DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

puvonj

puvonj (pu-vónjĭŭ) sm puvonj (pu-vónjĭ) shi sn puvoanji/pu-voanje (pu-vŭá-nji) –
1: apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lãcrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; proi, shuruinã;
2: arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; pivonj, rãchei, trap, trãpulici; (fig: puvonj = apã murdarã, tulburi, murdãrilji, lãvushiturã)
{ro: torent; râuleţ}
{fr: torrent; ruisseau}
{en: torrent; brook}
ex: di ploi shi di puvoanji (proai); apã mintitã di puvoanji (proai); puvonjlji s-nu ti neacã; cãndu trec piningã casa-a lor, nj-astup nãrli di puvonj (fig: apa murdarã, lãvushiturã); nu mi scaldu tu puvonjlu-aestu (fig: apa aestã murdarã)

§ puvunjos (pu-vu-njĭósŭ) adg puvunjoasã (pu-vu-njĭŭá-sã), puvunjosh (pu-vu-njĭóshĭ), puvunjoasã/puvunjoasi (pu-vu-njĭŭá-si) – tsi easti turburi ca apa adusã di puvonj; murdar, turburi
{ro: murdar, tulbure}
{fr: sale, trouble}
{en: dirty, turbid, muddy}
ex: puvunjoasã (murdarã) apã n-adusi proilu

§ pivonj (pi-vónjĭŭ) sn pivoanji/pivoanje (pi-vŭá-nji) – arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; puvonj, rãchei, trap, trãpulici
{ro: râuleţ}
{fr: ruisseau}
{en: brook}
ex: zghicutli a pivonjlui (arãului)

§ proi (próĭŭ) sn proai/proae (prŭá-i) – apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lacrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; puvonj, shuruinã
{ro: şuvoi, puhoi}
{fr: torrent}
{en: torrent}
ex: sãndzili curã di mini proi (shuruinã, puvonj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

trap

trap (trápŭ) sn trapuri (trá-purĭ) –
1: loc ahãndos namisa di dauã dzenj i muntsã;
2: valea-a unui arãu ma njic pri iu curã apa; avla-chi, vali, arãu;
3: groapã ma ahãndoasã shi lungã (ca atsea adratã mardzinea di cãljuri tra s-adunã apili di ploai shi s-lj-alasã s-curã, icã atsea adratã maxus trã curarea-a apãljei, icã hãndachea adratã di stratiots tu polim trã apãrari, etc.); hãndachi, hãndac, cãnali, canali, cãrutã
{ro: văgăună; pârâu, vale; şanţ, canal}
{fr: vallon creux; ruisseau, vallée; fossé, canal}
{en: brook, valley; trench, channel}
ex: trap (vali) ahãndos; lu-arsãri traplu (hãndaclu, avlachilu); dipusi traplu (s-virsã arãulu) dupã ploili tsi deadi; calea cari dutsi-anaparti di munti easti pit trap (vali); acãtsa peshtsã pit trapuri (arãuri)

§ trãpic (trã-pícŭ) sn trãpitsi/trãpitse (trã-pí-tsi) – trap (vali, arãu) njic
{ro: pârâiaş, vale mică, vâlcea găunoasă}
{fr: petit vallon creux}
{en: little valley, small creek}
ex: lj-adusirã nin-gã trãpic

§ trãpulici (trã-pu-lícĭŭ) sn trãpulici/trãpulice (trã-pu-lí-ci) – (unã cu trãpic)

§ trãpulitsã (trã-pu-lí-tsã) sn trãpulitsi/trã-pulitse (trã-pu-lí-tsi) – (unã cu trãpic)

§ tãrpãlic (tãr-pã-lícŭ) sn tãrpãlitsi/tãrpãlitse (tãr-pã-lícŭ) – (unã cu trãpic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã