; mushconj, tsãntsar
{ro: ţânţar}
{fr: moustique}
{en: mosquito}

§ cunupherã (cu-nup-hĭé-rã) sf cunupheri/cunuphere (cu-nup-hĭé-ri) – soi di vurzom (plasã) tsi s-bagã ca unã pãndzã pristi crivati cãndu doarmi omlu, tra s-lu apãrã di mushconj
{ro: apărătoare de ţânţari}
{fr: cousinière, moustiquaire}
{en: mosquito net}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

muscã

muscã (mús-cã) sf mushti/mushte (músh-ti) – multi turlii di insecti (yetsuri, rimi) njits, cu gura adratã maxus tra s-poatã s-sugã mãcarea, di cari, atsea ma cunuscuta, bãneadzã shi s-anvãrteashti deavãrliga di casa-a omlui; mushitsã, musitsã;
(expr:
1: aruc (sãrgljescu) mushti = bag zizanj, fac muzavirlãchi (munãflichi), etc.;
2: hiu ca-atsel cu musca pri cãciulã (pri nari) = mi-aduchescu cu stepsu sh-es tu migdani fãrã s-voi;
3: u-ascuchi (u cacã) musca = musca dutsi di-alasã oauã (ascuchi tu-unã mãcari cari, ma nãpoi, s-aspardzi sh-oauãli s-fac yernji, lunjidz);
4: om tsi nu calcã ni musca = om multu bun, multu ndreptu;
5: tuti mushtili nu fac njari = tuts oaminjlji nu suntu bunj;
6: s-adunã ca mushtili la njari (la cãcat) = s-adunã multsã tu-un loc tra s-veadã i s-facã tsiva;
7: acatsã mushti = nu-adarã tsiva, sh-cheari chirolu;
8: cad ca musca tu lapti = agiungu tu-un loc sh-tu oara tsi nu lipseashti, icã dzãc un zbor tsi nu lipseashti;
9: u-agudii ca musca pi cãcat = nu tihisii dip ghini;
10: di muscã u-adarã mulã = tu-alãvdari, lucrili njits li fatsi multu mãri)
{ro: muscă}
{fr: mouche}
{en: fly (insect)}
ex: ahuleashti unã areapitã di muscã shi s-fatsi muscã; mash mushtili zãzãea; lji scrii trei gramati, ta s-facã pulj, muscã shi furnicã; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di sãndzi; nu mi-aflat, cã mi feci muscã; va s-lu apãr di mushti cu-unã dãrmã; s-fãtsea mushtili tuti njari, vrea u mãcã ghiftsãlj cu ciubana; alghina ti dutsi la njari shi musca la cãcat

§ muscami/muscame (mus-cá-mi) sf fãrã pl – numir mari di mushti; lumea-a mushtilor; multimi di mushti; loc cu multi mushti; muscãrii
{ro: mulţime de muşte}
{fr: grand nombre de mouches}
{en: multitude of flies}
ex: vidzum multã muscami adunatã deavãrliga-a mãcariljei

§ muscãrii/muscãrie (mus-cã-rí-i) sf muscãrii (mus-cã-ríĭ) – (unã cu muscami)
ex: nu pot s-bãnedz tu muscãria (muscamea) di la nãsh

§ musconj (mus-cónjĭŭ) sm musconj (mus-cónjĭ) – muscã mari
{ro: muscă mare}
{fr: grande mouche}
{en: big fly}

§ musitsã (mu-sí-tsã) sf musitsã (mu-sí-tsã) – muscã njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn