|
|
trandafilã
trandafilã (tran-dá-fi-lã) sf – vedz tu trandafil
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: trandafilbubuchi1/bubuche
bubuchi1/bubuche (bu-bú-chi) sf bubuchi (bu-búchĭ) – njicã umflãturã pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; buzbucheauã, cleci, tsipur
{ro: mugur, boboc de flori}
{fr: bourgeon, bouton de fleurs}
{en: bud, flower bud}
ex: ponjlji au bubuchi; deadi bubuchea; cu nostima bubuchi a floariljei di mac
§ buzbucheauã (buz-bu-chĭá-ŭã) sf buzbuchei (buz-bu-chĭéĭ) – bubuchi njicã di lilici
{ro: bobocel de flori}
{fr: petit bouton de fleurs}
{en: small flower bud}
ex: buzbucheauã sh-trandafilã
§ bubuchios (bu-bu-chĭósŭ) adg bubuchioasã (bu-bu-chĭŭá-sã), bubuchiosh (bu-bu-chĭóshĭ), bubuchioasi/bubuchioase (bu-bu-chĭŭá-si) – tsi ari scoasã (datã) multi bubuchi
{ro: cu mulţi muguri}
{fr: avec beaucoup de bourgeons}
{en: with many buds}
§ bubuchisescu (bu-bu-chi-sés-cu) vb IV bubuchisii (bu-bu-chi-síĭ), bubuchiseam (bu-bu-chi-seámŭ), bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisiri/bubuchisire (bu-bu-chi-sí-ri) – scot (dau, fac) bubuchi; mbubuchisescu;
(expr: bubuchisescu la fatsã; nji si bubuchiseashti fatsa = scot gãrnutsã pi fatsã; hiu mplin di gãrnutsã pi fatsã; nji si umplu fatsa di gãrnutsã; mãrãnghisescu, mãrãnedz, vishtidzãscu la fatsã)
{ro: înmuguri, îmboboci}
{fr: bourgeonner, boutonner}
{en: produce (put forth or shoot) a bud}
ex: pãdurea bubuchisi (ponjlji dit pãduri scoasirã bubuchi); apãrnji s-bubuchiseascã (sã scoatã, s-da bubuchi) frãndza-a faglui dit pãduri; merlu bubuchisi; lji si bubuchisi
(expr: lji si mãrãnghisi, lji s-umplu di gãrnutsã) fatsa
§ bubuchisit (bu-bu-chi-sítŭ) adg bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisits (bu-bu-chi-sítsĭ), bubuchisiti/bubuchisite (bu-bu-chi-sí-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; bubuchisit
{ro: înmugurit, îmbobocit}
{fr: bourgeonné, boutonné}
crehtu
crehtu (créh-tu) adg crehtã (créh-tã), crehtsã (créh-tsã), creh-ti/crehte (créh-ti) – tsi easti afrat, lishor, proaspit shi moali; (zãr-zãvati, fructu, etc.) tsi easti proaspit (adunat di putsãn chiro); tsi easti mãcat ashi cum easti adunat (fãrã tra s-hibã alãxit cu hirbearea, fridzearea, cutsearea, etc.); crefcu, creftu, tinir, afrat, trifir, trifirushcu, proaspit, freshcu, taze, tazetcu
(expr: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã)
{ro: fraged, proaspăt, pufos}
{fr: tendre, frêle, frais, mou}
{en: tender, frail, fresh}
ex: vidzu un pescu mari sh-crehtu (freshcu); fatsa-lj crehtã (freshcã), ca unã trandafilã; biui apã crehtã (proaspitã, aratsi) di la fãntãnã; featã cu budzã crehti (proaspiti, molj); mãcãm carni crehtã (moali)
§ creftu (créf-tu) adg creftã (créf-tã), creftsã (créf-tsã), crefti/crefte (créf-ti) – (unã cu crehtu)
ex: muljari-sa tinirã shi creftã; cã-i creftu (proaspit)
§ crefcu (créf-cu) adg crefcã (créf-cã), creftsi (créf-tsi), creftsi/creftse (créf-tsi) – (unã cu crehtu)
ex: crefcul (moalili) cheptu
§ freshcu (frésh-cu) adg (adv invar) freshcã (frésh-cã), freshtsã (frésh-tsã) shi freshchi (frésh-chi), fresh-ti/freshte (frésh-ti) shi freshchi/freshche (frésh-chi) – tsi easti faptu (adunat, ndreptu, coptu, etc.) di putsãn chiro; (zãrzãvati, fructu, etc.) tsi easti mãcat ashi cum easti adunat, fãrã tra s-hibã alãxit cu hirbearea (fridzearea, cutsearea, etc.); tsi nu easti veclju (di multu chiro); tsi easti faptu di putsãn chiro; proaspit, crefcu, creftu, crehtu, afrat, taze, tazetcu, tinir
{ro: proaspăt, recent}
{fr: frais, recent; fraîchement, récemment}
{en: fresh, recent; freshly, recently}
ex: carnea tsi nj-adusi nu era freshcã (proaspitã)
§ crihtescu (crih-tés-cu) (mi) vb IV crihtii (crih-tíĭ), crihteam (crih-teámŭ), crihtitã (crih-tí-tã), crihtiri/crihtire (crih-tí-ri) – fac un lucru s-hibã (cama) crehtu; l-fac s-hibã ma moali, ma trifir; molj
{ro: frăgezi}
{fr: amollir, attendrir}
{en: soften, make tender}
frãndzã1
frãndzã1 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) – lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã es dit truplu di earbã, lilici, etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cad earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi pot s-ufiliseascã ineryia-a soarilui; frundzã, foalji;
(expr:
1: frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã dit ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) dit un singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
2: frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
3: frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;
4: talji frãndzã a cãnjlor = nu fatsi tsiva di hãiri;
5: cãt tradzi frãndza sh-arina = multu di multu, cãti frãndzã sh-arinã ari tu lumi;
6: dit frãndzãli di inimã; dit frãndzãli dit hicat = dit ahãndamea-a inimãljei, a hicatilor, a suflitlui;
7: s-shutsã frãndza; s-turnã frãndza = s-alãxirã lucrili;
8: trec tu frãndza-a atsilor... = trec tu-arada-a atsilor...)
{ro: frunză}
{fr: feuille (d’une plante)}
{en: leaf (of plant)}
ex: unã cãti unã frãndzãli s-arupea shi cãdea; adunã nãsã frãndzã dit arburli atsel; arburli deadi frãndzã; deadi frãndza, vinji prumuveara; acumpãrai frãndzã di cirici di mitasi; frãndzãli di pi pom ngãlbinirã di seatsitã; tãljem frãndzã di fag trã calj; s-aibã aveari, cãt tradzi frãndza sh-arina
(expr: multu di multu, cãti frãndzã ari tu lumi); pãnã tu frãndzãli di inimã
(expr: pãnã tu ahãndamea-a suflitlui); u turnã frãndza shi bãgã zbor, cã-lj ljartã tuti cãti-lj featsi; lu-avea tricutã di multu tu frãndza-a
(expr: tu-arada-a) atsilor tsi nu s-toarnã dit lumea-alantã
§ frundzã (frún-dzã) sf frundzã (frún-dzã) – (unã cu frãndzã1)
ex: dinãoarã deadi frundzã, lãludz shi gortsã; ahiurhirã s-cadã frundzãli; trimura ca frundza; frundzã veardi di sicarã; sunã chetri, frundza s-minã; plãndzea dit frundza di hicati
(expr: dit ahãndamea-a suflitlui); pi Chendra ãl strãpundzi tru-a inimãljei frundzi
(expr: pãnã tu-ahãndamea-a inimãljei)
§ frãnzã (frắn-zã) sf frãnzã (frắn-zã) – (unã cu frãndzã1)
ex: uhtã dit frãnzãli di inimã
ghiulsu
ghiulsu (ghĭúl-su) sn ghiulsuri (ghĭúl-surĭ) – luguria tsi da anjurizma mushatã, scoasã dit lilicili di trandafilã (cu hirbearea sh-amisticarea-a ljei cu apã; apã di tradafilã; ghiuleapi
{ro: apa de trandafir}
{fr: eau de rose}
{en: rose water}
ex: ghiulsu di trandafli (apã di trandafilã); cu moscu shi cu ghiulsu
§ ghiuleapi/ghiuleape (ghĭu-leá-pi) sf pl(?) – (unã cu ghiulsu)
ex: chica tu oclji ca yitrii ghiuleapea; bãga pit stranji ghiuleapi ca s-li afireascã di muljitsã
§ ghiuleabiu (ghiu-lea-bíŭ) adg ghiuleabii/ghiuleabie (ghiu-lea-bí-i), ghiuleabii (ghiu-lea-bíĭ), ghiuleabii (ghiu-lea-bíĭ) – tsi easti ca un trandafil (la fatsã, la hromã, tu mushuteasã, etc.); trandafiliu, trandaflish, trandafiljat, pembe
{ro: trandafiriu}
{fr: rose}
{en: rosy}
ex: dauã meari ghiuleabii (aroshi ca trandafila)
grãdinã
grãdinã (grã-dí-nã) sf grãdinj (grã-dínjĭ) – loc iu s-seaminã zãrzãvãts i lilici (tu cari pot si s-aflã sh-ponj tsi da fruti), di-aradã piningã casã, ma poati si s-aflã sh-tu agri, cãndu easti mari sh-teasã multu; gãrdinã, bãhce, buhce, perivoli;
(expr: bãnedz ca tu grãdina-al Dumnidzã = duc unã banã multu bunã iu nu-nj lipseashti tsiva)
{ro: grădină}
{fr: jardin (potager)}
{en: (vegetable) garden}
ex: adãpats grãdinjli (bãhceadzlji); bãnam tu-unã casã cu grãdinã; u-adusi tu-unã grãdinã cu soi-soi di lãludz; earba arauã nu cheari diunãoarã din grãdinã; tu grãdinã eara un pat iu durnja lamnja
§ gãrdinã (gãr-dí-nã) sf gãrdinj (gãr-dínjĭ) – (unã cu grãdinã)
ex: tu gãrdina-a voastrã suntu multsã ponj; amirãlu s-priimna prit gãrdinã shi-l vidzu
§ grãdinushi/grã-dinushe (grã-di-nú-shi) sf grãdinushi/grãdinushe (grã-di-nú-shi) – grãdinã njicã; gãrdinushi, grãdinici, gãrdinici, bãhcic, buhcic
{ro: grădiniţă}
{fr: petit jardin (potager)}
{en: small (vegetable) garden}
§ gãrdinushi/gãrdinushe (gãr-di-nú-shi) sf gãrdinu-shi/gãrdinushe (gãr-di-nú-shi) – (unã cu grãdinushi)
§ grãdinici1/grãdinice (grã-di-ní-ci) sf grãdinici (grã-di-nícĭ) – (unã cu grãdinushi)
§ gãrdinici1/gãrdinici (gãr-di-ní-ci) sf gãrdinici (gãr-di-nícĭ) – (unã cu grãdinushi)
§ grãdinici2 (grã-di-nícĭŭ) sn grãdinici/grãdinice (gãr-di-ní-ci) – (unã cu grãdi-nushi)
ex: vruta sh-doarmi n grãdinici
§ gãrdinici2 (gãr-di-nícĭŭ) sn gãrdinici/gãrdinice (grã-di-ní-ci) – (unã cu grãdinushi)
ex: avem sh-noi strã casã un gãrdinici
§ grãdinar (grã-di-nárŭ) sm grãdinari (grã-di-nárĭ) – omlu tsi-ari vrundida-a unei grãdinã (s-u seaminã, s-u-adapã, s-u curã di erguri icã s-u-aveaglji); gãrdinar, bãhcivãngi, buhcivãngi
livan
livan (lí-vanŭ) sm livanj (lí-vanjĭ) – arburic dit locurli caldi (poati s-creascã pãnã la 5 m), criscut di om trã mushuteatsa-a lui, cu frãndzã strimti, lundzi sh-subtsãri, cu lilici albi, galbini, aroshi i trandafilii, mushati tu videari sh-anjurizmã
{ro: leandru}
{fr: oléandre, laurier rose}
{en: oleander, rose bay}
§ lavandã (la-ván-dã) sf lavandzã (la-ván-dzã) – plantã cu lilici njirli tsi au unã-anjurizmã mushatã, ufilisitã tu adrarea-a lavandãljei (a moscului) shi a yitriilor
{ro: levănţică}
{fr: lavande vraie}
{en: lavander}
§ livantu (li-ván-tu) sn livãntsã (li-vắn-tsã) – anjurizmã mushatã datã di ma multi turlii di lilici, ca livanlu, bunãoarã; muljiturã tu cari easti tuchitã aestã anjurizmã mushatã (scoasã di la livan, moscu, trandafilã, etc.); mihlemi (alifii) tsi s-bagã di-aradã pri perlu din cap sh-cari anjurzeashti mushat; livandu, livandã, moscu, miscu, mishchiu
{ro: parfum, pomadă}
{fr: parfum, lavande; eau de senteur, pommade}
{en: perfume, lavender water, pomatum}
ex: nji umshu perlu cu livantu
§ livandu (li-ván-du) sn livãndzã (li-vắn-dzã) – (unã cu livantu)
ex: livandu (anjurizmã mushatã) di lilici
§ livandã (li-ván-dã) sf livãndzã (li-vắn-dzã) – (unã cu livantu)
moscu
moscu (mós-cu) sm pl(?) –
1: pravdã (dit Asii) tsi sh-u-adutsi tu boi cu-unã zãrcadã fãrã coarni a curi mascur da unã lugurii cu-anjurizmã arisitã dit cari s-fac yitrii i muljituri (livãndzã) tsi muljerli sh-bagã tra s-anjurzeascã mushat;
2: anjurizma mushatã datã di-aestã pravdã; anjurizmã mushatã datã di ma multi turlii di lilici;
3: muljiturã tu cari easti tuchitã unã anjurizmã mushatã (scoasã di la moscu, trandafilã, etc.); miscu, mishchiu; anjurizmã, livandã, livandu
{ro: mosc; parfum}
{fr: musc; parfum}
{en: musk; perfume}
ex: si mbitã di moscul (njurizma) a lor; di moscu (anjurizmã) si si mbeatã; nã shimii, tutã moscu tsi-anjurzeashti; lai marandu galbin, tsi moscul nu-l (anjurizma nu u) cherdzã!
§ miscu2 (mís-cu) sm pl(?) – anjurizmã mushatã; moscu, mishchiu; anjurizmã, livandu
{ro: miros; mosc}
{fr: odeur; parfum}
{en: smell; perfume}
ex: anjurdzea nã lãludã, anjurdzea alantã, sã mbitã di miscul a lor; easti njurizmã di miscu (moscu) aclo iu s-aflã sharpili; voaha di miscu (moscu) nu-i sãnãtoasã
§ mischiu (mis-chíŭ) adg mischii (mis-chí-i), mischii (mis-chíĭ), mischii (mis-chíĭ) – tsi anjurzeashti miscu (moscu)
{ro: parfumat cu mosc}
{fr: qui sent le musc}
{en: smelling musk}
ex: mischii sãpuni (sãpuni tsi anjurzea ca livandul) sh-dãdea
§ mishchiu (mísh-chĭu) sm invar – (unã cu moscu)
ex: mishchiu (mushat anjurzitoari) sãpuni sh-u didea
§ muscuvulsescu (mus-cu-vul-sés-cu) vb IV muscuvulsii (mus-cu-vul-síĭ), muscuvulseam (mus-cu-vul-seámŭ), muscuvulsitã (mus-cu-vul-sí-tã), muscuvulsiri/muscuvulsire (mus-cu-vul-sí-ri) – dau (arãspãndescu) unã anjurizmã tsi ariseashti; anjurzescu mushat ca livandul
{ro: parfuma}
{fr: embaumer, répandre une odeur suave; sentir bon}
{en: perfume, scent, give a pleasant smell}
ex: lilicea-aestã muscuvulseashti loclu; adrã unã mãcari tsi muscuvulsi tutã casa; cãndu vinji acasã shi s-dizviscu, cãdzu scãrpa shi muscuvulsi udãlu tut; vasilcadz, trandafli shi garoafli muscuvulsea tutã cãsica-ali mai; arãspãndea unã anjurizmã mushatã di muscuvulsea tut loclu
nãvai
nãvai (nã-váĭŭ) sn nãvai/nãvae (nã-vá-i) shi nãvaiuri (nã-vá-ĭurĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu da neauã; cãdeari di neauã; trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nivalj, nimusorizmã, furtunã (di neauã), nturinari, azvimturari, sindilii, tufani;
(expr: ca di nãvai = albu ca di neauã)
{ro: ninsoare, viscolire; troian de zăpadă}
{fr: tempête de neige, tas de neige; chasse-neige}
{en: squall, snowstorm, blizzard, snow drift}
ex: vimtul aspulbirã trãmbi di nãvai (neauã); masti albã di nãvai (trãmbã di neauã), trandafilã di tru Mai; sh-ahãt albu nu-i nãvailu, ca bughgioanili scriati; nãvaiuri, nãvaiuri s-ashtearnã pri tuti; fãts ca di nãvai
(expr: albi ca di neauã); feati ca frãmti di nãvai (ca azvimti di furtuna di neauã)
§ nivalj (ni-váljĭŭ) sn nivalji/nivalje (ni-vá-lji) shi nivaljuri (ni-vá-ljĭurĭ) – trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nãvai, azvimturari, nimusorizmã
{ro: troian de zăpadă}
{fr: tas de neige}
{en: snow drift}
ex: lj-deadi ampatrulea pit nivaljuri (ohturi di neauã) shi s-featsi nividzut; nivaljuri, nivaljuri (stoguri, stoguri) di neauã s-alasã tu vãljuri
§ nãvalj (nã-váljĭŭ) sn nãvalji/nãvalje (nã-vá-lji) shi nãvaljuri (nã-vá-ljĭurĭ) – (unã cu nivalj)
§ nãvãescu (nã-vã-ĭés-cu) vb IV nãvãii (nã-vã-íĭ), nãvãeam (nã-vã-ĭámŭ), nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãiri/nãvãire (nã-vã-í-ri) – da multã neauã azvimturatã di-un vimtu greu sh-aratsi (amisticatã poati sh-cu ploai); nturinã, nturineadzã, ãnturinã, ãnturineadzã
{ro: viscoli}
{fr: souffler en tempête}
{en: have a snowstorm}
ex: nãvãeashti vimtul (ntu-rineadzã)
§ nãvãit (nã-vã-ítŭ) adg nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãits (nã-vã-ítsĭ), nãvãiti/nãvãite (nã-vã-í-ti) – (neaua) tsi cãdzu sh-tsi fu azvimturatã di-un vimtu vãrtos sh-aratsi; nturinat, ãnturinat
{ro: viscolit}
ncljid
ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã
orixi/orixe
orixi/orixe (ó-ric-si) sf orixi (ó-ric-si) – mirachea (sivdãlu, vrearea) tsi u ari un tra s-mãcã tsiva (s-bea tsiva, s-facã tsiva, s-ducã iuva, etc.); ahti;
(expr: armãn cu orixea = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu am mari mirachi di-un lucru, hiu etim shi-nj si pari cã va lu-am dinapandiha ma, tu sticlu dit soni, nj-ascapã, nu pot s-lu am)
{ro: poftă}
{fr: appétit}
{en: appetite}
ex: om cu orixi ahtari (ahtari dor tra s-mãcã) nu-am vidzutã vãrnãoarã; nu-lj filipsirã la measã, cum s-ashtipta, sh-armasirã mash cu orixea; li-alãsã mortsãli cu orixea; nu mãcai cu orixi, nu shtiu tsi-avui; ghini easti faptã ma nu-ari orixi (nustimadã, gustu); bea nã rãchii s-tsã si dishcljidã orixea
§ urixescu (u-ric-sés-cu) (mi) vb IV urixii (u-ric-síĭ), urixeam (u-ric-seámŭ), urixitã (u-ric-sí-tã), urixi-ri/urixire (u-ric-sí-ri) – am mirachea (orixea) tra s-mãc (s-beau, s-fac, etc.) tsiva; nj-yini orixi
{ro: pofti, avea poftă}
{fr: avoir envie de, être en goût de}
{en: desire, wish to, want to}
ex: lji si urixi (lj-vinji orixi trã, vrea s-mãcã) meari adunati tora di pri mer; lji si urixi nã trandafilã shi-lj dzãsi a sots-sui
§ urixit (u-ric-sítŭ) adg urixitã (u-ric-sí-tã), urixits (u-ric-sítsĭ), urixiti/urixite (u-ric-sí-ti) – (lucrul) trã cari un om ari orixi
{ro: poftit}
{fr: qui est désiré, convoité}
{en: which is desired, wanted}
§ urixiri/urixire (u-ric-sí-ri) sf urixiri (u-ric-sírĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva ari orixi
{ro: acţiunea de a pofti, de a avea poftă; poftire}
{fr: action d’avoir envie de, de désirer, de convoiter}
{en: action of desiring, of wishing to, of wanting to}
trandáfilã, trandáfilŭ
RO:trandafir
EN:rose
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015