|
|
treidzãts
treidzãts (trei-dzắtsĭ) num – vedz tu trei
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: treibirbec
birbec (bir-bécŭ) sm birbets (bir-bétsĭ) – mascurlu a oailjei; areati
(expr:
1: earba-a birbeclui = soi di earbã arisitã di birbec(?);
2: birbec strif = birbec di trei anj)
{ro: berbec}
{fr: bélier}
{en: ram, buck}
ex: patru imnã, patru sta, dauã s-bat, mpadi nu cad (angucitoari: birbeclu i tsaplu); turma njardzi dupã birbec; nu au nits noatinj, ni birbets; lu-arucuti ca birbeclu; cloputli-a birbetslor suntu di tuci, earã a tsachilor suntu di bãcãri; a unui birbec bun lj-yin treidzãts pãnã la tsindzãts di oi; ea mutrits-lu di pi cheptu, s-pari ca birbec aleptu; oi, oi, grambolu-a meu, oi, oi, birbeclu-a meu; birbeclu di doi anj easti mljor; tu Machidunii s-mãcã cãndutsido carnea di birbec
§ birbeatsi/bir-beatse (bir-beá-tsi) sm birbets (bir-bétsĭ) – (unã cu birbec)
§ birbeacã (bir-beá-cã) sf birbeatsi/birbeatse (bir-beá-tsi) – oai tsi sh-u-adutsi cu un birbec (fig: birbeacã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni ca un bãrbat; bãrbatã, biroanji, bãrbãtoanji)
{ro: oaie care seamănă cu un berbec}
{fr: brebis qui ressemble à un bélier}
{en: sheep resembling a ram}
ex: muljari ca birbeacã; iu dats feata ca birbeacã (mushatã shi gioni)
§ birbicush (bir-bi-cúshĭŭ) sm [birbicushã (bir-bi-cú-shã)], birbicush (bir-bi-cúshĭ), [birbicushi/birbicushe (bir-bi-cú-shi)] – tinir, njic birbec
{ro: berbecuş}
{fr: jeune bélier}
{en: young ram, young buck}
ex: ari un ficior ca un birbicush; l-durea birbicusha di oai (oaea ca un birbicush)
§ birbicar (bir-bi-cárŭ) sm birbicari (bir-bi-cárĭ) – picurar tsi pashti birbetslji
{ro: cioban de berbeci}
{fr: berger gardeur de béliers}
{en: shepherd of rams}
ex: birbicarlji, nutinarlji shi stirparlji pascu tu muntsã ma-analtsã di atselj iu pascu cãprarlji, mãtricarlji shi muldzarlji
i5
i5 (i) cong [zbor chirut adzã dit limbã?] – tsi-aspuni cã tsiva s-adavgã icã easti deadun cu altu tsiva; zbor cari s-aflã namisa di alti dauã zboarã tsi aspun lucri cari lipsescu loari deadun; deadun cu; e, shi
{ro: şi}
{fr: et}
{en: and}
ex: amirãrilja al Iudea shidzu unã sutã i (shi) treidzãts di anj cama multu di izdrailadzlji
§ e1 cong [zbor chirut adzã dit limbã?] – (unã cu i5)
ex: sh-a atsilui bãrbat lj-eara numa Iochim, e (shi) a muljari-sai numa u cljima Anan
mãrlescu
mãrlescu (mãr-lés-cu) (mi) vb IV mãrlii (mãr-líĭ), mãrleam (mãr-leámŭ), mãrlitã (mãr-lí-tã), mãrliri/mãrlire (mãr-lí-ri) – l-duc birbeclu (tsaplu) la oai (caprã) tra s-u ncalicã; birbeclu (tsaplu) ncalicã unã oai (caprã); pãrcescu
{ro: mârli, împreuna (berbecul cu oaia, ţapul cu capra)}
{fr: béliner, couvrir, s’apparier (en parlant des brebis et des chèvres)}
{en: tup, copulate with (ewe, goat)}
ex: oili s-mãrlirã (furã ncãlicati di birbets); un birbec poati s-mãrleascã (si ncalicã) treidzãts di oi
§ mãrlitã (mãr-lí-tã) adg (mash fiminin) mãrliti/mãrlite (mãr-lí-ti) – (oaea, capra) tsi fu ncãlicatã di (birbec, tsap); pãrcitã
{ro: mârlită}
{fr: bélinée, appariée (en parlant des brebis et des chèvres)}
{en: tupped, copulated with (a ram)}
§ mãrliri/mãrlire (mãr-lí-ri) sf mãrliri (mãr-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un birbec mãrleasti unã oai; pãrciri
{ro: acţiunea de a mârli, de a împreuna (berbecul cu oaia, ţapul cu capra); mârlire}
{fr: action de béliner, de couvrir, de s’apparier (en parlant des brebis et des chèvres)}
{en: action of tupping, of copulating with (ewe, goat)}
§ mãrliturã (mãr-li-tú-rã) sf mãrlituri (mãr-li-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãrlescu oili (cãprili); chirolu tsi easti si s-mãrleascã oili (cãprili); mãrliri, pãrciri
{ro: mârlire}
{fr: appariement}
{en: mating}
shed
shed (shĭédŭ) vb II shidzui (shi-dzúĭ), shideam (shi-deámŭ) shidzutã (shi-dzú-tã), shideari/shideare (shi-deá-ri) –
1: stau pri tsiva; stau mpadi; astãmãtsescu di imnari shi stau pri loc; nu mi min dip di cum escu tora; stau, mi curdusescu, mi-ashternu;
2: tsãn multu chiro tu starea (catastasea) tu cari mi aflu tora; stau, tsãn, dãnisescu, dinãsescu;
3: stau tu-un loc iu-nj trec bana (iu dormu, mãc, etc.); stau cu casa; bãnedz, cãtichisescu;
(expr:
1: lji s-aurashti a omlui shi di shideari = lji s-aurashti a omlui sh-di banã bunã;
2: om shidzut = om tsi nu fatsi tsiva, tsi nu lucreadzã, tsi nu-ari lucratã, tsi easti discurmat)
{ro: şedea; dura, ţine; locui}
{fr: (s’)asseoir, être assis; rester, durer; habiter}
{en: sit, sit down; last; live, reside}
ex: adzã va shed (va stau) acasã; trãsh cãndu shidzurã pri (s-curdusirã, s-ashtirnurã la) measã; shadi (sta) Doni lãvuit; shedz pi scamnu; shedz putsãn, s-ti ved niheamã; iu shadi (sta cu casa, bãneadzã) tora?; shedz (stai, armãnj) cu sãnãtati; amirãrilja al Iudea shidzu (dãnãsi, tsãnu) unã sutã shi treidzãts di anj cama multu di izrailadzlji; cãts anj shidzu (dãnãsi, tsãnu) Vavilonlu?... shidzu 70 di anj; iu shidzets? (stats cu casa, cãtichisits)… shidem (bãnãm, stãm, cãtichisim) Sãmãrina; tsi fatsi mã-ta? shadi (easti ghini)
§ shidzut1 (shi-dzútŭ) adg shidzutã (shi-dzú-tã), shidzuts (shi-dzútsĭ), shidzuti/shidzute (shi-dzú-ti) –
1: tsi sta pi tsiva (mpadi, mprostu, tu-un loc, etc.); stat, curdusit, ashtirnut;
2: tsi tsãni (sta) multu chiro tu starea tu cari s-aflã; stãtut, tsãnut, dãnisit, dinãsit;
3: tsi sta (bãneadzã, sh-treatsi bana) tu-un loc (casã, iu doarmi, mãcã, bea, etc.); bãnat, cãtichisit;
{ro: şezut; durat, ţinut; locuit}
{fr: assis, être assis; resté, duré; habité}
{en: sat, sat down; lasted; lived, resided}
ex: oaminj shidzuts
(expr: tsi nu-au lucratã, nu-au faptã tsiva); calj shidzuts
(expr: dizvursits, tsi nu lucrarã)
§ shideari/shideare (shi-deá-ri) sf shideri (shi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shadi; stari, curdusiri, ashtirneari, tsãneari, dãnisiri, dinãsiri, stari cu casa, bãnari, cãtichisiri; nifãtseari tsiva, isihii, leani, etc.
{ro: acţiunea de a şedea; de a dura, de a ţine; de a locui; şedere, durare, ţinere, locuire; inactivitate, linişte, lenevie, etc.}
trei
trei (tréĭ shi tré-i) num – numirlu 3 (namisa di 2 shi 4);
(expr:
1: la/tu treilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva trei anj; (ii) la cati trei anj;
2: la/tu treilji (treili) = la/tu atselj i atseali trei;
3: pãnã tu treilji = pãnã tu-a treia oarã; pãnã s-numiri trei;
4: iu suntu doi, na-l sh-nãs trei = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu lipseashti iuva;
5: pãnã s-dzãts trei = unãshunã)
{ro: trei}
{fr: trois}
{en: three}
ex: trei ori ãl freadzi Burã, trei ori shi Chita-l freadzi; treili
(expr: atseali trei) dzãli mãri di trimir; s-vã bag a treilor cãti nã ngucitoari; pãn tu treili
(expr: pãnã va s-numir trei) s-nu ti ved ãn fatsã
§ antreilu (an-tréĭ-lu) num ord antreia (an-tré-ĭa) (dupã nomurli di scriari astãsiti Bituli (1997), zborlu antreia lipsea scriari antreea; ma aoa s-fatsi unã exceptsii) – atsel (atsea) tsi nu easti un di protslji doi (protili dauã) ma yini unãshunã dupã elj (eali); atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu 3 dit unã aradã; atsel (atsea) tsi ari, tu-aradã, mash doi (dauã) nãintea-a lui (a ljei); treilu, antreilea
{ro: al treilea}
{fr: le (la) troisième}
{en: the third}
§ treilu (tréĭ-lu) num ord a treia (tré-ĭa) – (unã cu antreilu)
ex: deadi cali a treilui pilister (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreilu; a atsilui pilister tsi easti tu loclu trei, tsi ari doi pilisteri dininti); cari eara a treia hilji al Adam (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreia; atsea tsi yinea tu loclu trei tu-aradã, tsi avea dauã surãri ma mãri); vinji la noi a treia (antreia) searã
§ treiaz (tre-ĭázĭ) – antreia dzuã
{ro: a treia zi}
{fr: le troisième jour}
{en: the third day}
ex: a treaz (antreia dzuã) nãpoi acsi; sh-a treaz (antreia dzuã) eara, di-iu shideam, tricu la poartã shi-l vidzui
§ terlu (tér-lu) num ord – (unã cu antreilu)
ex: terlu (antreilu) u vrea mãncarea acrã; terlu avdza, cãndu sh-bãga ureaclja n loc
§ antreilea (an-tréĭ-lea) num ord – (unã cu antreilu)
§ antreilji (an-tréĭ-lji) num antreili/antreile (an-tréĭ-li) – tuts/tuti trei; amin-treilji, amishtreilji, shamintreilji, shamishtreilji;
tserclju
tserclju (tsér-cljĭu) sn tserclji (tsér-clji) shi tsercljuri (tsér-cljĭuri) –
1: mardzinea-a unui lucru gurguljitos (arucutos, stronghil) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi tsi s-acljamã chentru; forma di nel tsi u ari un lucru arucutos (stronghil);
2: lucru arucutos (stronghil) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.);
3: unã fashã di metal suptsãri sh-lungã (ca unã curauã) tsi s-bagã deavãrliga di-unã varelã (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptã); tserchiu, stipari, rucoci, vãrãguts, ghirgal, aroatã, roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, furcutash, chirseni, soir, tãrcol;
(expr: cap cu tserclju = cap cu minti, cu giudicatã sãnãtoasã, cu caplu ligat, etc.)
{ro: cerc}
{fr: cerceau, cercle}
{en: hoop, circle}
ex: nu s-fatsi tserclju (ghirgal, aroatã) di lemnu-uscat; tserclju, di surtsel, s-fatsi?; s-ashtirnurã tserclju (ca un ghirgal, nel) deavãrliga; tsercljuri, tsercljuri shadi luna; furã capiti cu tserclju (fig: cu minti, cu giudicatã bunã, cu sicarã)
§ tserchiu (tsér-chĭu) sn tserchi (tsér-chi) shi tserchiuri (tsér-chĭuri) – (unã cu tserclju)
ex: s-agioacã cu un tserchiu
§ ntsircljedz (ntsir-cljĭédzŭ) vb I ntsircljai (ntsir-cljĭáĭ), ntsircljam (ntsir-cljĭámŭ), ntsircljatã (ntsir-cljĭá-tã), ntsircljari/ntsircljare (ntsir-cljĭá-ri) – fac (bag) un tserclju deavãrliga-a unui lucru; anvãrlighedz tsiva cu-un tserclju (di metal, di cheali, cu-un gardu, etc.); lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; aduc ascheri anvãrliga di-un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) shi nu-alas vãrnu ta s-intrã i s-easã; tsircljedz, ntserclju, nvãrlighedz, nvãrlig, anvãrlig, anvãrig, anvãrlighedz, ncurpiljedz, ãncurpiljedz, ncrupiljedz, tsingu
{ro: încercui, împrejmui}
{fr: cercler, entourer, cerner, assiéger}
{en: surround, enclose, encircle, to lay siege}
ex: s-nu nã ntsircljadzã diznou; treidzãts di niferi tra si ntsircljadzã hoara; un dor lji ntsirclje inima
§ ntserclju (ntsér-cljĭu) vb I ntsircljai (ntsir-cljĭáĭ), ntsircljam (ntsir-cljĭámŭ), ntsircljatã (ntsir-cljĭá-tã), ntsircljari/ntsircljare (ntsir-cljĭá-ri) – (unã cu ntsircljedz)
vahi
vahi (váhĭ) adv – zbor tsi va s-aspunã cã omlu nu easti sigura cã un lucru va si s-facã (va si s-aflã, va s-hibã, etc.); s-hibã (si s-aibã faptã) dealihea?; poati, belchi, elbet, elbeti
{ro: poate}
{fr: peut-être}
{en: maybe, perhaps}
ex: ama metsi ca-alihea, vahi (poati) suntu oaspits sh-di ca-alihealui?; nu-i pãndarlu, cã-i diparti, doarmi vahi (poati), di vãrnã parti; tsi, ti-auã, vahi (poati) tsã pari?; v-aspãreats, vahi (poati), s-nu nã mãcã?; cu tora s-fatsi, vahi (poati), cama di treidzãts di ori; nu-i mushat, vahi (poati)? nu lj-undzeashti?; vahi (poati) v-adutsits voi aminti; vahi shtea nãs tsiva; vahi va yinã; cara s-nu muri, vahi bãneadzã nica; va yinã astãdz cu mini? vahi (poati); vahi (nu tsiva), nu mi pistipseshti?
treidzãts
RO:treizeci
EN:thirty
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015