DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dor2

dor2 (dórŭ) vb II durui (du-rúĭ), duream (du-reámŭ), durutã (du-rú-tã), dureari/dureare (du-reá-ri) – aduchescu multã vreari trã cariva; agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu, etc.;
(expr:
1: mi doari buriclu trã cariva = lu am (u am) tu mari vreari;
2: mi doari inima = mi-ariseashti multu)
{ro: dori, voi}
{fr: desirer, aimer, être affligé}
{en: love, desire}
ex: mã-sa ca mumã, durea (vrea multu) sã-l bashi; durea (vrea multu, avea mari mirachi) s-aibã un ficior; el ashi s-agiungã durea (vrea); muma doari (viliseashti); nj-am nã mumã tsi-nj mi doari (mi va multu); mash tini shtii cãt doari (multu va) mama; ma doari (ari mirachea) s-mi veadã; inima-lj doari trã (aducheashti un pon trã; icã expr: mi-arãseashti multu pri) mini; fumealja s-doari (s-va multu); picurarlu s-vrea shi s-durea (vrea multu) mash cu cãsharlu; dor (voi, am mirachea) tra s-mor; di nu-l dori (vrei) di vrei s-lu-alash?; s-doari (s-va multu) loclu-ts, s-doari vatra pãrinteascã, s-dor oaminjlji a tãi; di oara tsi u vidzu, acãtsã sã-l doarã buriclu
(expr: nchisi s-u aibã tu vreari, ãlj cãdzu tu vreari)

§ durut2 (du-rútŭ) adg durutã (du-rú-tã), duruts (du-rútsĭ), duruti/durute (du-rú-ti) – tsi-aducheashti unã vreari; tsi easti multu vrut; alãghit, alughit, vilisit, agãpisit, etc.; dash, dashur, ahar, ahãr, vrut, scumpu, sãrmai
{ro: iubit, drag, duios}
{fr: désiré, aimé, aimant, cher; chéri}
{en: dear, beloved, loved}
ex: noi him duruts dupã (noi ãlj vrem multu) oaminjlji a noshtri; s-eara durutã trã noi (s-nã vrea sh-ahãt multu), cãtse nu yinea s-nã veadã?; vrutlu sh-durutlu a meu hilj; si-nj alash durutlu (vrutlu) tatã; duruts (vruts) armãnj; sh-nji ciuciurã un grai durut (multu vrut, dultsi); muma easti durutã (easti cu multã vreari); tsi durutã (dultsi, tsi-aspunea multã vreari) s-videa atumtsea fatsa-a ljei; durut ea tut strigã

§ durea-ri2/dureare (du-reá-ri) sf dureri (du-réri) – atsea tsi fatsi un cãndu aducheashti multã vreari trã cariva; agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, alãghiri, alughiri, vilisiri, etc.
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action de desirer, de sentir amour, d’être affligé}
{en: action of loving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trec1

trec1 (trécŭ) vb III shi II tricui (tri-cúĭ), tritseam (tri-tseámŭ), tricutã (tri-cú-tã), treatsiri/treatsire (treá-tsi-ri) shi tritseari/tritseari (tri-tseá-ri) – mi min fãrã s-astãmãtsescu prit (pristi) tsiva i cariva; mi abat din cali; mi duc (trag) la cariva; imnu priningã cariva sh-lj-u ljau nãinti, lu-antrec; mi duc di-alantã parti di-un loc; (chirolu) yini shi s-dutsi fãrã-astãmãtsiri; strãbat, stribat, urdin, antrec, ãntrec, ntrec;
(expr:
1: nj-trec oara = mi njir (mi-agioc, fac tsiva fãrã simasii) mash ca s-lu-alas chirolu s-curã;
2: nj-trec foamea (seatea) = mãcai (biui tsiva) sh-nu-nj mata easti foami (seati);
3: treatsi parãlu = parãlu axizeashti aoa, ari tinjii aoa, easti bun cã nu-i veclju i dit altu crat;
4: arana (lãngoarea) lj-treatsi = arana lj-si vindicã; s-vindicã (di lãngoari);
5: trec ghini cu = mi-aduchescu cu, bãnedz ghini cu, duc banã bunã cu;
6: trec prit cãmeashi = ljau di la xenj un njic tra s-lu crescu ca njiclu-a meu; ljau (un njic) ti suflit; ljau ti fumealji, nhiljedz;
7: nj-trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha, nj-bag cãmeasha;
8: necã treatsi zbor
(expr: nitsi cã easti zbor di)
{ro: trece, traversa, circula}
{fr: passer, traverser, circuler}
{en: pass, go across}
ex: tritsea (imna fãrã s-astãmãtseascã) naintea-a pãlatiljei; ashtiptãm s-treacã (s-yinã shi si s-ducã) shi earna aestã; nu trec (nu yin shi s-duc) ni dauã stãmãnj; trets (yinu pri-aoa) an shi arucutea-ti; tricurã prit (strãbãturã, imnarã pristi) dzenuri shi amari; apa treatsi (stribati) prit mãndilã; tricum arãulu (nã dusim di-alantã parti a arãului) cu cicioarli cã apa eara njicã; cum, cum tricum shi nivolja-aestã; trec (li urdin) multi ori prit locurli aesti; s-trec (s-yin s-vã ved, sã stau, s-dormu) aestã noapti la voi acasã; treatsi cama
(expr: axizeashti ma multu, ari ma mari tinjii) sirma di tsearã; arana nu-lj tricu
(expr: arana nu-lj si vindicã); tsi banã avem tricutã!
(expr: tsi banã avem bãnatã!); tsi-adari prefte? cum lj-u trets?
(expr: cum eshti, cum bãnedz? tsi banã duts?); nu tritsea ghini (nu bãna ghini, nu s-aduchea) cu soacrã-sa; cãt ghini tritsea
(expr: cãt ghini sh-bãna) aestã fumealji; na! nu treatsi
(expr: nu-i bun), easti pãrã veclju; nveastili nu vrea s-gioacã, taha nu sh-avea tricutã
(expr: nu s-avea nviscutã cu) cãmeshli

§ tricut1 (tri-cútŭ) adg tricutã (tri-cú-tã), tricuts (tri-cútsĭ), tricuti/tricute (tri-cú-ti) – tsi imnã shi nu-astãmãtseashti pristi tsiva i cariva; tsi s-ari abãtutã din cali tra si s-ducã (s-tragã) la cariva; tsi ari imnatã priningã cariva tra s-lu-antreacã; cari s-ari dusã di-alantã parti di-un lucru; (chirolu) tsi ari vinjitã shi s-ari dusã fãrã s-astãmãtseascã; tsi easti aush, veclju; strãbãtut, stribãtut, urdinat, antricut, ãntricut, ntricut, vindicat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn